Banca saracilor si-a deschis sediu in New York

Muhammad Yunus, patronul Grameen Bank, institutie financiara specializata in acordarea de micro-credite persoanelor sarace, proiect cu care a castigat Premiul Nobel pentru economie, si-a deschis in urma cu cateva luni prima filiala din SUA in orasul considerat centrul capitalismului mondial, New York.

In scurta existenta pe pamant american, banca a atras deja 600 de clienti, majoritatea femei interesate in obtinerea unor sume cuprinse intre cateva sute si cateva mii de dolari, necesari derularii unor afaceri de mici dimensiuni sau finantarii unor cursuri de reconversie profesionala. Valoarea totala a imprumuturilor acordate a ajuns la 1,5 milioane dolari.

In comparatie cu majoritatea institutiilor de credit din Statele Unite, care se chinuie sa-si recupereze banii de la rau platnici, patronul Grameen Bank spune ca rata de returnare este de aproape 100%. “Microcreditarea a fost unul dintre putinele domenii neafectate de criza. Dupa doi ani de turbulente economice, afacerile merg inca foarte bine”, spune Yunus.

http://www.banknews.ro/stire/27834_banca_saracilor_si-a_deschis_sediu_in_new_york.html

Fiscul nu iarta datoriile, dar te lasa sa le alegi

ANAF pregateste amanarea contului unic pentru vremuri mai bune. Fiscul ramane neinduplecat chiar si pe timp de criza. Sorin Blejnar, seful Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), a declarat, intr-un interviu acordat EVZ, ca nu ia in considerare in niciun caz posibilitatea esalonarii, scutirii sau a amanarii platilor contributiilor sociale si a impozitelor nici pentru companiile de stat, nici pentru cele private. “Singura facilitate pe care sunt de acord sa o oferim agentilor economici, in urmatoarea perioada, este sa le lasam lor initiativa sa directioneze platile catre bugetele administrate de ANAF pe tipul de impozit pe care vor sa-l plateasca”, ne-a spus Blejnar.

Printr-un act normativ, contul unic in care sunt virate, in prezent, toate taxele si impozitele va fi suspendat pana la sfarsitul acestui an. Dupa o analiza a impactului acestei decizii, Fiscul va hotari daca se va proceda la fel si in 2010.

Integral in Evenimentul Zilei

Romania, ciudatenia bancara a Europei

De la dobanzi la strategii pe timp de criza si de la marjele proprii la modalitatea de comisionare, bancile din Romania se detaseaza net de surorile din zona tarii noastre. De cele mai multe ori, din pacate, diferentele nu sunt de partea clientului.

Bancile din Romania au aplicat cel mai mare procent de crestere la dobanzi in perioada de inceput a crizei financiare comparativ cu institutiile de credit din orice alta tara central si est-europeana. Aceleasi banci din Romania au cea mai paguboasa metoda de calcul al dobanzii variabile (din punctul de vedere al clientului). Tot ele, bancile din Romania, sunt singurele din regiune care ofera doar ca o raritate depozite pe perioade mai lungi de doi ani. Nu in ultimul rand, de o buna perioada de vreme, bancile romanesti au cele mai mari dobanzi din regiune chiar daca, economic vorbind, au fost momente cand Romania statea mult mai bine decat alte tari comparabile.

Toate aceste proprietati, despre care Cotidianul a scris in cateva randuri, transforma sistemul bancar autohton intr-un fel de ciudatenie a bancilor europene, in ciuda faptului ca marile grupuri prezente la noi in tara (Erste, UniCredit, Raiffeisen, Societe Generale, Alpha, NBG etc.) fac piata si in restul statelor din regiune.
 
