Stiglitz: Romania ar trebui sa fie pregatita oricand de o criza, ca sa nu mai aiba problemele actuale

Romania ar trebui sa adopte politici financiare anti-ciclice, prin care sa evite decalaje mari in economie si efectele acestora, ca sa se fereasca de o viitoare criza, a declarat Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel in economie in 2001.

“Lectia pentru urmatoarea criza este ca ar trebui sa planificati oricand o criza. Economia de piata este un sistem foarte instabil. Greenspan (fost presedinte al bancii centrale a SUA – Federal Reserve n.r.) a facut o greseala fundamentala pe care a recunoscut-o: a crezut ca economia de piata se corecteaza singura, dar nu se corecteaza singura”, a atras atentia Joseph Stiglitz, in interviul acordat televiziunii The Money Channel.

Laureatul premiului Nobel in economie in 2001, care a detinut si functia de economist-sef al Bancii Mondiale, a adaugat ca “este nevoie de un rol puternic al guvernului in administrarea pietii si in stabilirea regulilor jocului”.

“In reglementarea jocului financiar trebuie sa aveti politici anti-ciclice, sa va asigurati ca baloanele nu cresc si ca nu apar cele mai grave consecinte ale acestor baloane”, a mai spus Joseph Stiglitz.

El a adaugat ca multe dintre tarile emergente, cu economii in tranzitie, care au luat masurile corecte au fost totusi afectate de criza financiara internationala prin reducerea fluxurilor financiare, colapsul exporturilor si scaderea sumelor de bani trimise in tara de cei care lucreaza in strainatate.

“Tarile care au fost cele mai integrate in economia globala au fost cel mai lovite, pentru ca erau cele mai dependente si pentru ca aveau o legatura mai stransa cu ceea ce se intampla in strainatate. Cele care au evitat aceste baloane, care au pozitii fiscale mai bune si indatorare externa mai mica, cele care au un sistem bancar mai puternic, vor trece prin criza mai bine”, a precizat Stiglitz.

Inca suntem intr-un stadiu foarte grav al crizei, dar nu mai suntem in cadere libera

Cat priveste stadiul crizei, Stiglitz considera ca “e inca foarte grav”.

“Unii o descriu ca fiind sfarsitul inceputului, asadar ar fi usoare semne de revenire. Nu mai suntem in cadere libera, stiam ca va exista un final al crizei, dar cand esti in cadere libera nu stii cat de mult vei cadea”, a explicat Stiglitz.

El a mai precizat ca rata somajului din Statele Unite ale Americii (SUA) va continua sa creasca si “nu vedem o eliminare a diferentei dintre abilitatea economiei de a produce la capacitatea sa si productia reala pana in 2011”.

NewsIn

Ilie Sarbu: In 2009 ar putea fi declarata starea de calamitate, din cauza secetei

Ministrul Agriculturii Ilie Sarbu a declarat miercuri ca, potrivit datelor centralizate de MAPDR, pana in prezent, 1.054.000 hectare de teren insamantat cu cereale au fost afectate de seceta si inghet, fiind posibil ca, in 2009, in Romania sa fie declarata starea de calamitate din cauza secetei.

“Din ce am centralizat la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, in prezent avem 1.054.000 de hectare afectate in proportie de 50% sau mai putin. Vom lua legatura cu Institutul National de Meteorologie si ei ne vor da documentele necesare pentru a declansa starea de calamitate. In acest an vom avea stare de calamitate pe o suprafata mare”, a spus Ilie Sarbu.

Ministrul a explicat ca, desi a reusit in patru luni sa aduca sistemul de irigatii la o suprafata de 500.000 de hectare functionabile, de la 200.000 cate erau in decembrie 2008, acestea nu vor fi suficiente pentru a rezolva problemele cauzate de seceta din tara.

“Trebuie sa intervenim si cu alte masuri cum ar fi impaduririle. Sistemul de irigare este depasit, din punct de vedere al tehnologiei, utilizeaza pompe cu consum mare de energie. Avem pierderi mari de apa pe canale, plus ca lipsesc multe magistrale si dale care fost furate”, a mai spus Sarbu.

Acesta a mai adugat ca solutii de termen lung pentru a preintampina efectele secetei ar fi introducerea unui sistem gravitational de irigatii prin care apa sa fie adusa din amonte in lacurile de acumulare, finalizarea canalului Siret-Baragan. De asemenea, el a adaugaat ca si fermierii ar putea avea rol important in reducerea efectelor secetei prin inceperea forarii puturilor.

