Exportul, principala sursă de stabilitate economică

George Constantin Păunescu: Ar trebui ca în fiecare zonă a ţării să se constituie acel Consiliu de Export

Preşedintele Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), George Constantin Păunescu a declarat că este foarte important pentru mediul de afaceri ca acel Consiliu de Export să existe în fiecare judeţ al ţării. ”Exportul este cea mai importantă sursă de stabilitate economică, de aceea, ar trebui ca în fiecare zonă a ţării să se constituie acel Consiliu de Export. Sunt întreprinzători care străbat sute de kilometri pentru a fi prezenţi la dezbaterile Consiliului, au ajuns să stea mai mult pe drum, pentru 2-3 ore, cât ţin şedinţele”, a declarat, vineri, George Constantin Păunescu, în cadrul conferinţei ”Ziua Întreprinzătorilor”, organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) cu ocazia evenimentului ”Săptămâna Europeană a IMM”. Mai mult decât atât, prezent la seminar, ministrul pentru IMM, Constantin Niţă, s-a arătat încântat de propunerea preşedintelui ACPR, declarând că este o măsură foarte bună pentru patroni, deoarece exportul este foarte important pentru dezvoltarea unei firme, şi va face tot posibilul pentru a putea fi pusă în aplicare.

În plus, George Constantin Păunescu a reamintit Guvernului că trebuie neapărat să-şi plătească datoriile către firme, deoarece multe dintre acestea au ajuns în lichidare. ”Faceţi, vă rog, un moratoriu pentru că sunt multe IMM care au foarte mulţi bani de primit de la stat, multe dintre acestea au ajuns chiar în lichidare. Ca să nu mai spun că datoriile lor către stat sunt mult mai mici decât datoriile statului către ei. Sunt multe IMM care nu-şi mai pot continua activitatea, iar ele mai sunt şi penalizate pentru că nu-şi plătesc dările către stat, iar statul nu păţeşte nimic că întârzie cu banii”, a afirmat preşedintele ACPR.
CEC trebuie să finanţeze IMM
Totodată, George Constantin Păunescu a atras atenţia Executivului şi asupra problemei legate de CEC Bank. ”Mai există o problemă, tot la fel de mare pentru întreprinzători, şi anume CEC Bank. Ar trebui ca statul să facă ceva pentru ca această bancă să finanţeze IMM. Dacă nici singura bancă românească înfiinţată pentru finanţarea IMM nu ne acordă bani atunci unde să ne mai ducem? Trebuie să se facă ceva, pentru ca CEC să intre în rolul lui de a finanţa IMM”, a subliniat acesta.

Pe de altă parte, George Constantin Păunescu a reamintit patronatelor că ACPR este deschisă oricărei organizaţii care vrea să adere. ”În ACPR nimeni nu este şef, toţi au drepturi comune, toţi au dreptul la dialog şi la o opinie. Este foarte important să ne unim şi să avem toţi o voce comună şi aceleaşi obiective. ACPR este dechisă tuturor confederaţiilor, fiind o Alianţă puternică şi membră a Business Europe”, a explicat preşedintele Alianţei.

Din toamnă impozitul minim ar putea fi anulat

Constantin Niţă va propune anularea impozitului minim atunci când se va discuta proiecţia bugetară pentru anul 2010, numai în condiţiile unor performanţe economice şi dacă veniturile bugetare vor permite acest lucru, a mai declarat, vineri, ministrul Constantin Niţă.

“Am spus că vom propune anularea impozitului minim dacă vom avea performanţe economice şi dacă veniturile bugetare vor fi îndestulătoare. Această propunere o vom face când se va discuta proiecţia bugetară pentru anul 2010”, a spus ministrul IMM, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

Constantin Niţă a mai menţionat în cadrul conferinţei ”Ziua Întreprinzătorilor”, că printre propunerile pe care ministerul le-ar mai putea face, este aceea ca firmele cu o cifră de afacere mai mică de 50.000 de euro să fie scutite de plata impozitului minim.
Ministrul a mai spus că în maximum o lună se va finaliza proiectul de lege privind înfiinţarea unui fond de risc care va beneficia de un buget de 50 mil. euro.