Fapt unic in Europa Centrala si de Sud-Est, de cateva luni incoace, companiile din Romania au luat credite in lei mai scumpe decat populatia. Diferenta dintre dobanzile la creditele in lei pentru populatie si cele pentru companii este de pana la patru puncte in favoarea primei categorii, potrivit datelor BNR. In acelasi timp, creditele in euro au dobanzi cu sub 2% mai mici pentru firme decat pentru populatie. Prin comparatie, in Cehia, de exemplu, firmele iau credite in euro la o dobanda medie de 3,5% pe an, iar populatia la 7%, in timp ce in Ungaria diferenta este de la 10 la 5%.
 
Bancile din Cehia, Ungaria, Croatia, Austria si chiar din Serbia sau Ucraina au produse de economisire construite pentru perioade lungi. Ba mai mult, in aceste tari, cu cat depozitul este mai lung, cu atat dobanda este mai buna. In Romania sunt doar doua banci care acorda depozite pe mai mult de doi ani, desi in tarile enumerate mai sus, Erste Bank (actionar majoritar BCR) si UniCredit au o groaza de produse de economisire pentru perioade lungi.
 
Un alt capitol: dobanzile. In perioada de sfarsit de an in care criza economica a inceput sa se simta puternic in Europa emergenta, bancile romanesti au avut iar un comportament atipic in comparatie cu alte tari din regiune. Astfel, potrivit unei analize a ziarului Cotidianul din ianuarie, in doar patru luni, dobanda medie din Romania a crescut cu 5% la creditele de nevoi personale, atat in lei, cat si in euro, si cu 4,5%, respectiv 3% pentru ipotecarele in lei si euro. Cea mai mare crestere din toata zona, in conditiile in care bancile din Bulgaria sau Ungaria au ales chiar sa scada dobanzile pentru imprumuturi! Asta in conditiile in care bancile din Romania aveau oricum cele mai mari dobanzi.
 
Marjele si comisioanele sunt si ele printre cele mai mari din zona. Chiar si atitudinea bancilor in relatia cu clientii ne particularizeaza. Bancile romanesti detin si un record in privinta suprataxarii clientilor, prin comisioane. In Austria, singurul comision pe care banca il percepe in cazul creditului de nevoi personale are o valoare fixa de 10-20 de euro si este platibil trimestrial, potrivit datelor obtinute de Cotidianul de la grupul Erste Bank. Un sistem asemanator il aplica bancile din Cehia, care percep un comision lunar de administrare in valoare de 49 de coroane, adica aproximativ 2 euro. In Ungaria exista un comision de rambursare anticipata, dar si un comision lunar de 0,25%. In Slovacia, creditul de nevoi personale implica plata a doua comisioane: unul lunar si unul platibil la inceput. In Romania, luand in calcul doar exemplul uneia dintre cele mai permisive banci din acest punct de vedere, regasim cel putin patru comisioane. Este vorba despre comisionul de analiza, comisionul de acordare, comisionul de administrare si comisionul de rambursare anticipata. In plus, unele banci, deloc putine, aplica si un comision de risc valutar. Comisionul de acordare este unic in Europa.

Integral in Cotidianul

Speriati de criza, romanii regreta creditele luate in ultimii doi ani

Criza financiara pare sa-i fi facut pe romani mai putin dornici de a trai pe datorie si cu un vadit apetit de a pune bani deoparte, cel putin asa reiese dintr-un studiu realizat de compania de asigurari Aviva luna aceasta, la nivel national. Analistii privesc cu suspiciune rezultatele analizei si remarca situatia economica dificila in care se gaseste populatia, cu posibilitati limitate de a economisi bani in banci, in ciuda dobanzilor ridicate la depozite din ultimele luni.

In mod sigur, criza i-a trezit la realitate pe multi dintre cei care in ultimii doi ani s-au indatorat la banci. Constienti de situatia actuala, un sfert dintre romani declara ca ar fi luat credite mai putine sau cu o valoare mai mica. Daca ar putea da timpul inapoi cu unul sau doi ani, 54% dintre repondenti ar fi inceput un plan de economisire pentru a avea acces la o rezerva de bani in astfel de momente. 49% dintre cei chestionati spun ca ar fi ales sa investeasca sume mai mari, iar 52% isi doresc sa fi fost suficient de inspirati atunci pentru a investi in euro.