Intrebat daca vor fi alocate despagubiri in cazul declansarii starii de calamitate, Sarbu a raspuns ca vor fi acordate astfel de fonduri, metionand ca exista bani in buget, ele urmand sa fie date la timp din fondul special de interventie.

Totdata, la intrebarea daca seceta va afecta pretul painii, Ilie Sarbu a replicat ca acesta nu va creste in 2009, deoarece este un pret stabilit pe piata europeana.

Presedintele federatiei Agrostar, Niculae Stefan, declara recent pentru NewsIn ca aproape patru milioane de hectare din cele sapte milioane de hectare arabile ale Romaniei vor fi afectate in aceasta vara de seceta ce va incepe la sfarsitul lunii mai.Potrivit lui Stefan, cele mai afectate zone vor fi cele din sudul tarii, estul Moldovei si Dobrogea.

De asemenea, presedintele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, Cristian Hera declara recent pentru NewsIn ca  aproximativ 50% din culturile de porumb si floarea soarelui vor fi afectate de seceta din lunile mai-august, din cauza ca acestea sunt obtinute cu hibrizi din import, care nu sunt adaptati la conditii de seceta.

Cristian Hera a mai spus ca o masura care poate fi luata in conditii de seceta poate fi aplicarea apei de irigatii in doze reduse, de 300-400 metrii cubi la hectar, astfel incat sa acopere o suprafata cat mai mare.

Administratia Nationala de Meteorologie (ANM) a anuntat ca temperatura va oscila puternic in mai, cu valori de pana la 30 de grade Celsius ziua si pana la -5 grade Celsius noaptea, in timp ce in iunie-august sunt asteptate calduri peste limitele normale. Astfel, potrivit ANM, seceta va fi resimtita cel mai puternic in Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei si estul Moldovei.

NewsIn

SRI: Daca bancile ar fi fost de stat, am fi avut alte parghii de interventie

 SRI a iesit ieri la vanatoare de economisti si ciberneticieni organizand in premiera o intalnire cu studentii de la ASE carora le-a fost prezentata oferta de studii postuniversitare, cat si oportunitatile de a urma o cariera in cadrul serviciului.

 

Cu aceasta ocazie, reprezentanti ai Serviciului Roman de Informatii (SRI) au afirmat ca daca bancile din Romania ar fi fost detinute de stat, riscul cauzat de criza financiara ar fi fost mai bine administrat de autoritati. Aceasta este prima declaratie a unui oficial SRI in ceea ce priveste criza financiara si impactul asupra sectorului bancar.

„In contextul crizei economice actuale s-a vazut necesitatea departamentului de securitate economica in structura organizatorica a institutiei. Principiul securitatii economice nationale presupune asigurarea starii economice fundamentate pe legi, stabilitate, prosperitate si echilibru, si in care functioneaza mecanismul economiei de piata”, a spus Gabriel Cojocaru, care activeaza in cadrul Directiei Analiza de Risc Economic din SRI.
 
Bancile si energia, in vizor
Potrivit acestuia, in perioada urmatoare departamentul din care face parte se va orienta mai mult catre observarea sistemului financiar-bancar, dar si a celui energetic, astfel incat riscurile la nivelul bancilor din sistem sa fie diminuate si controlate.
„Fiind vorba despre un sistem economic deschis era aproape imposibil de evitat ca criza economica internationala sa nu se propage si in Romania. Criza reprezinta o premisa de aparitie a riscurilor in sistemul economic national. Accentul in perioada aceasta cade pe sistemul financiar-bancar si pe cel energetic”, a adaugat Cojocaru.
In conditiile in care sistemul bancar romanesc este detinut in proportie de peste 80% de catre straini, Cojocaru apreciaza ca acest lucru nu reprezinta neaparat un risc in plus, insa este de parere ca in cazul in care sistemul bancar ar fi fost detinut in proportie majoritara de stat sistemul ar fi prezentat poate mai multa garantie.
„Faptul ca sistemul bancar este detinut in cea mai mare parte de straini nu reprezinta neaparat un risc in plus. Poate intr-adevar daca sistemul ar fi fost detinut de stat, parghiile de interventie in sistem ar fi fost mai ample, iar acest lucru ar fi reprezentat un plus pentru institutiile statului”, a continuat Cojocaru.
Statul a fost implicat in sectorul bancar, dar administrarea sa a fost ineficienta din cauza coruptiei.
Astfel, cea mai mare banca de stat, Bancorex, a trebuit sa fie preluata de BCR din cauza creditelor neperformante, Banca Agricola a fost vanduta cu doar 50 milioane de dolari catre austriecii de la Raiffeisen tot din cauza creditelor nerecuperabile, iar CEC a fost pusa intr-o situatie foarte dificila in 2000 din cauza asocierii cu FNI, cea mai mare frauda financiara din Romania, cu autori inca neelucidati si nepedepsiti.
Statul a cheltuit in total 3 miliarde $ in anii 1999-2000 din cauza creditelor neperformante de la Bancorex si Banca Agricola, iar acum AVAS plateste daune in cazul FNI.
 