Potrivit ministrului, acest fond va susţine întreprinderile care investesc în inovaţie sau care doresc să investească în străinătate.
http://www.curierulnational.ro/Economie/2009-05-11/Exportul%2C+principala+sursa+de+stabilitate+economica

Cele mai frecvente greseli ale datornicilor

Multi romani au iesit brusc, anul trecut, din paradisul vietii pe credit si au intrat in infernul restantelor, al recuperatorilor si executarilor silite. Cum a fost posibil?

Ne-am supraestimat castigurile si economia nationala, am acceptat sa ne cedam grosul veniturilor, am ignorat riscul valutar si am ales monede exotice, am cedat prea usor marketingului agresiv al bancilor.

Supraestimarea veniturilor viitoare. “Pretul caselor va creste in continuare pe masura ce procesul de convergenta avanseaza (alinierea preturilor si salariilor romanesti la cele din spatiul UE)”. A fost una dintre cele mai eficiente gogosi vandute in perioada 2005-2007 celor care cochetau cu ideea unui credit ipotecar. Productivitatea muncii avansa cu pasi de melc, dar pretul caselor urca cu 10% pe luna. Balonul s-a spart in 2008, ajutat si de inghetarea creditului determinata de criza financiara iar corectiile sunt si de 50% pe anumite segmente ale pietei. Acum, multi dintre cei care s-au indatorat pentru o casa in anii trecuti au, simultan, si rate mai mari si venituri mai mici.

Ignorarea conextului regional. Bulgarii construiau sensibil mai ieftin, la unguri se gaseau mici gospodarii si cu 5.000 euro, in schimb romanii dadeau cu larghete 70.000 euro pe o garsoniera in Militari. Preturile ajunsesera sa le depaseasca pe cele din Praga sau Varsovia pe multe segmente rezidentiale, doar Romania era “noul tigru al Europei”. Comparatiile cu tarile din jur i-ar fi temperat pe cumparatori iar daca si noi gazetarii am fi avut ochi pentru asa ceva, bula speculativa ar fi fost, poate, de mai mica amploare. Din pacate, n-au aparut prea multe analize care sa sublinieze discrepantele regionale si disproportia dintre cererea solvabila si cererea propriu-zisa.

Acceptarea unui raport rata/venituri foarte riscant. Iresponsabilitatea bancherilor ce au acceptat cu usurinta raporturi rata/venituri de 70% in 2007 se vede azi, cand sistemul bancar a inregistrat pierderi la nivelul primului trimestru, pe masura ce tot mai multe credite devin restante si trebuie provizionate. Mai mult, o parte dintre cei imprumutati la acest raport intre rata si venituri isi procurau avansul din credite de nevoi personale mai scumpe, pe care nu le declarau. Fara ajutorul familiilor, unii ar fi deja in strada. Faptul ca bancile ezita inca sa declanseze proceduri masive de executare silita a datornicilor isi gaseste o explicatie in blocajul de pe piata imobiliara. Daca s-ar vinde intempestiv ceva imobile, preturile ar scadea si mai mult iar bancile ar inregistra o depreciere contabila a activelor (totusi, in Romania nu exista falimentul personal al debitorului, daca banca iti vinde casa la un pret mai mic decat valoarea creditului poti plati in conti-nuare rate pana cand finantatorul isi recupereaza integral suma acordata).

Tentatia dobanzilor mai mici si a creditelor exotice. Debitorii in franci elvetieni au aflat pe pielea lor cum se comporta investitorii in vremuri de criza (francul e perceput drept una dintre valutele de siguranta – “safe haven”). Nici cei cu credite in euro n-au dormit mai linistiti dupa deprecierea accelerata din ultimele luni ale anului 2008 si primele din 2009. Sa faci imprumut in moneda in care inregistrezi veniturile era considerata o strategie pentru incuiati cata vreme imprumuturile in lei pareau mai scumpe.

Romania Libera

Dan Nica: Am putea decide sa taxam mai mult profitul exceptional al bancilor

Autoritatile sunt pregatite sa penalizeze bancile din Romania daca nu reincep creditarea. Acesta este mesajul pe care vicepremierul Dan Nica l-a transmis astazi bancherilor, in dezbaterea de la Galati, din cadrul Money Channel Business Tour. Vicepremierul a spus ca statul poate recurge la metode gen Robin Hood daca ratele dobanzilor la credite nu vor fi reduse.

