MAPDR va lucra doar cu CEC daca celelalte banci nu-si schimba atitudinea fata de fermieri

Ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, a declarat, sambata, la Cluj, ca va lucra exlusiv cu CEC Bank daca celelalte banci din Romania nu isi schimba atitudinea fata de fermierii care vin sa ceara imprumuturi bancare garantate de stat.

“Eu saptamana viitoare oricum mi-am planificat o ultima discutie cu bancile si fac un ultim apel si, daca ei nu vor intelege, atunci am sa trec toate fondurile la CEC, care este o banca de stat inca si cred ca vom putea colabora mai bine”, a afirmat Sarbu, in cadrul unei conferinte de presa la Cluj-Napoca, dupa o intalnire cu femierii clujeni si din mai multe judete din Transilvania, care a avut loc la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV).

Potrivit ministrului, fermierii se plang nu doar de dobanzile prea mari, ci si de modul in care sunt tratati de banci. “S-a discutat problema bancilor, nu atat a bancilor ca institutii, cat a modului in care lucreaza, coopereaza cu intreprinzatorii din domeniul agricol. Dobanzile inca sunt foarte mari, modul in care ii trateaza deranjeaza cateodata mai mult decat cuantumul dobanzilor”, a mai spus ministrul.

O alta problema se refera la faptul ca fermierilor li se cere, pentru un imprumut garantat de stat, documentatie excesiva pentru accesarea unui imprumut.

“Nu ii considera pe fermieri parteneri reali de afaceri, dobanzile sunt foarte mari, documentele – am vazut intr-un caz de la Satu Mare – pe care le solicita cateodata sunt aberant de multe si de ample, pentru o suma care pana la urma nu reprezinta niciun risc, mai ales ca ea este garantata de Fondul de Garantare pentru Agricultura”, a precizat ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

NewsIn

BNR va da in iulie autorizatia de functionare unei banci cu capital integral romanesc

BNR va acorda in luna iulie, cel mai probabil, autorizatia de functionare pentru o institutie de credit cu capital integral romanesc, Consiliul de Administratie al bancii centrale discutand in prezent pe aceasta tema, a declarat joi directorul Directiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza.

“Luna viitoare (iulie, n.r.), o banca cu capital integral romanesc va primi autorizatia de functionare din partea BNR. In prezent, exista discutii la nivelul Consiliului de Administratie pe aceasta tema”, a spus Cinteza.

In ce priveste vanzarea Royal Bank of Scotland (RBS), Cinteza a declarat ca “discutiile au ajuns la un nivel avansat”, insa Banca Nationala a Romaniei (BNR) este interesata in primul rand ca “in spatele fiecarei banci sa fie actionari puternici, cu care sa putem discuta, nu un actionariat fragmentat”.

Pe piata romaneasca activeaza in prezent 43 de banci, inclusiv sucursale ale bancilor straine si Creditcoop. Dintre acestea, sase sunt banci cu capital majoritar autohton (CEC Bank, Banca Transilvania, EximBank, Banca Comerciala Carpatica, Libra Bank si Creditcoop), restul de 36 avand capital majoritar strain.

NewsIn

O agentie de protectie financiara ii va apara pe americani de lacomia bancilor

Agentia va supraveghea piata creditelor ipotecare si a cardurilor de credit, cu misiunea de a feri consumatorii si investitorii de “abuzuri financiare”. Puterile sporite ale bancii centrale (Fed) si ale corporatiei guvernamentale (FIDC) care asigura garantarea depozitelor bancare ar putea merge pana la preluarea controlului asupra “bancilor cu probleme” si divizarea acestora.

Lipsa de supraveghere a sistemului financiar din SUA – care a permis asumarea unor riscuri nesabuite si a generat criza financiara din septembrie 2008 – va lua capat odata cu o ampla reforma, anuntata, ieri, de presedintele Barack Obama. O agentie de protectie financiara a consumatorilor (CFPA) va avea grija ca bancile sa nu mai acorde credite debitorilor cu risc mare de insolvabilitate, nici sa tranzactioneze usor produse financiare garantate cu ipoteci nesigure.