Studentii: Am primit prea putine informatii
Cei circa 50 de studenti ai Academiei de Studii Economice care au participat la intalnirea cu reprezentantii SRI nu au fost foarte multumiti de informatiile furnizate de SRI. „Informatiile date au fost din pacate prea putine. Departamentele din cadrul serviciului trebuia prezentate mai in detaliu, precum si atributiile din cadrul acestora. Este pacat, pentru ca interesul pentru a lucra in cadrul unor astfel de institutii este ridicat”, a spus Andreea, studenta la ASE in anul I de Master. Studentii s-au aratat interesati in special de modalitatile de incadrare si retragere din cadrul serviciului.„Voiam sa aflu mai multe informatii despre cum se recruteaza in cadrul SRI, care sunt conditiile de admitere la ANI, din pacate insa nu am aflat mai multe decat informatiile disponibile pe internet. M-ar tenta o cariera mai ales in Serviciul de Informatii Externe, iar in cadrul SRI mi-ar placea sa lucrez in departamentul de contraspionaj”, a declarat Victor, student in anul I la Master in cadrul ASE. SRI va organiza intalniri similare si la Universitatea Bucuresti, in cadrul facultatilor de sociologie si asistenta sociala, drept si psihologie.

Boc: Guvernul poate lua masura supraimpozitarii profitului daca bancile retrag liniile de finantare

Guvernul ar putea lua masura supraimpozitarii profitului daca bancile comerciale din Romania nu vor respecta intelegerea initiala cu statul roman si isi vor retrage liniile de finantare, a declarat marti premierul Emil Boc.

“Daca bancile straine, prin reprezentantele lor in Romania, nu vor intelege ca au obtinut profituri extrem de importante in Romania in vremuri foarte bune, iar acum cand vremurile sunt dificile vor arunca povara crizei numai pe umerii romanilor si sa-si retraga banii la bancile din strainatate, atunci avem posibilitatea de a aplica masuri precum acea taxa “Robin Hood”, de supraimpozitare a profiturilor”, a declarat Boc la postul public de radio.

El a precizat ca nu are deocamdata semnale ca bancile intentioneaza sa retraga liniile de finatare ca urmare a diminuarii rezervelor minime obligatorii.

Boc spera ca, incepand cu lunile iunie-iulie, sa de “dezghete” creditarea, avand in vedere ca, dupa 24 mai, intra in vigoare unele reglementari ale Bancii Nationale a Romaniei care vor permite relansarea creditarii. Premierul a spus ca Executivul ar putea lua masuri pentru reluarea creditarii in Romania inca din sedinta de miercuri a Executivului, pentru a sprijni IMM-urile, fara a preciza despre ce este vorba. Premierul a spus ca “vremea creditului cu buletinul pentru consum este inca departe”, iar creditarea se va relua in principal pentru IMM-uri, investitii in constructii si agricultura.

Boc a spus ca acordul semnat la Viena cu bancile va fi refacut impreuna cu BNR si cu Guvernul.

NewsIn

Pogea someaza bancile sa scoata economia din impas

Bancile comerciale trebuie sa participe, alaturi de guvern, la finantarea si relansarea economiei romanesti, pentru a depasi perioada de criza, a declarat marti, la Realitatea FM, ministrul finantelor publice, Gheorghe Pogea.

“Acordul si discutiile pe care le-am avutin repetate randuri cu bancile si angajamentele acestora sunt ca eleisi vor pastra liniile de finantare. In Romania nivelul dobanzilor esteinca ridicat, exista o stare de asteptare si noi facem apel la sistemul bancar sa participe alaturi de guvern la eforturile pe care le facem sa trecem peste aceasta perioada de criza”, a spus Pogea.

