Romanii au luat mai putin de 12.000 de masini, in prima etapa a programului Rabla

Romanii au cumparat 11.899 de masini noi in cadrul primei etape a programului Rabla, reprezentand circa 60% din totalul autoturismelor alocate, potrivit datelor transmise de un reprezentant al Ministerului Mediului.

Astfel, statul a platit de la Fondul de Mediu 45,2 milioane lei, reprezentand prima de casare pentru masinile achizitionate in prima etapa, din totalul de 76 milioane lei.

Cu doua saptamani inainte de finalul primei etape – care s-a incheiat pe 29 mai – fusesera semnate doar 10.948 note de acceptare, cele mai multe (5.193) fiind pentru marca Dacia. Pe locul al doilea s-a clasat Renault-Nissan, cu 1.040 de unitati, iar pe pozitia a treilea –  Skoda, cu 857 vandute in cadrul programului. Romanii s-au mai aratat interesati de marcile Ford (609 unitati), Opel (608) si Hyundai (606).

Cele mai putine masini vandute pana pe 15 mai au fost Lada (1 autoturism), Honda (2) si Mazda (6). Audi nu a vandut nicio unitate in cadrul programului Rabla.

Programul Rabla se va derula in alte doua etape in acest an – de la 1 iunie la 31 august si de la 1 septembrie pana pe 11 decembrie. Fiecare dintre cele trei etape a avut alocate cate 76 milioane lei (respectiv pentru cate 20.000 de masini). Bugetul total pentru 2009 este de 228 milioane lei.

Ministerul Mediului, Nicolae Nemirschi, declara pe 8 mai ca prima de casare va ramane 3.800 lei in acest an, chiar daca nu vor fi vandute in totalitate cele 60.000 de autoturisme programate, iar in prezent ministerele Mediului si al Finantelor cauta noi variante pentru acest program.

Nemirschi a adaugat ca exista posibilitatea ca firmele sa fie incluse in acest program si sa poata renunta la masinile mai vechi de zece ani, insa trebuie gasita o varianta care sa nu fie considerata ajutor de stat.

Marti, liderul Blocului National Sindical (BNS), Dumitru Costin, a declarat ca va propune Ministerului Finantelor dublarea primei de casare fata de nivelul actual, de 3.800 lei, pentru a relansa industria auto din Romania, chiar daca aceasta masura va injumatati numarul celor ce beneficiaza de programul Rabla, argumentand ca suma alocata in acest moment este neatractiva.

Din 2011 la nivelul UE ar putea fi introdusa o directiva prin care masinile non-euro vor trebui scoase din circulatie. In Romania existau in 2008 aproape 3 milioane de masini non-euro care polueaza foarte mult, potrivit datelor Registrului Auto Roman.

NewsIn

Pe timp de criza, romanii renunta la asigurarea de viata

Tot mai multi romani renunta la asigurarile de viata cumparate in anii trecuti, chiar daca primesc astfel mai putini bani decat au economisit, pentru ca multi dintre ei au nevoie de lichiditati, iar altii nu mai au incredere in institutiile financiare.

In primul trimestru al anului 2009, totalul afacerilor realizate pe piata asigurarilor de viata s-a cifrat la 392,31 milioane de lei, fiind mai mic cu 5,91% fata de aceeasi perioada a anului 2008, releva datele statistice de la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). Potrivit specialistilor, scaderea asigurarilor de viata este cauzata de criza economica. “Criza economica a blocat practic pentru o perioada de timp dezvoltarea asigurarilor de viata. Consider ca aceasta piata a avut cel mai mult de suferit de pe urma blocarii creditului imobiliar. Se stie doar ca acordarea creditului imobiliar era conditionata si de incheierea unei asigurari de viata”, spune Horia Tecau, presedintele BCR Asigurari.

Caderea pietei asigurarilor de viata era previzibila inca de la finalul anului trecut.

In luna octombrie 2008, varful rascumpararilor de asigurari de viata a fost de 26,6 milioane de lei, cu 80% mai mare fata de media din primele noua luni ale lui 2008. Insa, in noiembrie, volumul rascumpararilor totale s-a redus cu 11% fata de valoarea din octombrie, numarul total al acestora, in cele doua luni, fiind de 14.577, adica aproximativ 0,2% din contractele de asigurari de viata in vigoare la sfarsitul lui septembrie 2008. Mentionam ca rascumpararea politei se poate face de catre compania de asigurari la cererea asiguratului atunci cand acesta anunta ca nu mai doreste sa continue programul de protectie si vrea retragerea banilor adunati in cont.

Integral in Cotidianul

Romanii platesc impozit, chiar daca au venituri zero

Mediul de afaceri din Romania resimte din ce in ce mai mult efectele crizei financiare, iar pe langa acestea, firmele se confrunta cu multimea de taxe si impozite pe care guvernantii le anunta de pe o zi pe alta. Cu scopul de a colecta cat mai multi bani la buget a fost introdus si controversatul impozit forfetar fara a se fi analizat atent consecintele acestuia, sustin reprezentantii mediului de afaceri. 

In aceste conditii se constata ca desi o firma nu inregistreaza profit, aceasta este obligata sa plateasca un impozit de 2.200 lei, ceea ce nu face altceva decat sa descurajeze continuarea oricarei alte activitati. ”Pentru venituri zero se plateste impozit in acest caz pentru ca nu cred ca o firma vrea sa isi continue activitatea din moment ce nu obtine profit”, a declarat ieri Gratiela Iordache, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice, in cadrul unui seminar pe tema impozitului forfetar. In aceste conditii, Iordache a recomandat microintreprinderilor care se confrunta cu astfel de  probleme sa se declare inactive pentru ca ”nu se supara nimeni”.