“Daca vrei sa fac profit foarte mult, profitand ca e criza si nimeni nu protesteaza, nu ne impiedica absolut nimeni ca si noi sa ne gandim la o impozitare a acestor profituri excesive care sunt create fara ca activitatea sa aiba vreo legatura cu vreo actiune economica concreta. Eu am vrut sa dau un dublu semnal: si catre bancheri, sa se uite cu mare atentie, ca suntem si sunt cu ochii pe acest subiect si suntem dispusi sa luam acele masuri corective daca remarcam o decuplare totala intre ceea ce au insemnat angajamentele informale in perioada dinaintea acordului de finantare si ceea ce se intampla acum”, a declarat Dan Nica.

The Money Channel

Dan Nica: dobanzile bancare mari impiedica creditarea investitiilor

Nivelul actual al dobanzilor la creditele pentru investitii este nerealist si nu poate fi sustinut de firmele romanesti, impiedicandu-le dezvoltarea, asa ca sistemul bancar intern trebuie sa-si corecteze comportamentul, a declarat, vineri, la Galati, vicepremierul Dan Nica.

“Am inteles ca trebuie sa dam atentia cuvenita sistemului bancar, dar si sistemul bancar trebuie sa inteleaga ca trebuie sa aiba un comportament din punct de vedere economic care sa fie, daca nu ireprosabil, cel putin in conformitate cu ce se intampla in toate tarile Uniunii Europene. Nu cred ca nivelul actual al dobanzilor este unul realist si care sa fie bazat pe vreun criteriu care sa poata sa fie sustinut. Cred ca este o pofta usor cam mare de castig a bancilor si nu cred ca o dobanda de 30% la credite pentru investitii are vreo ratiune economica. Firmele romanesti nu se ocupa nici cu traficul de arme, nici cu traficul de droguri si nu cred ca un asemenea nivel de dobanzi poate fi sustinut in vreun fel. Avertismentul meu este extrem de serios: sa se tina cont de ceea ce inseamna regulile de functionare ale unei economii pentru ca si sprijinul pe care il primesc este unul substantial si n-as dori sa uite de unde a pornit aceasta criza economic”, a afirmat vicepremierul Dan Nica.

Oficialul guvernamental a raspuns, astfel, unei intrebari legate de dificultatile intampinate de firmele romanesti in a accesa credite bancare pentru a-si sustine proiectele cu finantare europeana. Discutia a avut loc in contextul in care vicepremierul a anuntat ca va sustine, duminica, o videoconferinta cu prefectii si cu factorii responsabili din teritoriu pe tema accesarii fondurilor comunitare, capitol la care Romania are intarzieri.

“La videoconferinta de duminica, discutam despre fondurile europene si accesarea acestora. Vreau sa fie toti foarte atenti la acest subiect pentru ca sunt proiecte care sunt castigate, nu s-au organizat licitatiile, sunt intarziate si toate aceste lucruri nu fac decat sa nu avem cu totii efectele pe care ni le-am dorit: cetatenii sa vada efectele proiectelor europene, economia Romaniei sa vada banii europeni intrand in circuitul economic. Acest lucru va fi tratat cu foarte mare seriozitate”, a declarat, vineri, Dan Nica. Vicepremierul a mentionat ca Executivul are o situatie pe judete a proiectelor care sunt cu avertizare si care sunt elementele care trebuie avute in vedere.

NewsIn

S-a terminat cu luxul pe datorie

In ultimii ani tot mai multi romani au facut o serie de achizitii, mai mari sau mai mici, cumparand in special case si masini, fara sa aiba banii necesari, imprumutandu-se astfel la banci. In conditiile in care situatia economica a Romaniei a inceput sa se deterioreze comportamentul bancilor fata de clienti s-a schimbat. In acest context, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a atras ieri atentia ca viata pe datorie si bunastarea pe datorie nu vor mai fi posibile multa vreme, pentru ca si in Romania au fost cazuri in care au fost acordate credite unor persoane care nu aveau niciun ban in buzunar.

“Aceasta criza trebuie sa schimbe abordarea. Viata pe datorie si bunastarea pe datorie nu vor mai fi posibile pentru multa vreme de acum incolo. In Romania nu au fost prea multe cazuri, dar sunt si multe persoane care au luat credite fara sa aiba niciun euro in buzunar, asa cum s-a intamplat in America, dar si multe IMM care au obtinut credite fara garantii. Bancile vor fi mai atente de-acum inainte”, a afirmat Vasilescu, intr-o conferinta dedicata finantarii IMM.