Mai devreme, premierul Emil Boc a declarat, la postul public de radio, ca Guvernul ar putea decide sa supraimpoziteze profitul bancilor comerciale din Romania, daca acestea nu vor respectaintelegerea initiala cu statul roman siisi vor retrage liniile de finantare.

“Daca bancile straine, prin reprezentantele lorin Romania, nu vorintelege ca au obtinut profituri extrem de importantein Romaniain vremuri foarte bune, iar acum cand vremurile sunt dificile vor arunca povara crizei numai pe umerii romanilor si vor sa-si retraga banii la bancile din strainatate, atunci avem posibilitatea de a aplica masuri precum acea taxa ‘Robin Hood’, de supraimpozitare a profiturilor”, a declarat Boc.

Totusi, premierul a precizat ca nu are deocamdata semnale ca bancile intentioneaza sa retraga liniile de finatare, ca urmare a diminuarii rezervelor minime obligatorii. Boc spera ca, incepand cu lunile iunie-iulie, sa se “dezghete” creditarea, mizand pe reducerea la zero a rezervelor minime obligatorii la resurselein valuta atrase pe termen lung de banci,incepand cu perioada de constituire 24 mai-23 iunie.

Pogea considera ca declaratia premierului trebuie luata ca un apel la banci, astfelincat acestea sa se angajeze alaturi de guvern la finantarea si relansarea economiei. 

Reprezentantii Comisiei Europene si cei ai Fondului Monetar International seintalnesc marti la Bruxelles cu trimisii bancilor cu capital strain din Romania.in cadrul acestei reuniuni, bancilor li se va cere sa respecte angajamentul de principiu pe care si l-au asumatin luna martie, referitor la sustinerea finantarilor pentru economia romaneasca,in sensul repornirii creditarii.

La sfarsitul lunii martie, reprezentantii a noua grupuri bancare europene cu afaceriin Romania – Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank si Piraeus Bank – s-auintalnit la Viena cu oficiali ai FMI si BNR si s-au angajat sa sustina operatiunile de pe pe piata romaneasca si, in caz de nevoie, sa suplimenteze capitalul subsidiarelor din Romania.

NewsIn

Topul celor mai rezistente ţări la recesiune

În timpuri speciale, topuri speciale. Întrucât termenul de recesiune a devenit foarte comun, experţii au început să realizeze clasamente care până nu demult ni s-ar fi părut bizare.

Institute for Management Development (IMD) a realizat un top al ţărilor cele mai rezistente la recesiune.

Kazahstan, mai pregătit decât America

Țări foarte influente în economia globală a ultimelor decenii, precum Statele Unite ale Americii sau Japonia, se află pe locuri inferioare ale clasamentului întocmit de IMD. SUA se află pe locul 28, între Kazahstan şi Coreea, iar Marea Britanie pe locul 34. Cea mai mare economie europeană, Germania, ocupă locul 24, în timp ce Japonia se află pe 26.

Top 10

În ceea ce priveşte primele zece locuri din clasament, situaţia stă în felul următor:

Malaezia ocupă ultima poziţie în top 10, în spatele Finlandei care se află pe cea de-a noua poziţie. Cu un punctaj de 81,35 din 100, Austria se află pe locul 8, iar Suedia a reuşit să obţină poziţia 7.

În ciuda scandalului privind secretul bancar care ar putea să ameninţe sectorul său financiar, Elveţia se află pe locul 6 în acest top, în timp ce Hong Kong se află pe 5.

O altă ţară scandinavică ocupă poziţia a 4-a: este vorba despre Norvegia. Pe 3 se află Qatar, în timp ce Singapore se află pe locul 2.

Cea mai bine pregătită Țara pentru recesiune în viziunea celor de la IMD este Danemarca. Aceasta a reuşit să obţină punctaj maxim în clasament.

O surpriză a topului este China, care nu a reuşit să se claseze decât pe poziţia 18, în ciuda opiniilor analiştilor care spun că economia acestei ar putea face faţă unei recesiuni.

Criteriile IMD

Cele patru mari criterii în urma cărora s-a realizat topul sunt: previziunile economice, afacerile, societatea şi guvernarea.

Pentru previziunile economice s-au urmărit inflaţia, evoluţia PIB, rata şomajului şi balanţa de cont curent.

