Se legalizeaza descarcarea muzicii de pe net si file sharing-ul?

Ce ati spune daca peste doar cateva luni cu totii am putea descarca muzica de pe internet, in mod legal? Sau ce ati crede daca  file sharing-ul ar deveni legal? Cu anumite conditii, desigur!

Iata doua subiecte care se discuta intens in aceste zile, atat in Europa, cat si in Statele Unite ale Americii. Despre legalizarea schimbului de fisiere intre utilizatorii retelelor de tip torrents, ce sa mai vorbim, ar fi visul oricarui utilizator de internet din lume.

Problema cu descarcarea muzicii insa o avem mai mult noi, cei din esalonul doi al tarilor din Uniunea Europeana, dar, dupa actiunile Comisiei Europene, se pare ca nici ceilalti cetateni europeni, cu state mai vechi in UE, nu sunt prea fericiti din acest punct de vedere. Aceasta, pentru ca, in prezent, majoritatea site-urilor pentru descarcarea legala a pieselor muzicale isi limiteaza vanzarile la tara unde isi au sediul, din cauza regulilor de drepturi de autor si a taxelor din diversele tari din Europa. Or, in urma unei mese rotunde intre Comisia Europeana si reprezentantii industriei muzicale, mai multe organizatii au fost de acord sa semneze un set de reguli pan-europene (care ne vor acoperi si pe noi, utilizatorii din Romania).

Intreg repertoriul EMI, in mana UE

Astfel, spre exemplu, Sacem, organizatia care gestioneaza veniturile din drepturile de autor pentru artistii francezi, a confirmat ca va pune la dispozitia tuturor o colectie de cantece, relateaza “The Wall Street Journal”. De asemenea, casa de discuri EMI isi va lasa intreg repertoriul in mana administratorilor de drepturi de autor din cadrul UE, iar reprezentantii Apple au declarat ca ar lua in considerare acordarea dreptului de a cumpara muzica in format digital tuturor persoanelor din UE, daca se ajunge la un consens in privinta reglementarilor in domeniul drepturilor de autor.

Profesor de drept de la Harvard, sustinator al file sharing-ului

Intre timp insa, peste Ocean, unul dintre cei mai prestigiosi avocati din Statele Unite ale Americii, Charles Nesson, profesor de drept la Harvard, a pornit o lupta ce ar putea avea ca deznodamant legalizarea file sharing-ului. El apara un student care a absolvit Universitatea din Boston si care a fost invinuit de traficarea unor fisiere protejate prin legea drepturilor de autor si spune ca are o strategie ce in mod sigur ii va aduce castig de cauza in instanta. In cazul in care ar castiga, acest lucru s-ar traduce prin legalizarea schimbului de fisiere prin intermediul retelelor de tip peer-to-peer (P2P) a oricarui tip de material, protejat sau nu de copyright. Cu o conditie: materialul descarcat sa nu fie apoi valorificat prin copiere si vanzare.

Germania a rezolvat cumva problema

Acest lucru se intampla deja in Europa, in Germania, unde procurorii landului Renania de Nord-Westfalia au decis, incepand cu luna august 2008, ca file sharing-ul se poate face legal, atat timp cat e facut in limita bunului simt. Satui de numarul mare de procese cu care au fost confruntati la un moment dat, nemtii au stabilit ca nivelul maxim acceptat al daunelor comerciale pricinuite de fanii torrentelor poate fi de 3.000 de euro. Astfel, o piesa muzicala a fost evaluata la 1 euro, iar un film valoreaza in jur de 15 euro. Insa un album care inca nu a iesit pe piata sau un film care nici nu a apucat inca sa ruleze in cinematografe sau sa fie lansat in magazine va avea o valoare considerabil mai mare.
Aceste reguli sunt valabile atat pentru Renania de Nord-Westfalia, cat si pentru alte landuri, cum ar fi Bavaria, Baden-Wurtemberg, Saxonia, Saxonia-Anhalt, dar si pentru cei care locuiesc in capitala, Berlin.