Mai mult decat atat, acesta a subliniat faptul ca banii de la Uniunea Europeana sunt foarte tentanti pentru firme, in lipsa finantarii de la banci, insa sunt foarte greu de accesat.

Lipsa de incredere dintre banci si firme, principala problema

In acest context, consilierul guvernatorului BNR a precizat ca problema nu este situatia bancilor, ci lipsa de incredere intre institutiile de credit si firme, subliniind faptul ca trebuie facuti pasi in rezolvarea acestei situatii cat mai curand.

”Trebuie inteles faptul ca relatia dintre banci si societati economice se va schimba. Este normal ca institutiile de credit sa fie mai prudente, iar IMM trebuie sa vina in fata bancilor cu proiecte de calitate si acestea nu le vor refuza”, a precizat Vasilescu. In plus, acesta a adus in discutie situatia ingrijoratoare in ceea ce priveste cresterea de trei ori a creditelor nerambursate din acest an, atragand atentia ca mai grava este tentatia unor firme sau a unor persoane fizice de a nu plati imprumuturile, ceea ce nu face altceva decat sa sporeasca neincrederea bancilor.

Pe de alta parte, dat fiind contextul actual, multe firme au fost nevoite sa renunte la banii obtinuti din fonduri europene pentru ca nu au putut avea la timp parte de cofinantare. 

Astfel Laura Marusca, director general adjunct in cadrul Ministerului IMM, a mentionat faptul ca perioada  mare de la aprobarea proiectelor finantate prin programe europene pana la semnarea contractelor a determinat mai multe IMM sa renunte la finantarea obtinuta, ceea ce a determinat ministerul sa simplifice procedurile.

Integral in Curierul National

Criza transforma Vaticanul in banca pentru saraci

Vaticanul incearca sa isi ajute financiar credinciosii prin lansarea programului “Imprumutul Sperantei” adresat familiilor lovite de criza si refuzate de institutiile financiare traditionale, ale caror criterii de acordare a creditului au devenit extrem de stricte.

Linia de credit va fi valabila doar pentru familiile cu trei sau mai multi copii, este sustinut de Asociatia Bancilor Italiene si nu poate depasi valoarea de 500 euro pe luna, cu o dobanda de 4,5%, jumatate din dobanda practicata pe piata interbancara.

Toti cei care au cel putin 3 copii si nu au un loc de munca pot sa apeleze la acest credit pentru a-si intretine familia. Banii vor fi returnati cand unul din cei doi parinti va gasi un loc de munca, in timp de maxim doi ani.

Angelo Bagnasco, cardinalul bisericii catolice italiene, a spus ca un alt criteriu prin care va fi acordat “Imprumutul Sperantei” este integritatea morala a persoanelor care il solicita. El a adaugat ca va demara si un program de cheta incepand cu data de 31 mai.

http://www.banknews.ro/stire/28287_criza_transforma_vaticanul_in_banca_pentru_saraci.html

Numarul firmelor care si-au suspendat activitatea a crescut cu peste 1330%, in luna aprilie

Numarul firmelor care si-au suspendat activitatea a crescut cu 1330,3% in luna aprile 2009, comparativ cu aprilie 2008, de la 1.055 de suspendari de activitatea la nivelul intregii tari la 14.035, a anuntat Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC).

In privinta dizolvarilor voluntare, comparativ cu aprilie 2008, in perioada 1 – 30 aprilie 2009 numarul acestora a inregistrat o crestere de 514,4%, de la 305 la 1.569.

De asemenea, statistica radierilor voluntare, realizata de Oficiul National al Registrului Comertului, in perioada aprilie 2009, arata o crestere a acestora de 279,7%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, de al 811 la 2.269.

Potrivit datelor ONRC, la sfarsitul lunii aprilie, in Romania activau 1.117.251 de comercianti, din care 324.734 erau persoane fizice, iar 792.517 erau persoane juridice.

NewsIn

Megabancile sunt cauza, nu victimele crizei

Megabancile americane si europene care au beneficiat de fonduri de salvare considerabile nu numai ca nu sunt victime ale crizei financiare globale, ci chiar au provocat-o, “facilitand deliberat imprumuturile cu grad de risc ridicat, care ameninta in prezent sistemul financiar”, indica o ancheta a organizatiei americane de jurnalism de investigatie Center for Public Integrity.