Viata bate studiile

Desi raspunsurile demon­streaza clar teama populatiei fata de recentele schimbari economice, specialistii se arata precauti in interpretarea rezultatelor. “Orice studiu facut post factum da alte rezultate decat in mod normal si de aceea sunt sceptic in privinta concluziilor”, a declarat pentru Gandul Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari – CFA Romania. El considera ca economisirea nu a crescut in mod spectaculos, cu toate ca in ultimele luni bancile au venit cu oferte atractive la depozite, chiar de 16%. “Posibilitatile de economisire ale romanilor sunt limitate, pentru ca nu sunt mai multi bani in sistem”, adauga el. Datele bancii centrale arata ca depozitele in lei ale populatiei au urcat cu 2,7% in februarie comparativ cu ianuarie, in timp ce economisirea in valuta a avut un avans de 0,4%. In cazul firmelor, s-a inregistrat o scadere de 2,4% la lei, respectiv de 1,6% la valuta.

Consumul, în scădere

Acum, peste 57% dintre români consideră că situaţia actuală se datorează în totalitate deciziilor luate acum unul sau doi ani.

Într-adevăr, în acea perioadă, creditarea a crescut cu 40% pe an, în condiţiile în care băncile ofereau împrumuturi fără a impune prea multe condiţii. Efectele negative ale acestei situaţii se văd abia de puţin timp. Din ianuarie până în februarie 2009, populaţia şi firmele din România au adunat restanţe de aproape 726 milioane de lei la creditele contractate şi care, însumate la restanţele mai vechi, dau un total de 4,25 miliarde de lei (aproape un miliard de euro). Mai bine de jumătate din restanţele începutului de an (aproximativ 374 milioane de lei) sunt la credite în valută, care au crescut cu 25,6% într-o singură lună, mult mai rapid decât la cele în lei, care au avansat cu 17%, potrivit datelor oficiale ale Băncii Naţionale a României.

Dacă se ţine cont şi de creşterea numărului şomerilor, dar şi de veştile proaste din economie, este de înţeles de ce consumul a scăzut în ultima perioadă. Datele Eurostat arată că, în luna februarie, volumul comerţului de retail din România a avut cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, de 7,9%, faţă de ianuarie.

http://www.gandul.info/economia/speriati-de-criza-romanii-regreta-creditele-luate-in-ultimii-doi-ani.html?3936;4220258

Programul de salvare a bancilor din SUA ar putea esua, spune un laureat Nobel

Eforturile depuse de administratia Obama pentru salvarea sistemului bancar ar putea esua, pentru ca au fost intocmite pentru sustinerea Wall Street-ului si nu pentru a construi un sistem financiar viabil, a declarat laureatul Nobel pentru economie, Joseph Stiglitz, citat de Bloomberg.

“Toate ingredientele folosite pana acum sunt slabe, iar unele dintre ingrediente lipsesc. Persoanele care au intocmit aceste planuri sunt “fie sub influenta bancilor, fie incompetente”, a declarat Stiglitz intr-un interviu.

Programul de eliminare a activelor toxice (TARP) nu este suficient de mare pentru a recapitaliza sistemul bancar, iar administratia nu a abordat direct aceasta problema, a mai spus acesta. Stiglitz a spus ca la Casa Alba exista o serie de conflicte de interese, pentru ca unii dintre consilierii presedintelui Obama au legaturi stranse cu Wall Street-ul.

“Nu avem suficienti bani, nu vor sa apeleze din nou la Congres, cel putin nu intr-un mod deschis, si nu vor sa preia controlul asupra bancilor”, aceste fiind inconvenientele ce vor garanta esecul planului, a spus Stiglitz.

