In functie de cifra de afaceri, firmele autohtone vor plati anual statului minimum 500 de euro, in contul afacerii pe care o deruleaza, chiar daca este vorba despre un business recent deschis, care nu si-a consumat inca perioada de investitie, deci, se ia in calcul un profit zero. Domeniile vizate de actul normativ au in vedere, deopotriva, agentiile imobiliare, firmele de inchiriere sau de leasing, dealerii auto, comerciantii cu ridicata sau cu amanuntul, hotelurile si unitatile de alimentatie publica, agentiile turistice, transportatorii, producatorii de bauturi sau alti prestatori de servicii.

Nu intra sub incidenta noilor reglementari activitatile de productie din industrie si agricultura. Primele calcule arata faptul ca schimbarea va afecta imediat microintreprinderile, care plateau pana acum anual, o cota de 3% din venituri.

In urma modificarilor propuse, o microintreprindere va ramane cu impozit in limita a 3% din venituri, daca acest impozit nu este mai mic decat cel aferent categoriei de venituri in care se incadreaza. Concret, o microintreprindere care are venituri de aproape 24.000 de euro va plati, in baza noilor reglementari, un impozit anual cu aproape un sfert mai mare decat cel perceput in prezent. Un alt aspect important al noilor reglementari va consta in aceea ca, la aplicarea impozitului minim, nu se va mai tine cont de momentul dezvoltarii afacerii.

Astfel, potrivit specialistilor casei de avocatura Tuca Zbarcea&Asociatii, impozitul minim pe profit se va aplica si companiilor aflate in situatie de pierdere fiscala, care sunt in perioade de start-up sau care opereaza in domenii cu marje de profit foarte mici, active in foarte multe domenii de activitate.

Atat consultantii fiscali, cat si avocatii chestionati de Business Standard au spus ca propunerea nu numai ca este lipsita de o fundamentare economica, ci si ca aceasta contrazice anumite reglementari ale Uniunii Europene.

Mai mult, acestia spun ca impozitul forfetar nu se aplica decat in putine state europene care, pe fondul crizei, se gandesc sa renunte la el, in favoarea unor masuri de stimulare a micilor intreprinzatori.

Dupa doua saptamani de dezbateri pro si contra, de consultari cu patronate, sindicate si experti, Ministerul Finantelor a facut publice, la finele saptamanii trecute, propunerile de modificare a Codului Fiscal, cu aplicare imediata, mai precis de la 1 mai. Conform actului normativ, de luna viitoare, toate firmele din Romania care raporteaza pierderi vor fi obligate sa plateasca un impozit forfetar, in functie de cifra de afaceri. Cele care raporteaza profit vor plati impozit de 16%, cu conditia ca suma de plata sa nu fie mai mica decat taxa forfetara stabilita pentru grupa de venituri in care se incadreaza.

Intre 500 si 10.000 de euro impozit anual

Cel mai mic impozit de plata va fi de 500 de euro pentru firmele cu cifra de afaceri sub 12.000 de euro si cel mai mare impozit de achitat va fi de 10.000 de euro pentru companiile cu cifra de afaceri de 30 milioane de euro care incheie anul fara profit sau al caror impozit pe profit este mai mic de pragul de 10.000 de euro. Intentia Guvernului a fost aspru criticata de aproape toti cei implicati in proiect. De exemplu, ministrul IMM-urilor, Constantin Nita, a declarat pentru Business Standard ca “ar fi ales o alta varianta” si ar fi optat pentru o introducere graduala a impozitului forfetar, data fiind situatia dificila in care se gasesc aproape toate segmentele economiei.

Proteste in scris

IFA Romania a trimis ministrului Finantelor o scrisoare in care cere lamuriri despre fundamentarea economica a actului normativ. Specialistii in fiscalitate atrag atentia asupra faptului ca una dintre recomandarile Comisiei Europene a fost, in octombrie 2008, “adoptarea rapida de masuri pentru a ajuta intreprinderile mici, care creeaza cele mai multe locuri de munca in UE”. Printre masurile vizate se afla scaderea impozitelor si a contributiilor sociale, reduceri temporare ale nivelului-standard de TVA sau majorarea bazelor de impozitare, combinate cu rate de impozitare scazute. Consultantii au atras atentia Executivului si asupra faptului ca, inaintea adoptarii acestor modificari, ar fi fost necesara o analiza a impactului aplicarii masurilor respective. Aceasta deoarece, conform ultimelor statistici, in Romania, 88% dintre firmele existente sunt microintreprinderi cu mai putin de noua angajati si cu cifre de afaceri de sub doua milioane de euro. Trei sferturi dintre microintreprinderi activeaza in domeniul serviciilor, adica exact in domeniile vizate de noul impozit forfetar.

Argumente pro si contra

“Luand in calcul ca o microintreprindere creeaza 2,1 locuri de munca, putem vorbi despre un posibil somaj in ceea ce priveste peste 700.000 de salariati, reprezentand 15% din numarul total de angajati, fara a lua in calcul si somajul asociatilor acestor microintreprinderi”, se arata in scrisoarea IFA. In opinia consultantilor, pe langa microintreprinderi, primele afectate vor fi firmele cu un rulaj mare si marja de profit mica. Acestia cred ca alternativa cea mai buna pentru a creste incasarile ar fi putut fi o crestere usoara a TVA-ului la anumite produse si o scadere corespunzatoare pentru alimentele de baza. Modificarea TVA-ului ar fi trebuit insa dublata de un control mai eficient al institutiilor statului. Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, crede ca strategia Executivului de a creste incasarile la buget este corecta. “Cine pretinde ca are o afacere sa plateasca si ceva la stat”, spune raspicat reprezentantul AOAR. Reprezentantii micilor afaceristi nu impartasesc insa aceasta opinie. “Vor fi zeci de mii de falimente si zeci de mii de viitori someri”, spune Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii.

Vor inflori PFA-urile

Consultantul fiscal Gabriel Sincu spune ca pentru unii mici antreprenori va fi mai rentabil sa-si “tempereze” activitatea si sa nu-si doreasca sporirea veniturilor, pentru simplul motiv ca vor depasi un anumit prag de impozitare si vor fi taxati mai mult de stat.

In opinia sa, pentru a se proteja de noul impozit, multe microintreprinderi ar putea alege varianta transformarii in Persoana Fizica Autorizata, desi, in caz de insolvabilitate, riscurile pe care le prezinta un PFA sunt mult mai mari decat in cazul unui SRL. In opinia altor specialisti chestionati, in domenii precum industria alimentara sau productia de bauturi, efectele noilor reglementari se vor rasfrange imediat in pretul final. “Ca sa poata plati aceasta noua taxa, producatorul va avea de ales intre a mari pretul final si a reduce cheltuielile, care, in Romania, se traduce prin reducerea costurilor cu personalul. Niciuna dintre variante nu este avantajoasa pentru vreuna dintre parti”, a apreciat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara. Consultantii fiscali cred ca, la noul regim de impozitare, replica antreprenorilor ar putea fi transferarea businessului peste granita, la bulgari, unde exista un impozit unic de 10% sau, in cazul marilor jucatori, in state ramase paradisuri fiscale.

http://www.standard.ro/articol_88908/impozitul_forfetar__luat_la_bani_marunti.html