Principalele organisme financiare care au acordat credite subprime, blamate pentru provocarea crizei economice globale, au fost detinute sau finantate de banci care acum primesc miliarde de dolari din fondurile de salvare, se arata in studiul realizat de Center for Public Integrity. Prin urmare, aceste banci sunt departe de a fi victime ale crizei, asa cum se autodescriu, fiind responsabile pentru declansarea acesteia, cu atat mai mult cu cat semnale de avertizare au aparut inca de acum un deceniu.

Center for Public Integrity a ajuns la aceste concluzii pe baza analizei computerizate a datelor guvernamentale referitoare la aproape 7,2 milioane de credite subprime (cu risc ridicat si cu dobanzi mari) acordate intre 2005 si 2007, o perioada care include apogeul si colapsul afacerii subprimelor. Analiza a indicat ca 25 de organisme financiare sunt responsabile in aceasta perioada pentru acordarea de imprumuturi cu grad ridicat de risc in valoare de aproape un trilion de dolari, ceea ce reprezinta 72% din totalul creditelor de acest gen.

Banci de investitii americane si europene au investit sume enorme in creditele subprime datorita cererii in continua crestere (pana la un moment dat) de imprumuturi cu grad de risc ridicat si cu dobanzi mari, garantate prin ipotecare. Bancile au obtinut profituri uriase, iar directorii lor au incasat prime considerabile, pana cand piata imobiliara s-a prabusit.

Bancile de investitii Lehman Brothers, Merrill Lynch, JPMorgan & Co. si Citigroup Inc. au detinut si au finantat organisme financiare care acordau credite subprime. Alte banci, ca RBS Greenwich Capital Investments Corp. (parte a Royal Bank of Scotland), Swiss Bank Credit Suisse First Boston sau Goldman Sachs & Co., au sustinut financiar institutii care acordau credite subprime.

Cel putin 21 dintre principalele 25 de organisme financiare care au acordat credite subprime au fost finantate,  prin acorduri de creditare sau prin cumpararea imprumuturilor, de banci care au primit fonduri de salvare. 20 dintre aceste 25 de companii au fost inchise, au incetat acordarea de imprumuturi sau au fost vandute pentru a evita falimentul. 11 dintre cele 25 de institutii analizate au platit pentru a scapa de reclamatii de abuzuri, patru dintre ele – printre care American International Group si Citrigroup – au primit fonduri de salvare.

Calea spre dezastru

Center for Public Integrity aminteste faptul ca bazele industriei creditelor subprime (cu grad ridicat de risc si dobanzi mari) au fost puse in anii ’80, prin adoptarea de catre Congresul american a doua legi propuse de democratul Fernand St. Germain. Prima, din 1980, sustinuta cu entuziasm de presedintele democrat Jimmy Carter, includea o clauza care, practic, impiedica statele sa limiteze ratele ipotecilor, iar a doua, din 1982, le dadea posibilitatea creditorilor sa ofere ipoteci diversificate, in locul creditelor cu dobanzi fixe, pe 30 de ani. Astfel, li s-a deschis calea acordarii de credite ipotecare unor persoane care, in mod evident, nu si le puteau permite, colapsul fiind inevitabil dupa mai bine de doua decenii in care s-au obtinut profituri uriase.

Romania Libera

BNR nu pregateste o relaxare a creditarii, sustin reprezentantii institutiei

Imprumutul FMI nu va duce la o relaxare a creditarii, sustine Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Bancii Nationale din Romania. Nici cresterile salariale din luna martie nu sunt privite cu ochi buni de reprezentantii BNR, ele fiind considerate mai degraba un pericol pentru economie.

”Nu ne asteapta nicio relaxare si nici BNR nu pregateste nicio relaxare a creditarii. In economie este inca vreme rece. Speram ca la vara sa vedem ca bancile acorda mai multe credite”, a precizat Adrian Vasilescu.

Consilierul guvernatorului BNR sustine ca majorarile salariale inregistrate in luna martie in Romania reprezinta mai degraba un pericol pentru economie.