Impozitul forfetar ar trebui sa combata evaziunea fiscala

Pe de alta parte, Sorin Dimitriu, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) a atras atentia ca scopul impozitului forfetar a fost acela de a combate evaziunea fiscala, iar acest lucru nu trebuie uitat. ”In Romania evaziunea fiscala este la cote ridicate. Introdus pentru o anumita perioada de timp, impozitul forfetar ar trebui sa faca o selectie a firmelor si are ca scop «insanatosirea» mediului de afaceri si combaterea evaziunii fiscale”, a declarat presedintele  CCIB.
 
In urma introducerii impozitului forfetar un numar mare de firme si-au suspendat activitatea, iar starea multora nu este deloc imbucuratoare. Astfel, circa 30-35% dintre firmele din Romania, respectiv peste 200.000 de agenti economici fara venituri sau angajati, vor fi inchise dupa introducerea impozitului minim, a mentionat, presedintele CCIB.

Totodata, Dimitriu a aratat ca introducerea impozitului minim a fost necesara in contextul in care economia subterana a reprezentat anul trecut peste 20% din Produsul Intern Brut.

“Impozitul minim nu va avea o durata de patru ani cat dureaza mandatul guvernului, cred ca va fi suficient un an” a adaugat Dimitriu. Pe de alta parte, reprezentanti din mediul de afaceri sustin ca guvernantii nu au luat in calcul o serie de aspecte atunci cand au introdus impozitul forfetar. Astfel, potrivit acestora ”nu este normal ca o microintreprindere care nu a avut activitate un an de  zile, din varii motive, sa zicem ca din motive medicale, de ce sa fie obligata sa plateasca impozit daca nu are profit, sau de ce sa-si suspende activiatea?”, au atras atentia  sursele citate.

Integral in Curierul National

Romanii, platiti ca nemtii. Vezi modelul de salarizare propus de Guvern

Salarii romanesti dupa model nemtesc. In acest fel, Guvernul Romaniei crede ca in tara noastra va exista un sistem de salarizare mult mai eficient. Pentru urmatoarea sedinta, membrii grupului care lucreaza la grila unica vor studia acest model pentru a gasi elementele aplicabile si la noi.

Deocamdata, Executivul a finalizat prima etapa a grilei de salarizare – echivalarea functiilor. Grila trebuie sa fie gata pana la 1 octombrie, potrivit intelegerii cu FMI.

Sistemul german de salarizare a bugetarilor prevede patru scheme de remunerare.

– Nivelurile 1- 6 salariile de baza pornesc de la 1.600 de euro

– Nivelurile 6 – 9 salariile pornesc de la 2.200 de euro

– Nivelurile 9 – 13 salariile pornesc de la 2.700 de euro

– Nivelurile 13 -16 salariile pornesc de la 4.200 de euro

Pentru functionarii publici, politisti, diplomati si personalul militar salariile pornesc de la 1.600 de euro si ajung pana la 5.800 de euro. La ultimele niveluri se afla comisarii de politie, ofiterii superiori militari, consilieri functionari publici.

Exista si functionari care au salarii fixe. Este vorba despre secretarii de stat, directori generali si adjuncti, sefi de departamente, presedinti ai inaltelor agentii federale, generali.

– Nivelurile 1-7 – cei cu functii de conducere in ministere, inclusiv directorii

– Nivelurile 8-10 – directorii generali, secretarii generali adjuncti si secretarii generali din ministere

– Nivelul 11 – secretarii de stat din ministere.

A treia schema se refera la profesori. In primul nivel sunt cuprinsi profesorii de liceu cu minimum 14 ani vechime. Pentru acestia salariul este de 3.600 de euro lunar. Salariul creste pe masura vechimii, ajungand la 5.000 de euro pentru profesorii cu 20 de ani vechime.

– Nivelul 1 – profesori de liceu cu minimum 14 ani vechime, cu salariu de 3.600 de euro

– Nivelul 2 – profesori de liceu cu minimum 17 ani vechime, cu salariu de 4.100 de euro

– Nivelul 3 – profesori de liceu cu minimum 20 de ani vechime, cu salariu de 5.000 de euro

Schema de remunerare pentru judecatori si procurori contine atat salarii fixe cat si variabile. Veniturile cresc si aici in functie de varsta, pornind de la 3.300 de euro si ajungand la 11.000 de euro.

– Nivelul 1 si 2 salariile sunt crescatoare, in functie de varsta si pornesc de la 3.300 euro

– Nivelurile 3 – 10 salariile sunt fixe si incep de la 6.500 de euro

Pe acest sistem va fi cladita legea romana a salarizarii unice. Deocamdata Guvernul a finalizat prima etapa a grilei de salarizare, echivalarea functiilor.

In primul nivel sunt pusi pe picior de egalitate de exemplu, medicul primar de clinica, subcomisarul, conferentiarul universitar, maiorul sau judecatorul de tribunal.

Cel de-al doilea nivel face echivalarea cu profesorul gradul I de liceu cu vechime de 6-10 ani cu inspector din cadrul MAI, grefier gradul II studii superioare de la Ministerul Justitiei, farmacist, consilier juridic principal.

Cel de-al treilea nivel finalizat prevede echivalarea referentului superior in minister cu agent politie debutant, secretar de scoala sau pedagog, soldat si gradat voluntar, grefier cu studii medii.

In functie de cele trei niveluri stabilite va fi hotarata pozitia care o vor ocupa toti salariatii din sistemul public. In noua grila vor fi cuprinsi si demnitarii.

Antena3