Dupa luni de negocieri intense cu principalii actori de pe piata financiara, care au inceput inca dinainte de preluarea mandatului de catre actuala Administratie, Casa Alba a publicat o “carte alba” cu propuneri de reformare a sistemului financiar, pe baza carora Obama a inaintat un proiect legislativ Congresului.

Presedintele doreste ca sub incidenta noilor organe de supervizare sa intre “complexitatile instrumentelor financiare care au coplesit vechiul regim de supraveghere”, a declarat el pentru televiziunea CNBC. Statul american ar trebui sa poata supraveghea intreaga industrie financiara despre care, in ultimele decenii (dar mai ales pe vremea lui George W. Bush), s-a considerat ca se “autoregleaza”.

Integral in Gandul

SRI: Daca bancile ar fi fost de stat, am fi avut alte parghii de interventie

 SRI a iesit ieri la vanatoare de economisti si ciberneticieni organizand in premiera o intalnire cu studentii de la ASE carora le-a fost prezentata oferta de studii postuniversitare, cat si oportunitatile de a urma o cariera in cadrul serviciului.

 

Cu aceasta ocazie, reprezentanti ai Serviciului Roman de Informatii (SRI) au afirmat ca daca bancile din Romania ar fi fost detinute de stat, riscul cauzat de criza financiara ar fi fost mai bine administrat de autoritati. Aceasta este prima declaratie a unui oficial SRI in ceea ce priveste criza financiara si impactul asupra sectorului bancar.

„In contextul crizei economice actuale s-a vazut necesitatea departamentului de securitate economica in structura organizatorica a institutiei. Principiul securitatii economice nationale presupune asigurarea starii economice fundamentate pe legi, stabilitate, prosperitate si echilibru, si in care functioneaza mecanismul economiei de piata”, a spus Gabriel Cojocaru, care activeaza in cadrul Directiei Analiza de Risc Economic din SRI.
 
Bancile si energia, in vizor
Potrivit acestuia, in perioada urmatoare departamentul din care face parte se va orienta mai mult catre observarea sistemului financiar-bancar, dar si a celui energetic, astfel incat riscurile la nivelul bancilor din sistem sa fie diminuate si controlate.
„Fiind vorba despre un sistem economic deschis era aproape imposibil de evitat ca criza economica internationala sa nu se propage si in Romania. Criza reprezinta o premisa de aparitie a riscurilor in sistemul economic national. Accentul in perioada aceasta cade pe sistemul financiar-bancar si pe cel energetic”, a adaugat Cojocaru.
In conditiile in care sistemul bancar romanesc este detinut in proportie de peste 80% de catre straini, Cojocaru apreciaza ca acest lucru nu reprezinta neaparat un risc in plus, insa este de parere ca in cazul in care sistemul bancar ar fi fost detinut in proportie majoritara de stat sistemul ar fi prezentat poate mai multa garantie.
„Faptul ca sistemul bancar este detinut in cea mai mare parte de straini nu reprezinta neaparat un risc in plus. Poate intr-adevar daca sistemul ar fi fost detinut de stat, parghiile de interventie in sistem ar fi fost mai ample, iar acest lucru ar fi reprezentat un plus pentru institutiile statului”, a continuat Cojocaru.
Statul a fost implicat in sectorul bancar, dar administrarea sa a fost ineficienta din cauza coruptiei.
Astfel, cea mai mare banca de stat, Bancorex, a trebuit sa fie preluata de BCR din cauza creditelor neperformante, Banca Agricola a fost vanduta cu doar 50 milioane de dolari catre austriecii de la Raiffeisen tot din cauza creditelor nerecuperabile, iar CEC a fost pusa intr-o situatie foarte dificila in 2000 din cauza asocierii cu FNI, cea mai mare frauda financiara din Romania, cu autori inca neelucidati si nepedepsiti.
Statul a cheltuit in total 3 miliarde $ in anii 1999-2000 din cauza creditelor neperformante de la Bancorex si Banca Agricola, iar acum AVAS plateste daune in cazul FNI.
 