”In martie avem o crestere a salariilor de 17,6%. Asta inseamna ca se petrece un paradox in societatea romaneasca, cel mai periculos paradox din aceasta perioada. Salariile au crescut, dar puterea de cumparare a scazut. Cand scade cererea de consum, productia e in pericol”, a mai spus Adrian Vasilescu.

Exista insa si semne bune, mai ales din partea bancilor.

”Atata timp cat nu cad bancile suntem in siguranta. In Romania criza nu
este la fel de mare ca in alte tari ”, sustine Vasilescu. 

Realitatea.net

Firmele nu se pazesc de prostia directorilor nici obligate de lege

Doar 10% dintre firme au incheiat pana acum asigurari de raspundere pentru manageri. Nimeni nu le verifica. Asigurarea de raspundere civila pentru managerii societatilor pe actiuni este obligatorie, insa nu se prea cauta. Acest lucru se intampla mai ales din cauza faptului ca nu exista nici o institutie care sa verifice daca firmele au incheiat astfel de polite la fel cum nu exista in lege nici o sanctiune clara care ar putea fi aplicata rauvoitorilor. Registrul Comertului, care ne informeaza ca in Romania erau inregistrate la finele anului 2008 aproximativ 9.300 de societati pe actiuni, spune ca, desi legea obliga managerii sa aiba o astfel de polita, ea nu apare pe lista documentelor ce trebuie prezentate pentru a infiinta o firma sau pentru a numi un manager.

Asadar nu intra in competenta Registrului Comertului si, prin urmare, ne recomanda sa ne “adresam Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) pentru a obtine mai multe informatii”. La CSA, acelasi raspuns.
 
“Va dati seama ce ar insemna ca CSA sa verifice toate firmele din Romania. Ar fi practic imposibil si de aceea nici nu intra in competenta noastra”, spun reprezentantii institutiei de reglementare. “Din ce am observat in piata exista mai multe abordari: companii care nu incheie deloc asigurare, companii care o incheie simbolic pentru sume asigurate modice si companii care incheie pentru sume asigurate mai mari, raportate la domeniul de activitate si marimea afacerii”, spune si Eduard Simionescu, manager in cadrul brokerului de asigurari Marsh.
 
Pana una-alta, nimeni nu contabilizeaza vanzarile de polite pentru manageri, insa, potrivit estimarilor, piata se ridica in 2008 la aproximativ 2 milioane de euro. Cum, potrivit broke-rului de asigurari Marsh, costul mediu al unei astfel de polite variaza intre 1.500 si 2.500 de euro, rezulta ca au fost incheiate aproximativ 1.000 de polite, adica nici 11% din cele 9.300 de societati pe actiuni din Romania nu au reusit sa incheie o asigurare care este obligatorie prin lege. Se pare ca exista insa loc pentru crestere. “In 2009 ne-am propus pastrarea numarului de polite si o crestere de 10-15% similara cu cea estimata la nivelul pietei de asigurari”, estimeaza Eduard Simionescu. Cu o crestere de 15%, am ajunge la 1.150 de polite, in continuare mult prea putine in comparatie cu numarul total de firme.
 
Cat costa incompetenta sefilor

O companie profitabila nelistata la Bursa se poate asigura pentru o suma de 500.000 de euro pentru o prima cuprinsa intre 1.500 si 2.500 de euro pe an, spun cei de la Marsh. Totusi, pretul variaza foarte mult in functie de mai multi factori. “Limita minima a sumei asigurate pentru o polita de asigurare de raspundere a managerilor incheiata la Allianz-Tiriac este de 100.000 euro. In acest caz, o prima de asigurare anuala se poate situa, orientativ, in jurul valorii de 1.500 euro”, spun si reprezentantii celei mai mari companii de asigurari din Romania. Calculul pretului unei polite de asigurare de raspundere a managerilor ia in consideratie limita raspunderii, cifra de afaceri a companiei, numarul de pozitii manageriale asigurate prin polita, experienta manageriala, istoricul daunelor. “O polita de asigurare de raspundere a managerilor acopera prejudiciile provocate companiei, actionarilor, angajatilor, statului, clientilor si altor terti, decurgand din deciziile eronate luate de persoanele asigurate, in exercitarea functiei, prin care se incalca legislatia, normele, procedurile, competentele din cadrul companiei conduse”, explica cei de la Allianz- Tiriac.

Cotidianul