Retributiile catre contribuabili, din programul de desprindere a activelor toxice, sunt echivalente cu 25 centi dintr-un dolar, a mai spus acesta. “Restructurarea bancilor a fost un dezastru absolut”, a subliniat Stiglitz.

Stiglitz, in varsta de 66 de ani, a castigat premiul Nobel in 2001, dupa ce a aratat ca pietele sunt ineficiente cand toti participantii la tranzactii nu au acces egal la informatiile foarte importante, lucru ce se intampla in majoritatea cazurilor.

Programul public-privat de investitii, realizat pentru cumpararea activelor toxice de la banci, nu va atinge obiectivul administratiei de a stabili un pret pentru activele nelichide ce sufoca bilanturile contabile ale bancilor, ci va imbogati investitorii, provocand mari pierderi contribuabililor, a mai spus Stiglitz.

Stirea vine in contextul in care analistii din cadrul Congresului SUA au marit la 356 miliarde dolari estimarile privind costurile nete pe care contribuabilii vor trebui sa le suporte pentru sustinerea programului de salvare a sectorului financiar, creat de guvern.

Suma este in crestere cu 167 miliarde dolari, comparativ cu estimarile anterioare. Departamentul pentru Buget al Congresului (CBO) a estimat initial ca programul pentru indepartarea activelor neperfomante, de 700 miliarde dolari, va costa contribuabilii 189 miliarde dolari.

Costurile aditionale, ce se aplica chelutielilor TARP pentru anii fiscali 2009 si 2010, au fost incluse in estimarile din martie ale CBO, care includ un deficit de 1.800 miliarde dolari pentru anul fiscal 2009, care se va incheia in 30 septembrie.

Departamentul Trezoreriei a anuntat recent ca va folosi o parte din fondurile TARP pentru evitarea evacuarilor silite ce afecteaza detinatorii de credite ipotecare. Congresul a aprobat planul de salvare in octombrie, cu scopul de a stabiliza sectorul bancar si de a reda increderea in piete.

NewsIn

Impozitul pe pierdere [ forfetar] incalca tratatul CE

Ordonanta incalca tratatul Comunitatii Europene, conform jurisprudentei Curtii Europene de Justitie; acest tip de impozit este actualmente pe cale de eliminare in alte state UE; intr-un document al FMI se precizeaza ca impozitul minim pe profit, calculat la nivelul veniturilor brute, este inechitabil si distorsioneaza activitatea economica – sunt numai cateva din argumentele celor mai mari 4 jucatori pe piata de consultanta: PricewaterhouseCoopers, KPMG, Ernst&Young, Deloitte Tohmatsu & Touche, incluse intr-un memoriu obtinut de HotNews.ro.

Memoriul contine observatii legate de introducerea impozitului forfater, limitarea deductibilitatii TVA precum si alte aspecte ale Ordonantei privind rectificarea bugetara, publicata marti, 14 aprilie, in Monitorul Oficial.

Precizam ca memoriul a fost intocmit pe baza proiectului de Ordonanta si a fost remis, inaintea adoptarii textului final in Guvern, patronatelor care au participat la discutiile cu Ministerul Finantelor Publice.

Cateva observatii legate de impozitul forfetar:

  • Acest tip de impozit este actualmente pe cale de eliminare in alte state UE

Alte tari au introdus impozite similare cu impozitul pe profit minim (Franta, Ungaria) in perioade de boom economic, cand suspiciunea vis-a-vis de incercarea contribuabililor de a-si creste artificial cheltuielile poate fi intr-o oarecare masura justificata; dar in vremuri de criza, aceasta suspiciune nu are nicio baza; pe cale de consecinta, tari ca Franta si Ungaria lucreaza la eliminarea acestui impozit.

  • Masurile anti-abuz prevazute de Ordonanta constituie restrictionari ale libertatilor fundamentale daca nu sunt justificate. Introducerea impozitului pe profit minim si nedeductibilitatea cheltuielilor cu parcul auto reprezinta masuri anti-evazioniste sau masuri anti-abuz.