Integral in Romania Libera

Legume romanesti la preturi-record. Samsarii le-au scumpit de patru ori

Primele legume romanesti care au aparut in piete se vand la preturi exorbitante. Desi toata lumea astepta aparitia acestora pentru a cheltui mai putin pe mancare, in prezent, produsele autohtone sunt mai scumpe chiar si cu peste 50% fata de importuri. Astfel, rosiile romanesti s-au vandut, saptamana aceasta, cu 20 lei/kg in pietele din Bucuresti, in timp ce producatorii din Izbiceni le vand cu 4 lei/kg. Aceeasi situatie este si la ardei si castraveti, unde pretul se tripleaza de la producator la consumator. Bisnitarii fac legea in piete, si tot ei hotarasc preturile, spun specialistii din domeniu.

Chiar daca au aparut de o saptamana, rosiile romanesti de solar se vand, in unele piete din Bucuresti, cu 20 lei/kg. In piata Domenii, de exemplu, kilogramul de rosii de Dambovita se vinde cu 15-18 lei. La aceeasi taraba, vanzatorul are si rosii de import, din Argentina, la oferta, cu 5-7 lei/kg, in functie de marime. In alte piete, ca si cea din Berceni, rosiile romanesti se vindeau, ieri, cu 7-9 lei/kg. Fata de pretul de producator, rosiile din piete se vand la preturi chiar si de patru ori mai mari, avand in vedere ca producatorii din Izbiceni dau rosiile cu 4 lei/kg, angro.

“Preturile difera foarte mult, de la piata la piata. Ceea ce demonstreaza ca in nici una din piete nu vand producatorii, ci bisnitarii. Primariile ar trebui sa faca periodic controale, nu sa ii lase pe acesti intermediari sa faca legea in piete. Au autorizatiile luate cu bani multi, dar nimeni nu ii verifica pentru a vedea daca sunt, intr-adevar, producatori. Eu garantez ca peste 90% din ei sunt doar precupeti. Plus ca ei nici nu patesc TVA, ci doar excrocheaza clientii”, a declarat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA).

“Ministerul Agriculturii ar trebui sa incurajeze micii producatori sa faca parte din asociatii, iar mai apoi, asociatia sa vanda produsele atat pe piata, cat si in supermarketuri. Numai asa preturile vor reveni la normal”, a mai spus Frumosu.

Integral in Gardianul

Circa 97% dintre cumparatori isi orienteaza alegerea in functie de promotii

Piata autohtona a retailului modern este influentata din ce in ce mai mult de promotiile magazinelor, circa 97% dintre cumparatori orientandu-se in functie de acest aspect in alegerea produselor de pe raft, a declarat, marti, directorul general al Daedalus Group, Daniel Enescu.

“Piata retailului incepe sa migreze catre zona de promotii. Primul trimestru al anului a dus multe schimbari in comportamentul consumatorului. Conform ultimelor noastre studii, 25% dintre cumparatori aleg des o marca aflata la promotie, circa 72% fac aceasta alegere uneori, in timp ce numai 3% dintre ei nu sunt sensibili la promotii”, a spus directorul general al companiei de cercetare, Daniel Enescu.

De asemenea, acesta a mai adaugat ca aproximativ 90% dintre cumparatori se informeaza constant de promotiile magazinelor din revistele acestora.

In plus, potrivit studiilor citate de reprezentantul Daedalus, oamenii au inceput sa se orienteze catre marci mai ieftine, in defavoarea celor pe care le prefera.

“Circa 8,1% dintre cumparatori aleg des o marca mai ieftina, in locul celei pe care o prefera, in timp de 60% fac aceasta alegere ocazional”, a explicat Enescu.

Totodata, acesta a adaugat ca in afara de promotii, discounturile reprezinta un element important in alegerea produselor.

Grupul Daedalus acopera toata gama de servicii din aria informatiei de afaceri – culegere de date, cercetare de marketing primara si secundara, business si competitive intelligence, modelare de marketing si consultanta.

NewsIn

ANPC: 95% dintre obiectele vestimentare sunt in neregula

Comisarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) au controlat comerciantii de haine si au gasit nereguli la 800 dintre cei 846 de operatori economici verificati.

Astfel, pentru neregulile constatate, in urma controalelor efectuate in perioada 27 aprilie – 3 mai,  au fost aplicate 599 de amenzi contraventionale, in valoare de 1,85 milioane lei si 289 de avertismente.

De asemenea, in urma controalelor care au avut loc la nivel national si au vizat modul de comercializare, denumire, marcare si etichetare a produselor textile, au fost oprite temporar de la comercializare produse textile in valoare de 21,69 mil. lei.