La criteriul “Afaceri” s-au luat în considerare etica în afaceri, credibilitatea managerilor şi valorile corporatiste.

În ceea ce priveşte monitorizarea guvernării, studiul a luat în calcul modul în care sunt gestionate finanţele publice, adaptabilitatea politicilor guvernamentale, birocraţia şi deciziile Executivului.

Riscul de instabilitate politică, coeziunea socială, flexibilitatea şi adaptabilitatea, atitudinea faţă de globalizare şi nevoia de reforme economice şi sociale, au intrat la criteriul „Societate”.

România, în coada listei

România se află pe locul 54 din 57 de ţări analizate, cu un punctaj infim, 4,17 dintr-un maxim de 100, sub Bulgaria (locul 46 – 25,33 puncte) şi Ungaria (locul 52 – 7,11 puncte), dar cu puţin deasupra Ucrainei (locul 55 – 1,86 puncte), Argentinei (locul 56 – 0,04 puncte) şi Venezuelei (locul 57 – 0 puncte).

SURSA: IMD

http://www.capital.ro/articol/topul-celor-mai-rezistente-tari-la-recesiune-119706.html

Hossu: Salariul minim pe economie ar trebui sa creasca la 860 lei, calculat pe bugetul de familie

Salariul minim la nivel individual ar trebui sa creasca la 630 de lei, insa daca este calculat pe structura bugetului de familie, ar trebui sa ajunga la 860 de lei, a declarat presedintele Cartel ALFA, Bogdan Hossu.

“Pentru a crea premisele pacii sociale in Romania, credem ca actualul guvern trebuie sa creeze un mecanism care sa creasca automat salariul minim in raport cu inflatia. Astfel salariul minim ar trebui sa creasca in acest moment cu 5%, respectiv la 630 de lei, insa daca salariul minim ar fi calculat pe structura bugetului unei familii, acesta ar trebui sa creasca la 860 de lei”, a spus Hossu.

Liderul sindical cere executivului sa-si asume acordul semnat anul trecut de sindicate cu guvernul Tariceanu, ce prevede cresterea salariului minim pe economie in raport cu salariul mediu brut.

De cealalta parte, secretarul general al confederatiei patronale din industrie Conpirom, Dan Matei Agathon, a declarat ca patronatele nu sunt de acord sa poarte discutii cu sindicatele, legate de majorarea salariului minim pe economie, decat din a doua parte a acestui an.

“Suntem de acord sa ne asezam la negocieri cu confederatiile sindicale pentru a creste salariul minim pe economie, insa nu in actualele conditii economice. Abia dupa trimestrul doi putem discuta despre majorari salariale, in functie de cum va evolua economia”, a spus Aghaton.

Salariul minim pe economie ar putea creste abia in a doua parte a lui 2009
 
Salariul minim pe economie ar putea creste din a doua parte a anului, cand pot fi reluate si negocierile cu sindicatele pe acest subiect si nu in prezent, intrucat revigorarea economiei este insuficienta pentru majorari salariale, a declarat ministrul Muncii, Marian Sarbu.

“Discutia legata de majorarea salariilor va fi reluata in a doua parte a anului, intrucat revigorarea economiei din acest moment este insuficienta pentru o crestere imediata a salariilor si nu sustine o crestere a salariului minim. Cred ca discutia legata de majorarea salariilor va fi reluata in a doua parte a anului”, a precizat Sarbu.

Ministrul Muncii a adaugat ca este nevoie de incheierea in perioada urmatoare a unui pact economic si social, ce ar putea cuprinde unele prevederi menite sa ajute la crearea de noi locuri de munca, in vederea mentinerii unei rate cat mai scazute a somajului si care sa ajute la pastrarea puterii de cumparare a populatiei.

Sarbu nu a precizat care este majorarea avuta in vedere, insa a dat exemplu modelul majorarilor salariale din anii ’90, cand indexarile se realizau cu 75% din rata inflatiei.

“In anii ’90, atunci cand se indexau salariile si pensiile se avea in vedere cresterea acestora cu 75% din valoarea inflatiei”, a spus Marian Sarbu.

Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimeaza o rata medie a inflatiei de 5,8% in acest an si 4,5% la finalul lui 2009.

In primul trimestru, economia s-a comprimat cu 6,4%, potrivit datelor preliminare ale INS. Pentru 2009, CNP estimeaza scaderea economiei cu 4%.