Astfel de masuri reprezinta restrictii la libertatile de piata interna si sunt interzise de Tratatul UE in afara cazului in care sunt justificate. Potrivit deciziei din Cazul CEJ Halifax (C-255/02), „…masurile anti-abuz nu sunt justificate daca activitatea economica desfasurata poate avea ca explicatii alte motive decat simpla dobandire de avantaje fiscale.” Astfel, masurile introduse de OUG nu sunt justificate in cazul companiilor care
inregistreaza pierderi reale din activitatea economica.

  • Opinia FMI privind impozitele minime

In studiul „Norme de elaborare a legislatiei fiscale” (Tax Law Design and Drafting, volum 1; 1996; Victor Thuronyi, ed.), Capitolul 12, Presumptive Taxation (Impozite forfetare), specialistii FMI conchid ca impozitul minim pe profit, calculat la nivelul veniturilor brute, este inechitabil si distorsioneaza activitatea economica. Conform expertilor FMI, sistemul de impunere adus de ordonanta nu are absolut nicio calitate in afara faptului ca este usor de administrat si are ca efect, pe termen scurt, o crestere marginala a veniturilor fiscale. Tot FMI-ul arata, insa, ca exact aceleasi caracteristici le au impozitele pe vanzari, ori, daca scopul este introducerea unei taxe cu aceste calitati, guvernul n-ar trebui sa o deghizeze intr-un alt impozit, ci sa o adopte in mod explicit.http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-5602162-grupul-consultanta-big4-taxa-profit-minim-incurajeaza-evaziunea-fiscala-descurajeaza-investitiile-noi-afecteaza-tot-sectorul-servicii.htm

Impozitul forfetar va mari emigrarea fiscala

Bulgaria si Cipru vor fi statele preferate de antreprenorii care vor sa ocoleasca presiunea fiscala din Romania. Noile masuri fiscale ale Guvernului schimba complet modul de taxare, astfel ca impozitarea in valoare absoluta va creste, sunt de parere expertii fiscali.

“Este vorba despre o schimbare totala a modului de impozitare pentru persoane fizice, dar si pentru cele juridice, astfel ca povara fiscala va creste”, a declarat Luminita Ristea, managing partner la “R Consulting”, in cadrul unui eveniment pe tema codului fiscal.

Statul va pierde in urma relocarilor

Reprezentantii companiilor partenere ale Nexia International, una dintre cele mai importante retele de consultanta la nivel mondial, au avertizat asupra capcanelor pe care le ascunde noul cod fiscal.

Acestia sunt de parere ca noile masuri vor duce la o crestere a impozitarii in valoare absoluta, astfel ca firmele, in special cele medii si mari, vor alege sa-si deruleze afacerile acolo unde controlul etatizat nu este atat de agresiv.

“Emigrarea fiscala va prinde contur, Bulgaria si Cipru fiind doua state la indemana firmelor din tara. Statul roman nu va fi avantajat de aceasta relocare fiscala, iar bugetul de stat va fi vaduvit de aceste impozite”, a declarat Dinu Petre, consultant juridic al casei de avocatura Cunescu, Balaciu & Asociatii.

Potrivit specialistilor, companiile medii si mari au inceput sa ceara, deja, consultanta preventiva, pentru a putea ataca impozitele neadecvate.

Solutia pentru IMM: asociatiile profesionale

In privinta micilor intreprinzatori, una dintre solutii este asocierea la nivel profesional, pentru a putea accesa un consultant fiscal.

Alte posibile solutii pentru ocolirea unui impozit forfetar excesiv, in cazul firmelor mici, ar fi ca acestea sa declare inactivitate, sa fuzioneze sau sa se lase preluate de firmele mai mari, explica specialistii. Schimbarea profilului din microintreprindere in persoana fizica autorizata (PFA) poate fi o alta solutie. Toate aceste solutii implica, la randul lor, anumite costuri.