Lipsa informarii consumatorilor a fost una dintre principalele nereguli gasite de reprezentantii Protectiei Consumatorilor. Spre buna informare a consumatorilor, producatorul ar trebui sa specifice, prin elemente de identificare si caracterizare care se inscriu la vedere, dupa caz, pe produs, pe eticheta sau pe ambalajul de vanzare despre: denumirea produsului, denumirea si/sau marca producatorului, adresa postala a sediului social (pentru producatorii din cadrul Uniunii Europene) si a sediului unde pot fi contactati (pentru producatorii/importatorii din afara Uniunii Europene), precum si principalele caracteristici tehnice (marime, culoare, model). Abateri in acest sens au fost gasite la 322 de operatori economici, adica aproape 40% din totalul controlat.

De asemenea, la aproape jumatate din totalul controlat lipsea cu desavarsire traducerea in limba romana a informatiilor oferite consumatorilor.

In judetele Galati, Vrancea si Bacau, 122 de operatori economici nu respectau normele in vigoare privind denumirea si marcarea compozitiei fibroase, in timp ce in judetele Brasov si Sibiu  se comercializau produse textile la care s-a constatat lipsa indicarii modului de intretinere pe eticheta tesuta sau care erau insotite de informatii incorecte, in sensul ca procedeele de intretinere indicate pe eticheta din carton erau contrarii celor indicate pe emblema tesuta sau prezentau informatii incomplete. Alte abateri privind legalitatea functionarii, afisarea in mod vizibil a denumirii unitatii, a Codului Unic de Inregistrare la Registrul Comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate al societatii, precum si afisarea si respectarea orarului de functionare, afisarea preturilor si tarifelor, in mod vizibil si intr-o forma neechivoca s-au constatat la 147 de operatori economici, reprezentand 17,37% din totalul controlat.

Curierul National

Boc vrea eliminarea conditiei de vechime impusa tinerilor absolventi la angajare

Premierul Emil Boc a declarat sambata la Iasi ca a solicitat ministerelor sa vina cu un program prin care sa fie eliminata conditia vechimii la angajarea in munca a tinerilor absolventi.

“Am discutat si cu doamna ministru Monica Ridzi, prezenta astazi aici, am conceput si am solicitat ministerelor ca in maxim doua saptamani sa ne prezinte un program prin care sa fie eliminata conditia aceea a vechimii la angajarea in munca a tinerilor, pentru ca in acest moment este o bariera pentru ca tinerii sa isi ocupe un loc de munca, pentru ca oriunde se duc li se cer doi, trei, cinci, opt ani vechime. Va trebui sa punem accent pe performanta in primul rand si mai putin pe vechime, lucru pe care il vom avea in atentie si vom modifica actele legislative, astfel incat tinerii sa aiba mai usor acces in viata profesionala dupa terminarea facultatilor”, a declarat premierul, la ceremonia de lansare a candidatilor PDL la europarlamentare de la Iasi.

Totodata, premierul a mai aratat ca exista semne ca, din aprilie, efectele crizei au inceput sa se diminueze. ” Pot sa va spun ca incepand cu luna aprilie exista unele semne incurajatoare ca lucrurile merg in directia buna. A inceput sa se stabilizeze cursul euro-leu, a scazut dobanda de referinta a Bancii Nationale, incasarile la bugetul de stat sunt mai mari in aprilie decat in lunile anterioare. Romania a reprimit statutul de tara in care se poate investi din partea unei agentii straine Moody’s. Sunt, cu alte cuvinte, cateva semne, dar suntem extrem de realisti, nu ne imbatam cu apa rece, dar nici nu lasam izvorul sa sece”, a mai explicat Boc.

NewsIn

O familie care vrea sa isi reabiliteze termic apartamentul trebuie sa investeasca 600 de euro

Secretarul de stat din Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei Ioan Andreica a declarat, vineri, ca reabilitarea termica a unui apartament costa, in medie, sub 3.500 de euro, ceea ce inseamna ca o familie are de investit circa 600 de euro, adica 20%, informeaza Mediafax. Ioan Andreica a declarat, intr-o conferinta de presa desfasurata la Bistrita, ca a fost stabilit costul mediu de pana la 3.500 de euro pentru un apartament, in baza simularilor facute de specialisti pe blocuri standard, cu patru etaje. 