Studentii: Am primit prea putine informatii
Cei circa 50 de studenti ai Academiei de Studii Economice care au participat la intalnirea cu reprezentantii SRI nu au fost foarte multumiti de informatiile furnizate de SRI. „Informatiile date au fost din pacate prea putine. Departamentele din cadrul serviciului trebuia prezentate mai in detaliu, precum si atributiile din cadrul acestora. Este pacat, pentru ca interesul pentru a lucra in cadrul unor astfel de institutii este ridicat”, a spus Andreea, studenta la ASE in anul I de Master. Studentii s-au aratat interesati in special de modalitatile de incadrare si retragere din cadrul serviciului.„Voiam sa aflu mai multe informatii despre cum se recruteaza in cadrul SRI, care sunt conditiile de admitere la ANI, din pacate insa nu am aflat mai multe decat informatiile disponibile pe internet. M-ar tenta o cariera mai ales in Serviciul de Informatii Externe, iar in cadrul SRI mi-ar placea sa lucrez in departamentul de contraspionaj”, a declarat Victor, student in anul I la Master in cadrul ASE. SRI va organiza intalniri similare si la Universitatea Bucuresti, in cadrul facultatilor de sociologie si asistenta sociala, drept si psihologie.

Boc: Guvernul poate lua masura supraimpozitarii profitului daca bancile retrag liniile de finantare

Guvernul ar putea lua masura supraimpozitarii profitului daca bancile comerciale din Romania nu vor respecta intelegerea initiala cu statul roman si isi vor retrage liniile de finantare, a declarat marti premierul Emil Boc.

“Daca bancile straine, prin reprezentantele lor in Romania, nu vor intelege ca au obtinut profituri extrem de importante in Romania in vremuri foarte bune, iar acum cand vremurile sunt dificile vor arunca povara crizei numai pe umerii romanilor si sa-si retraga banii la bancile din strainatate, atunci avem posibilitatea de a aplica masuri precum acea taxa “Robin Hood”, de supraimpozitare a profiturilor”, a declarat Boc la postul public de radio.

El a precizat ca nu are deocamdata semnale ca bancile intentioneaza sa retraga liniile de finatare ca urmare a diminuarii rezervelor minime obligatorii.

Boc spera ca, incepand cu lunile iunie-iulie, sa de “dezghete” creditarea, avand in vedere ca, dupa 24 mai, intra in vigoare unele reglementari ale Bancii Nationale a Romaniei care vor permite relansarea creditarii. Premierul a spus ca Executivul ar putea lua masuri pentru reluarea creditarii in Romania inca din sedinta de miercuri a Executivului, pentru a sprijni IMM-urile, fara a preciza despre ce este vorba. Premierul a spus ca “vremea creditului cu buletinul pentru consum este inca departe”, iar creditarea se va relua in principal pentru IMM-uri, investitii in constructii si agricultura.

Boc a spus ca acordul semnat la Viena cu bancile va fi refacut impreuna cu BNR si cu Guvernul.

NewsIn

Unele banci taxeaza tot ce prind in goana dupa profit

Transferul unei sume in lei intre doi clienti de la aceeasi banca ajunge sa coste in unele cazuri chiar si 15 lei, in conditiile in care banca doar muta banii dintr-un cont in altul. Clientii care efectueaza des astfel de tranzactii pot economisi banii, daca aleg o banca unde aceste plati sunt gratuite, asa cum este normal. Transferurile intrabancare prin ordin de plata presupun virarea unei sume de bani intre doua conturi deschise la aceeasi banca.

Astfel, sumele sunt transferate electronic, direct prin sistemul intern al bancii, fara a fi necesara trecerea banilor printr-o casa de compensare sau printr-un alt sistem de gestiune a platilor. Practic, ofiterul de la ghiseu doar introduce in sistem datele platitorului si ale expeditorului, iar decontarea se face automat prin sistemul informatic intern al institutiei. Astfel, nu apare niciun cost suplimentar pentru banca.