Integral in Adevarul

Majoritatea taxelor ce vor fi reduse sau desfiintate sunt impuse pentru eliberarea de autorizatii

Majoritatea taxelor si tarifelor care vor fi reduse sau desfiintate in urma deciziei de miercuri a Guvernului sunt impuse pentru eliberarea de autorizatii – respectiv 99 din cele 179 – iar 30 sunt taxe de mediu, potrivit documentului obtinut de NewsIn.

Din lista taxelor si tarifelor care vor fi reduse fac parte 99 de taxe si tarife de autorizare, 30 de taxe de mediu, 8 taxe si tarife din domeniul comunicatiilor, 7 sanitar – veterinare, 7 din domeniul agricol al padurilor si fondului de vanatoare, 6 tarife si comisioane din domeniul muncii, cate 5 taxe si tarife cadastrale si din domeniul transporturilor, iar 4 sunt impuse in domeniul calificarii profesionale. La acestea se adauga 3 taxe si tarife de natura juridica si medicina legala, alte 3 specifice Ministerului Internelor si 2 taxe si tarife din domeniul culturii.

In ceea ce priveste cele 99 de taxe si tarife de autorizare, 25 apartin de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, 15 sunt tarife de autorizare din domeniul activitatilor nucleare, 8 se refera la regimul armelor si munitiilor, iar 12 – la inspectia de stat pentru controlul cazanelor, recipientelor sub presiune si instalatiilor de ridicat. Cate 5 taxe si tarife se refera la eliberarea de autorizatii in domeniul sanatatii si in cel al energiei si gazelor, iar cate 4 – la eliberarea de autorizatii in domeniile gospodaririi apelor, agriculturii si dezvoltarii rurale si in cel sanitar-veterinar.

In domeniul muncii sunt vizate 3 tarife de eliberare a documentelor de catre casele teritoriale, 2 tarife pentru servicii in domeniul inspectiei muncii si un comision pentru efectuarea de retineri de pensii de catre casele teritoriale. In ceea ce priveste transporturile, pe lista se afla 5 tarife impuse pentru utilizarea drumurilor, podurilor si autostazilor de interes national.

Pe lista se mai afla trei taxe si tarife privind cartile de identitate, pasapoartele si datele din Registrul National de Evidenta a Persoanelor, specifice Ministerului Internelor.

Guvernul a aprobat miercuri un memorandum privind desfiintarea sau reducerea a 179 din cele 489 de taxe si tarife parafiscale indentificate de MFP, urmand ca ordonatorii principali de credite sa elaboreze pana in 15 mai actele normative prin care acestea vor fi reduse sau desfiintate efectiv, a anuntat premierul Emil Boc.

NewsIn

Impozitul forfetar, luat la bani marunti

In functie de cifra de afaceri, firmele autohtone vor plati anual statului minimum 500 de euro, in contul afacerii pe care o deruleaza, chiar daca este vorba despre un business recent deschis, care nu si-a consumat inca perioada de investitie, deci, se ia in calcul un profit zero. Domeniile vizate de actul normativ au in vedere, deopotriva, agentiile imobiliare, firmele de inchiriere sau de leasing, dealerii auto, comerciantii cu ridicata sau cu amanuntul, hotelurile si unitatile de alimentatie publica, agentiile turistice, transportatorii, producatorii de bauturi sau alti prestatori de servicii.

Nu intra sub incidenta noilor reglementari activitatile de productie din industrie si agricultura. Primele calcule arata faptul ca schimbarea va afecta imediat microintreprinderile, care plateau pana acum anual, o cota de 3% din venituri.