Ministrul a tinut sa precizeze ca majorarea salariului minim nu poate tine cont de acordul semnat in 2008 de sindicate cu reprezentantii Cabinetului Boc, “intrucat la acea data alta era situatia economica”.

Vicepresedintele BNS, Ovidiu Jurca, a declarat la finalul discutiilor de la Ministerul Muncii ca potrivit protocolului semnat cu guvernul in 2008, salariul minim pe economie ar trebui sa creasca la 42% din salariul mediu brut, de la 600 la 730 de lei.

Ministerul Finantelor, Gheorghe Pogea, a afirmat ca marti nu s-a avut in vedere la intalnirea cu sindicatele problema majorarii salariului minim pe economie si ca “nu vor fi luati bani din bugetul de investitii in acest an pentru plata salariilor si pensiilor, intrucat exista bani pentru plata acestora”.

Pe de alta parte, sindicatele, patronatele si ministrul finantelor se vor intalni in cursul saptamanii viitoare pentru a analiza stadiul masurilor anticriza si propunerile sindicatelor in acest sens, care vizeaza salvarea locurilor de munca existente si crearea de noi locuri de munca, precum si majorarea salariului minim in acest an.

NewsIn

BNS: Cosul minim de consum este de circa 720 de lei

Cosul minim de consum in Romania era la nivelul saptamanii trecute de circa 720 de lei, insa acest venit asigura doar nivelul minim de subzistenta, a declarat presedintele Blocului National Sindical (BNS), Dumitru Costin.

“Salariul minim pe economie calculat la nivelul cosului minim zilnic la nivelul saptamanii trecute era de 720 lei, insa acest venit asigura doar nivelul minim de subzistenta si trebuie sa creasca pana la 800 de lei in vederea elaborarii Legii unice a salarizari”, a spus liderul BNS.

El a mai spus, dupa discutiile avute cu ministrul Muncii, Marian Sarbu, ca majorarea salariului minim pe economie la 800 de lei este putin probabila in acest an, daca aceasta masura nu este completata de alte masuri pentru a stimula mediul de afaceri.

“Daca vom discuta strict de cresterea salariului minim, probabil ca vom avea o reactie reticienta a patronatelor. Este nevoie sa ne asezam urgent la masa discutiilor pentru a rezolva aceasta problema, intrucat salariul minim pe economie este legat de noua Lege a salarizarii unice, respectiv prima treapta de ierarhizare in functie de care sunt calculate celelalte salarii”, a adaugat Costin.
 
BNS propune Finantelor dublarea primei de casare in cadrul programului Rabla
 
Blocul National Sindical va propune Ministerului Finantelor dublarea primei de casare fata de nivelul actual, de 3.800 lei, pentru a relansa industria auto din Romania, chiar daca aceasta masura va injumatati numarul celor ce beneficiaza de programul Rabla.

“Este nevoie de reluarea discutiilor in regim de urgenta pe marginea masurilor anticriza propuse de guvern pentru combaterea efectelor crizei economice. Masurile luate de Guvern sunt departe de a-si fi atins obiectivele, iar unele masuri intra chiar in contradictie totala fata de recomandarile Comisiei Europene. Vom propune Finantelor dublarea subventiei pentru fiecare autoturism, pentru ca suma alocata in acest moment este neatractiva”, a declarat marti liderul BNS, Dumitru Costin.

Presedintele confederatiei sindicale a precizat ca este nevoie de cresterea sumei alocate pentru casarea unei masini pentru a relansa industria auto, chiar “daca aceasta masura ar putea duce la injumatatirea celor care beneficiaza de pe urma programului Rabla”.

Ministerul Mediului, Nicolae Nemirschi, declara pe 8 mai ca prima de casare va ramane 3.800 lei in acest an, chiar daca nu vor fi vandute in totalitate cele 60.000 de autoturisme programate, iar in prezent ministerele Mediului si al Finantelor cauta noi variante pentru acest program.

“Am dat deja spre discutie Ministerului Finantelor Publice mai multe variante de lucru. Vom vedea ce decizie vom lua, insa prima de casare nu va creste in acest an”, spunea Nemirschi.

El a adaugat ca exista posibilitatea ca firmele sa fie incluse in acest program si sa poata renunta la masinile mai vechi de zece ani, insa trebuie gasita o varianta care sa nu fie considerata ajutor de stat.