“Noi (Ministerul Dezvoltarii – n.r.) am facut foarte multe calcule si inclusiv niste simulari, in principal pe blocuri standard de patru etaje, fiindca zece etaje sunt atipice, si am ajuns la concluzia ca reabilitarea termica ar costa circa 3.200-3.500 de euro pe apartament, dar aceste cifre sunt relative. Ministerul nostru finanteaza 50%, primaria 30%, iar proprietarul 20%, el pune o cincime, circa 600 de euro”, a declarat Ioan Andreica. Secretarul de stat a precizat ca aceste costuri au fost stabilite in baza unei noi norme de proiectare. “Am luat in considerare faptul ca, in tarile dezvoltate, consumul pe apartament este de 50-60 kWh/metru patrat, iar in Romania, consumul este de 150-200 si chiar 245 kWh/metru patrat. Pierderea prin pereti, geamuri, usi este imensa la noi, de doua-trei ori mai mare ca in Occident. Atunci am impus o norma de proiectare: consumul sa fie sub 100 kWh pe apartament”, a explicat Andreica.

Potrivit acestuia, costurile cu reabilitarea termica vor varia, totusi, in functie de zona climatica, de materialele din care este construit blocul, dar si de structura. “Temperaturile la Bistrita, iarna, ajung si la minus 35 de grade Celsius, iar la Constanta coboara pana la minus 12 grade Celsius. Sunt blocuri cu doua apartamente pe un nivel si altele cu patru. Conteaza suprafata care e in exterior. Pretul pe care il va plati fiecare familie va fi calculat de proiectant”, a declarat Andreica. El a adaugat ca, din experienta de pana acum a MDRL si din proiectele primite, respectiv pentru peste 60.000 de apartamente din toata tara, pretul mediu este de 3.200-3.500 de euro. Procedura prevede ca plafoanele calculate de proiectant vor fi aprobate de Consiliul Local si, in final, reabilitarea se va face prin licitatie publica, iar costurile vor fi influentate si de valoarea la care vor fi adjudecate lucrarile.

“Asociatiile de locatari se pot razgandi pe parcurs, chiar daca si-au dat initial acordul de principiu sa contribuie cu 20%. Atunci, primaria, daca doreste sa nu piarda banii, scoate din program asociatia respectiva si introduce alt bloc. Nu este nicio crima ca o asociatie de proprietari, pentru moment, renunta si vede ce se intampla in vecini si reintra apoi in program”, a explicat Ioan Andreica. Secretraul de stat a spus ca programul de reabilitare termica a blocurilor se va intinde pe cinci-zece ani, intrucat sunt circa 85.000 de blocuri in toata tara – proiectate intre 1950 si 1990 – care au nevoie de reabilitare termica, insemnand peste trei milioane de apartamente.

In ceea ce priveste demersul unor cetateni care si-au facut reabilitarea singuri, fara sa intre in program, ei risca sa fi facut lucrari care sa nu se incadreze in plafonul de consum energetic stabilit de MDRL, deoarece nu si-au prins in proiect schimbarea geamurilor sau a usilor. In cazul lor, certificatul energetic care va fi emis, de anul viitor, s-ar putea sa nu arate valorile stabilite prin program, dar acest lucru nu atrage niciun fel de sanctiuni, certificatul nefiind altceva decat un mijloc de informare corecta a celui care cumpara un apartament.

Gardianul

Scade publicitatea la radio si in presa scrisa

Reclamele difuzate pe cele doua canale de comunicare s-au diminuat cu peste 10% in primele patru luni ale anului.Numarul machetelor publicitare din presa scrisa nationala au scazut cu 30%, in timp ce publicatiile locale au avut cu 15% mai putine reclame.

Presa scrisa si radioul au fost lovite de criza financiara. Specialistii din industria de publicitate spun ca Romania este o tara in care predomina publicitatea TV.

Prin urmare, unii dintre clientii publicitari au preferat sa renunte la presa scrisa si la radio in momentul in care si-au ajustat bugetele de promovare si sa se concentreze pe TV.

Radioul nu a fost salvat de promotii

Potrivit Alfa Cont Media-watch, publicitatea in presa scrisa (reviste si ziare) s-a diminuat cu 16% in primele patru luni ale acestui an, comparativ cu aceeasi perioada din 2008.