In urma modificarilor propuse, o microintreprindere va ramane cu impozit in limita a 3% din venituri, daca acest impozit nu este mai mic decat cel aferent categoriei de venituri in care se incadreaza. Concret, o microintreprindere care are venituri de aproape 24.000 de euro va plati, in baza noilor reglementari, un impozit anual cu aproape un sfert mai mare decat cel perceput in prezent. Un alt aspect important al noilor reglementari va consta in aceea ca, la aplicarea impozitului minim, nu se va mai tine cont de momentul dezvoltarii afacerii.

Astfel, potrivit specialistilor casei de avocatura Tuca Zbarcea&Asociatii, impozitul minim pe profit se va aplica si companiilor aflate in situatie de pierdere fiscala, care sunt in perioade de start-up sau care opereaza in domenii cu marje de profit foarte mici, active in foarte multe domenii de activitate.

Atat consultantii fiscali, cat si avocatii chestionati de Business Standard au spus ca propunerea nu numai ca este lipsita de o fundamentare economica, ci si ca aceasta contrazice anumite reglementari ale Uniunii Europene.

Mai mult, acestia spun ca impozitul forfetar nu se aplica decat in putine state europene care, pe fondul crizei, se gandesc sa renunte la el, in favoarea unor masuri de stimulare a micilor intreprinzatori.

Dupa doua saptamani de dezbateri pro si contra, de consultari cu patronate, sindicate si experti, Ministerul Finantelor a facut publice, la finele saptamanii trecute, propunerile de modificare a Codului Fiscal, cu aplicare imediata, mai precis de la 1 mai. Conform actului normativ, de luna viitoare, toate firmele din Romania care raporteaza pierderi vor fi obligate sa plateasca un impozit forfetar, in functie de cifra de afaceri. Cele care raporteaza profit vor plati impozit de 16%, cu conditia ca suma de plata sa nu fie mai mica decat taxa forfetara stabilita pentru grupa de venituri in care se incadreaza.

Intre 500 si 10.000 de euro impozit anual

Cel mai mic impozit de plata va fi de 500 de euro pentru firmele cu cifra de afaceri sub 12.000 de euro si cel mai mare impozit de achitat va fi de 10.000 de euro pentru companiile cu cifra de afaceri de 30 milioane de euro care incheie anul fara profit sau al caror impozit pe profit este mai mic de pragul de 10.000 de euro. Intentia Guvernului a fost aspru criticata de aproape toti cei implicati in proiect. De exemplu, ministrul IMM-urilor, Constantin Nita, a declarat pentru Business Standard ca “ar fi ales o alta varianta” si ar fi optat pentru o introducere graduala a impozitului forfetar, data fiind situatia dificila in care se gasesc aproape toate segmentele economiei.

Proteste in scris

IFA Romania a trimis ministrului Finantelor o scrisoare in care cere lamuriri despre fundamentarea economica a actului normativ. Specialistii in fiscalitate atrag atentia asupra faptului ca una dintre recomandarile Comisiei Europene a fost, in octombrie 2008, “adoptarea rapida de masuri pentru a ajuta intreprinderile mici, care creeaza cele mai multe locuri de munca in UE”. Printre masurile vizate se afla scaderea impozitelor si a contributiilor sociale, reduceri temporare ale nivelului-standard de TVA sau majorarea bazelor de impozitare, combinate cu rate de impozitare scazute. Consultantii au atras atentia Executivului si asupra faptului ca, inaintea adoptarii acestor modificari, ar fi fost necesara o analiza a impactului aplicarii masurilor respective. Aceasta deoarece, conform ultimelor statistici, in Romania, 88% dintre firmele existente sunt microintreprinderi cu mai putin de noua angajati si cu cifre de afaceri de sub doua milioane de euro. Trei sferturi dintre microintreprinderi activeaza in domeniul serviciilor, adica exact in domeniile vizate de noul impozit forfetar.