NewsIn

Criza economica creste numarul saracilor din Romania cu 369.000 in acest an, la 1,59 milioane

Criza economica va duce la cresterea ratei saraciei in Romania de la 5,7% in 2008 la 7,4% in acest an, iar numarul persoanelor sarace va creste cu 369.000, pana la 1,59 milioane, din care 351.000 copii cu varste cuprinse intre 0-14 ani, a spus marti presedintele ANPDC, Ileana Savu.

Declaratia presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC) se bazeaza pe un raport intocmit de UNICEF si Banca Mondiala privind impactul crizei economice asupra saraciei din Romania, care arata ca, “intr-un scenariu optimist, numarul somerilor din domeniul informal va creste in acest an cu 100.000”.

Raportul considera ca persoanele cu un venit de cel mult 3 dolari pe zi intra in categoria celor ce traiesc in conditii de saracie absoluta.

Potrivit raportului, saracia va continua sa fie concentrata in zona rurala, unde rata saraciei va creste in 2009 la 12,4% din totalul populatiei, in timp ce in mediul urban rata va creste in acest an la 3,2%, fata de 2,3% in 2008.

Cei mai multi saraci ar putea exista in acest an in regiunea Nord-Est (sase judete din Moldova), respectiv 11,1% din populatia regiunii, urmata de Sud-Est, cu o rata de 10%, si Sud-Vest (Oltenia), cu 10%. La polul opus se afla Bucurestiul, unde numarul de saraci reprezinta doar 1,9% din numarul de locuitori.  

Copiii si tinerii cu varste cuprinse intre 0-14 ani, respectiv 15-24 ani, continua sa prezinte cel mai ridicat risc al saraciei in aceasta perioada de criza. De altfel, aceaste categorii reprezinta 43% din numarul de saraci in 2008 si in 2009.

De altfel, expertii UNICEF si cei ai Bancii Mondiala estimeaza ca numarul copiilor saraci va creste in acest an cu 96.000, de la  256.000 in 2008.    

Pe de alta, numarul pensionarilor care traiesc in saracie absoluta scade in acest an fata de 2008 de la 22,1% din totalul persoanelor sarace la 19,8%. 

Presedintele ANPDC, Ileana Savu, sustine ca persoanele care vor resimti cel mai mult efectele negative ale crizei economice vor fi cele care au un nivel scazut de educatie si familiile cu multi copii din mediul rural si din zonele defavorizate ale tarii.

Savu mai spune ca un alt efect al crizei economice ar putea fi cresterea numarului copiilor abandonati.

NewsIn

GM, la 2 săptămâni de faliment

General Motors (GM) mai are aproape 2 săptămâni până la termenul-limită impus de administraţia Barack Obama pentru prezentarea unui program viabil de restructurare, iar experţii consideră că grupul va declara falimentul, după 100 de ani de activitate şi 10 luni de eforturi disperate de relansare.

Considerat un simbol decăzut al industriei americane, GM încearcă să scape de datorii de 27 miliarde de dolari, să obţină concesii pentru reduceri de costuri uriaşe de la confederaţia sindicală United Auto Workers (UAW) şi să renunţe la serviciile a aproape 1.600 de dealeri pe piaţa SUA, toate acestea până la termenul-limită de la 1 iunie, informează Mediafax.

Majoritatea experţilor consideră că realizarea acestor obiective într-un termen atât de scurt este imposibilă, iar GM va urma rivalul Chrysler sub protecţia legii falimentului.

„Cred că este inevitabil. Nu ştiu cum ar putea să scape”, a arătat un analist.

Cotă de piaţă mică, datorii mari

Loviturile încasate de GM în ultimele luni variază de la prăbuşirea vânzărilor şi a cotei de piaţă la o gamă de produse învechită, care nu profită de inovaţiile tehnologice şi a fost depăşită substanţial în ultimii ani de companiile rivale, în special de modelel hybrid dezvoltate de Toyota şi Honda.

Problema imediată şi cea mai importantă a concernului auto este situaţia financiară extrem de dificilă, cu datorii uriaşe, care reprezintă şi principalul motiv pentru care analiştii, experţii şi ceilalţi jucători din industria auto consideră că GM nu va reuşi să ajungă la un plan de restructurare coerent şi va intra într-un faliment complex, caracterizat de litigii cu creditorii şi investitorii.

SURSA: Mediafax