Astfel, in reviste si in ziare au fost publicate aproximativ 188.114 machete publicitare (fara bartere). Dintre acestea, ziarele au avut 164.764 de insertii. Din totalul reclamelor din ziare, presa scrisa locala detine cea mai importanta cota, de aproximativ 92,1% (care reprezinta 154.505 machete publicitare).

Cel mai mult a avut de suferit presa scrisa nationala, care a publicat in prima parte a lui 2009 cu 30% mai putine machete publicitare. Printre clientii care au investit in reclamele din presa se numara Romtelecom (910 insertii), Procter&Gamble (261), L’Oreal Romania (240) si Cosmote (430).

Nici radioul nu sta mai bine la capitolul publicitate. Desi anul trecut multe voci din industrie spuneau ca in vreme de criza radioul ar putea creste deoarece companiile vor lansa tot mai multe campanii promotionale, acest lucru nu s-a intamplat.

Radiourile romanesti au difuzat in primele patru luni ale anului 100.006 spoturi publicitare, cu 12% mai putine decat in prima parte a lui 2008. Principalii clienti care s-au promovat pe radio sunt Carrefour (9.320 de spoturi), Real,- Hypermarket (4.567), Romtelecom (2.177) si Auto Italia (1.953).

Adevarul

Cuplu cautat de Interpol dupa ce a fugit cu milioanele de dolari bagate din greseala in contul lor

Politia din Noua Zeelanda a dat in urmarire internationala un cuplu care a parasit tara cu mai multe milioane de dolari, dupa ce o banca locala a transferat din greseala in contul acestora o suma de 1.000 de ori mai mare decat cea corecta, scrie Reuters.

Cei doi, proprietarii unei statii de benzina din Rotorua, au solicitat Westpac Bank o marire a plafonului de indatorare cu 10.000 dolari neo-zeelandezi insa functionarii bancari le-au transferat 10.000.000 dolari, echivalentul a 6 milioane dolari americani.

“Credem ca cei doi au parasit tara, iar politia lucreaza in momentul de fata cu Interpolul pentru a-i localiza. Avem informatii ca acestia ar fi in China”, potrivit purtatorului de cuvant al politiei.

Ofiacialii bancii spun ca au recuperat o parte a banilor transferati din greseala, insa nu au dat detalii despre ce valoare este vorba.

http://www.banknews.ro/stire/28731_cuplu_cautat_de_interpol_dupa_ce_a_fugit_cu_milioanele_de_dolari_bagate_din_greseala_in_contul_lor.html

Topul tarilor cu cei mai lenesi barbati

Cu toate ca ultimii zeci de ani au adus schimbari majore in atitudinea ambelor sexe si in ciuda seturilor de legi care promoveaza egalitatea dintre sexe, se pare ca femeile inca au rolul principal in privinta treburilor gospodaresti.

Un studiu recent al Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OCED) arata ca, in toate cele 18 tari in care s-a efectutat cercetarea, barbatii au mai mult timp liber decat femeile, motivul principal fiind implicarea mai scazuta in activitatile casnice.

Astfel, conform OCED, barbatii italieni au cu 80 de minute pe zi mai mult timp liber in comparatie cu femeile, fiind pe primul loc in acest clasament. Imediat dupa ei vin polonezii, cu o diferenta de 55 minute, si mexicanii, cu 50 minute.

Pe urmatoarele locuri cu diferente intre 50 si 30 minute sunt spaniolii, belgienii, americanii, francezii, sud-coreenii, englezii si turcii. Cele mai mici diferente sunt in Japonia (20 minute), Noua Zeelanda (17 minute) si Norvegia (4 minute).

http://www.banknews.ro/stire/28728_topul_tarilor_cu_cei_mai_lenesi_barbati.html

Un cersetor roman castiga in Elvetia 500 de franci pe zi

Europa a fost invadata de bande de cersetori originari din Romania. Politia elvetiana a constatat in aceste zile ca bandele sunt bine organizate, folosesc mijloace moderne de comunicatii si obtin venituri uriase din exploatarea copiilor si a persoanelor cu handicap.