Argumente pro si contra

“Luand in calcul ca o microintreprindere creeaza 2,1 locuri de munca, putem vorbi despre un posibil somaj in ceea ce priveste peste 700.000 de salariati, reprezentand 15% din numarul total de angajati, fara a lua in calcul si somajul asociatilor acestor microintreprinderi”, se arata in scrisoarea IFA. In opinia consultantilor, pe langa microintreprinderi, primele afectate vor fi firmele cu un rulaj mare si marja de profit mica. Acestia cred ca alternativa cea mai buna pentru a creste incasarile ar fi putut fi o crestere usoara a TVA-ului la anumite produse si o scadere corespunzatoare pentru alimentele de baza. Modificarea TVA-ului ar fi trebuit insa dublata de un control mai eficient al institutiilor statului. Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, crede ca strategia Executivului de a creste incasarile la buget este corecta. “Cine pretinde ca are o afacere sa plateasca si ceva la stat”, spune raspicat reprezentantul AOAR. Reprezentantii micilor afaceristi nu impartasesc insa aceasta opinie. “Vor fi zeci de mii de falimente si zeci de mii de viitori someri”, spune Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii.

Vor inflori PFA-urile

Consultantul fiscal Gabriel Sincu spune ca pentru unii mici antreprenori va fi mai rentabil sa-si “tempereze” activitatea si sa nu-si doreasca sporirea veniturilor, pentru simplul motiv ca vor depasi un anumit prag de impozitare si vor fi taxati mai mult de stat.

In opinia sa, pentru a se proteja de noul impozit, multe microintreprinderi ar putea alege varianta transformarii in Persoana Fizica Autorizata, desi, in caz de insolvabilitate, riscurile pe care le prezinta un PFA sunt mult mai mari decat in cazul unui SRL. In opinia altor specialisti chestionati, in domenii precum industria alimentara sau productia de bauturi, efectele noilor reglementari se vor rasfrange imediat in pretul final. “Ca sa poata plati aceasta noua taxa, producatorul va avea de ales intre a mari pretul final si a reduce cheltuielile, care, in Romania, se traduce prin reducerea costurilor cu personalul. Niciuna dintre variante nu este avantajoasa pentru vreuna dintre parti”, a apreciat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara. Consultantii fiscali cred ca, la noul regim de impozitare, replica antreprenorilor ar putea fi transferarea businessului peste granita, la bulgari, unde exista un impozit unic de 10% sau, in cazul marilor jucatori, in state ramase paradisuri fiscale.

http://www.standard.ro/articol_88908/impozitul_forfetar__luat_la_bani_marunti.html

Fiscul a dat 262 de amenzi de 572.000 lei si a confiscat bunuri de 40.000 lei intre 6 si 12 aprilie

Inspectorii fiscali au dat 262 de amenzi de 572.000 lei, intre 6 si 12 aprilie, au confiscat bunuri de peste 40.000 lei si au inaintat noua sesizari penale pentru continuarea cercetarilor pentru prejudicii de peste 12 milioane lei, a anuntat Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF).

De asemenea, in acest interval, acestia au stabilit sume suplimentare de plata, in sarcina agentilor economici, atrase la bugetul general consolidat de 30,39 milioane lei, constituite din diferente de impozite, taxe si contributii (22.948.349 lei), precum si accesorii aferente acestora (penalitati, dobanzi etc).

Principalele nereguli constatate, care au dus la calcularea de obligatii fiscale suplimentare si respectiv, aplicarea de amenzi contraventionale si intocmirea de sesizari penale, au fost sustragerea de la plata taxelor si impozitelor, nedeclararea veniturilor impozabile, intocmirea incompleta si necorespunzatoare a actelor si documentelor contabile, nefunctionarea la sediul social declarat, inregistrarea in evidenta contabila de facturi fiscale emise de societati tip “fantoma” si efectuarea de tranzactii fictive.

ANAF este organ de specialitate al administratiei publice centrale, institutie publica cu personalitate juridica aflata in subordinea Ministerului Finantelor Publice, in cadrul careia functioneaza Garda Financiara, Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV), directiile generale ale finantelor publice (DGFP) judetene, Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti si Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC).

NewsIn