La unii gratis; altii iti iau pielea  

Majoritatea bancilor nu solicita comisioane pentru aceasta operatiune relativ simpla, tocmai din aceste motive. Printre acestea se numara Alpha Bank, Banca Romaneasca, Bancpost, CEC Bank, Piraeus Bank, RBS sau Volksbank.

Lipsa comisioanelor este justificata si dintr-un alt motiv: atunci cand se fac plati intrabancare, banii raman in cadrul bancii, astfel ca aceasta se poate folosi de ei in continuare. E bine de stiut ca sumele din conturile curente sunt folosite de banci atat pentru a face plasamente pe piata monetara, cat si pentru a acorda credite, operatiuni de pe urma carora obtin venituri.

Unele banci, insa, pe langa faptul ca se pot folosi in continuare de banii clientilor si nu au niciun cost suplimentar cu efectuarea tranzactiei, nu ezita sa-si taxeze clientii. Mai mult, impun si o grila de comisionare crescatoare, in functie de valoarea platii. 
La BRD, o plata catre un alt client al bancii costa 3 lei pentru sume mai mici de 500 lei, urca la 7 lei, pentru sume de pana la 50.000 lei, si ajunge la 10 lei in cazul in care suma transferata depaseste acest prag.

Si la BCR, costul perceput de banca variaza intre 3 si 9 lei in functie de suma transferata. In plus, comisionul perceput are aceeasi valoare ca si la platile interbancare, desi aici practic nu exista costuri pentru banca.
Unul dintre cele mai mari comisioane se intalneste la MKB Romexterra Bank, unde tariful perceput clientilor poate ajunge pentru un ordin de plata la 15 lei.  

BCR si Raiffeisen comisioneaza mai mult populatia decat firmele mari  

O alta situatie ciudata se intalneste la unele banci care taxeaza mai aspru populatia decat companiile. Astfel, exista unele banci unde o persoana care vrea sa transfere 500 lei va plati mai mult decat o corporatie care plateste 500.000 lei unui furnizor cu cont deschis la aceeasi institutie.

La Raiffeisen Bank, clientii persoane fizice si IMM-urile platesc intre 3 si 7 lei pentru a transfera o suma de bani catre contul altui client Raiffeisen Bank. Si asta, in conditiile in care, pentru aceeasi operatiune, comisionul perceput clientilor corporatii este de doar 2 lei.

La BCR, se procedeaza similar. Comisionul porneste de la 0 lei in cazul unei firme si ajunge la 8 lei doar pentru sume transferate ce depasesc 50.000 lei. Pentru populatie insa, comisionul minim este 3 lei si urca rapid la 9 lei in cazul in care suma transferata trece de 20.000 lei.

Unele banci adopta strategia inversa. Clientii companii trebuie sa plateasca mai mult daca vor sa vireze o suma de bani catre contul altui client deschis la aceeasi banca. La OTP Bank, ING Bank sau Intesa Sanpaolo Bank, in conditiile in care persoanele fizice beneficiaza de transfer intrabancar gratuit, firmele trebuie sa plateasca. La OTP Bank comisionul este de 2 lei, ING Bank percepe 5 lei, iar la Intesa Sanpaolo Bank comisionul pentru plata intrabancara initiata de o firma variaza intre 1 si 5 lei in functie de suma.

Si la UniCredit Tiriac si la Banca Carpatica se intalneste aceeasi situatie. Spre exemplu, la UniCredit companiile care doresc sa faca o plata in lei catre alt client al bancii platesc 3 lei indiferent de suma transferata, triplu fata de tariful perceput populatiei.

Integral in Curierul Nationa

In ce investesc strainii din Romania in timp de criza: auto, banci si imobiliare

Pentru a face fata crizei, companiile straine din domeniile cele mai afectate, precum cel bancar, auto, imobiliar si constructii, au trebuit sa-si majoreze capitalul social. Institutiile financiare au fost nevoite sa vina cu “bani de-acasa” pentru a-si sustine afacerea. Companiile din industria auto au investit si ele, desi vanzarile de autoturisme au scazut drastic. Nici dezvoltatorii imobiliari nu au stat cu bratele incrucisate, compania Bel Rom investind prin doua firme peste 15 milioane de euro, potrivit datelor statistice ale Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC).