Politia din Berna (Elvetia) a studiat modul de actiune al bandelor care exploateaza copii si persoane cu handicap in orasele elvetiene si a concluzionat ca acestea sunt bine organizate si folosesc mijloace moderne de comunicatii. Astfel, cersetorii care au luat in stapanire strazile si pietele bine frecventate din centrul orasului Berna dispar seara tot atat de repede precum apar dimineata, consemneaza ziarul elvetian Basler Zeitung. Un alt ziar, Sonntagszeitung, il citeaza pe seful politiei pentru straini din oras, Alexander Ott, care prezinta detaliat afacerea retelelor de cersetori.

Potrivit sursei citate, la Berna lucrurile functioneaza in felul urmator: bandele ii debarca pe copii si pe oamenii cu handicap, de pilda, in zona de agrement Schuetzenmatte, de unde ei se raspandesc mai apoi in oras. Acolo ei sunt supravegheati in timpul activitatii de cersit de membri ai bandelor, pentru ca seara sa fie recuperati de persoanele din umbra si dusi in tabere din apropierea granitei. Politia estimeaza ca un cersetor castiga zilnic pana la 500 de franci elvetieni. Alexander Ott recunoaste ca la depistarea capilor retelelor de cersetorie colaboreaza cu autoritatile romane, fiindca majoritatea cersetorilor, tigani, vin din Romania si Bulgaria. Cersetorii actioneaza nu numai in Berna, ci si in Geneva sau in alte orase elvetiene.

Anul trecut insa, fosta presedinta a Ligii elvetiene pentru drepturile omului Doris Leuenberger, citata de ziarul Le Matin, a sarit in apararea romilor din Romania, suspectati ca actioneaza in bande organizate pentru a strange cat mai multi bani din cersetorie: “Nu este cazul romilor din Romania. Alti tigani proveniti din spatiul ex-iugoslav sunt constituiti probabil in bande”.

Retelele de cersetorie originare din Estul Europei dau batai de cap nu doar politiei elvetiene, ci si politiilor finlandeze, austriece, italiene, britanice etc. In primavara anului trecut, autoritatile de la Helsinki (Finlanda) au luat o masura radicala: au efectuat o vizita in Romania, in “oraselul de romi Craiova”, conform presei finlandeze, pentru a convinge cersetorii sa ramana la ei acasa. Presa vremii mai consemna ca Finlanda nu a avut probleme cu cersetorii pana la intrarea Romaniei si Bulgariei in UE.

In ianuarie 2007 insa, de cand romii acestor tari au devenit comunitari, ei au decis sa-si incerce norocul pe strazile din Helsinki, sub conducerea unor bande si inarmati cu un adevarat “arsenal” pentru cersetorie: pancarte, mesaje lacrimogene, femei gravide si sugari. Din expertizele realizate pe strazi a reiesit ca nici unul dintre cersetorii din Helsinki nu este infirm cu adevarat, au mai scris ziarele. In urma vizitei la Craiova, finlandezii au ajuns la concluzia ca romii traiesc aici “sub standardele care ar trebui sa fie obligatorii in tarile UE”. si in Anglia, in ianuarie 2008, zeci de ofiteri de politie au participat la o serie de razii impotriva bandelor care adusesera peste 1.000 de copii romani in Marea Britanie. Acesti copii, cumparati de la parintii lor pentru 200-400 de euro, fusesera instruiti pentru a cersi sau a fura din magazine si din buzunare.

Politistii au estimat ca bandele ar putea incasa anual, de pe urma micilor sclavi, circa 100 de milioane de lire sterline. “Se spune ca liderii bandelor si-au construit mai multe conace mari intr-un sat relativ sarac din Romania”, scriau ziarele englezesti. Scotia a avut si ea probleme cu bandele de cersetori provenind din Romania, in 2007. Grupuri de cersetori romani erau aduse in fiecare zi la “munca”, in autoturisme sau microbuze, in capitala scotiana Edinburgh, unde “operau” in cele mai bune locuri de cersit din oras, spre disperarea cersetorilor autohtoni, relata news.scotsman.com. Cersetorii infirmi de origine romana i-au indignat si pe italieni. In centrul turistic al Romei, astfel de cersetori isi etaleaza si acum malformatiile de care sufera, refuzand sa colaboreze cu autoritatile, pentru a le oferi date despre cei care ii exploateaza.

Romania Libera