Cea mai mare investitie realizata in luna ianuarie a acestui an a fost cea operata de Ford Romania in judetul Dolj, de peste un miliard de lei (aproximativ 247 de milioane de euro). Compania anuntase inca din luna noiembrie a anului trecut ca nu renunta la investitiile anuntate pentru Romania, chiar daca este criza. Este vorba, in total, de 675 de milioane de euro pentru modernizarea fabricii de la Craiova, fost uzina a Daewoo, urmand ca productia sa inceapa din acest an. Compania Schaeffler Romania, producator de motoare si turbine, a investit la unitatea din Brasov peste 92 de milioane de euro. In luna februarie, prima pozitie in ceea ce priveste aportul la capitalul social a fost realizata de Pirelli Tyers Romania in judetul Olt, unde detine doua fabrici, una de anvelope si cealalta de cord metalic. Suma investita depaseste valoarea de 46 de milioane de euro.

Institutiile bancare au avut nevoie de ajutor din afara

Dintre primii zece investitori ai lunii februarie, jumatate dintre companiile care au investit activeaza in domeniul financiar. Banca Romaneaca a investit aproape 43 de milioane de euro, urmata de Unita Vienna Insurance Group cu o investitie de 41 de milioane de euro. BT Asigurari, Asiban si banca Millennium au recurs si ele la investitii, pentru a respecta raportul dintre capital si creditele acordate, impus de Banca Natioanala a Romaniei (BNR). In luna aprilie, Millennium Bank a mai deschis o sucursala la Piatra Neamt, iar directorul general adjunct declara ca pentru acest an planul este de consolidare a retelei si pozitiei pe piata romaneasca.

Integral in Gandul

Comisioane profitabile. Tranzactiile cu numerar ingroasa profiturile bancilor din Romania

Cele mai mari 11 banci din Romania, reprezentand 86% din piata autohtona, incaseaza cea mai mare parte din totalul comisioanelor, respectiv 39%, in urma tranzactiilor cu numerar, potrivit unui raport prezentat de Capgemini, Efma si UniCredit, citat de Mediafax. Celelalte doua surse importante de comisioane ale bancilor din Romania sunt platile, cu o pondere de 32%, si comisioanele de administrare, care genereaza 28% din acest tip de venituri.

Intr-o analiza asupra strategiei bancilor pe segmentul creditelor ipotecare, Romania este incadrata in categoria a doua pe tari, cu un scor de 3,3 pe o scara de la 1 la 5. Potrivit analistilor, institutiile de credit de pe piata romaneasca privesc creditul ipotecar ca pe un produs hibrid, care are rolul de a atrage noi clienti, dar si de a genera profituri.

Prima categorie, in care sunt incluse Germania, Elvetia si Rusia, cu scoruri de 4,5-5 puncte, cuprinde statele unde bancile acorda “profesionist” credite ipotecare, fara a face concesii, avand ca scop aproape exclusiv profitabilitatea produsului. In cea de-a treia categorie de tari, cu scoruri mai mici de 2,5 puncte, sunt incadrate acele sisteme financiare unde bancile privesc creditul ipotecar exclusiv ca pe un instrument de atras clienti, de multe ori sacrificand profitabilitatea in favoarea cotei de piata.

Categoria a doua, in care este incadrata Romania, mai cuprinde Italia, Olanda, Japonia, Austria si Spania, dar si Polonia si Slovacia, in timp ce ultimul grup de tari este format din Croatia, Belgia, Suedia, Franta, Cehia si Australia. Datele care stau la baza raportului au fost colectate in ultimele trei luni ale anului trecut de compania de consultanta Capgemini, Asociatia Europeana pentru management financiar si marketing (Efma) si grupul italian UniCredit. Bancile din Romania care au participat la studiu sunt BCR (Erste), BRD (Societe Generale), Alpha Bank, Banca Romaneasca (National Bank of Greece), Banca Transilvania, Bancpost (EFG Eurobank), CEC Bank, ING Bank Romania, Raiffeisen, UniCredit Tiriac Bank si Volksbank.

Gardianul