Fiecare familie de romani va pierde anul acesta 2.000 de euro din cauza crizei

Produsul Intern Brut per capita va scadea cu 700 de euro, pana la 10.500 de euro. In total economia pierde 16 mld. euro. Recesiunea va manca anul acesta peste 2.000 de euro din bugetul unei familii cu trei membri, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor urmand sa scada cu 700 de euro fata de nivelul din 2008, pana la 10.500 de euro, conform unui calcul al Raiffeisen Austria.

Banca estimeaza indicatorul PIB/capita prin masurarea puterii de cumparare a leului, metoda prin care sunt eliminate diferentele de pret si de rata de schimb reala si faciliteaza comparatiile intre tari.

Integral in Ziarul Financiar

Recesiunea a modificat modelul de operare a 88% dintre companiile globale

Recesiunea a modificat modelul de operare a 88% dintre companiile globale, potrivit unui sondaj realizat de Ernst & Young pe un esantion de 569 de directori executivi si membrii ai consiliilor de conducere de la 570 de mari companii internationale.

Studiul “Oportunitati pe timp de criza: accelerarea schimbarii” arata ca aproape jumatate dintre cei intervievati (43%) a spus ca modelul de operare al afacerii lor a fost definitiv modificat de evenimentele din ultimele 18 luni. Alti 45% au spus ca impactul a fost doar unul temporar. Peste 56% dintre executivi au declarat ca procesele firmei de gestionare a riscului au fost modificate permanent, iar 33% au spus ca ele s-au modificat doar temporar. Pentru 45% dintre respondenti cadrul de reglementare al afacerilor lor s-a schimbat fundamental in aceasta perioada de timp.

“Ernst & Young a realizat un sondaj similar cu cinci luni in urma, iar directorii corporatiilor care au participat la acel sondaj atunci si miile de companii cu care am discutat rezultatele acestuia dupa aceea spun ca exista inca o concurenta imensa la nivelul preturilor. Companiile spun ca a existat un numar semnificativ de falimente si de retrageri a concurentilor de pe pietele in care activeaza, dar s-a remarcat o crestere a numarului companiilor care au spus ca exista firme nou-intrate in sectorul lor de activitate. Per ansamblu, starea de spirit este in continuare sumbra”, se arata in studiul Ernst & Young.

Desi 64% dintre executivi au declarat ca au putut face reduceri de costuri, 31% au afirmat ca au venituri mai bune decat la inceputul anului, iar mai mult de o treime a spus ca mediul de afaceri este acum mai bun pentru a realiza achizitii strategice. Majoritatea directorilor au raportat o deteriorare a veniturilor (58%) si a profitabilitatii (56%). Doar 20% dintre ei au observat o imbunatatire a increderii investitorilor.

O usoara schimbare fata de raspunsurile la sondajul din luna ianuarie pare sa dea credit celor care spun ca punctul de maxim impact al recesiunii a trecut. La momentul acelui sondaj, 82% dintre respondenti au declarat ca se concentreaza pe restructurarea afacerii pentru a face fata recesiunii, iar 74% se preocupau doar de supravietuirea operatiunilor lor. Aceste procente au scazut la 74% si respectiv la 65%, dar sunt in continuare deosebit de mari. Pe de alta parte, proportia companiilor care au spus ca “au profitat de recesiune pentru a urmari noi oportunitati de piata” a crescut de la 59% la 69%, ceea ce inseamna ca exista mai multe companii care sunt la vanatoare de chilipiruri.

In luna ianuarie peste un sfert dintre directori au spus ca numerarul nu a fost o problema. Acest procent a scazut la 18% in luna iunie. Respondentii au subliniat, de asemenea, o crestere a numarului de comunicari cu creditorii si agentiile de rating. Au fost insa mai putine companiile care au vandut active pentru a obtine cash.
In schimb, mai multe companii s-au axat pe renegocierea datoriilor lor. Trei sferturi dintre respondenti au spus ca firma lor a revizuit procesul de gestionare a capitalului de lucru si a fluxurilor de numerar.

De asemenea, 86% dintre directorii intervievati au declarat ca pe parcursul ultimului an au accelerat programele de reducere a costurilor, 52% au intensificat planurile de restructurare si 38% au apelat la un program de reducere semnificativa a numarului de angajati.

La intrebarea “care sunt factorii de interes cheie pe termen scurt”, executivii intervievati au raspuns: profitabilitatea (73%), strategia de stabilire a preturilor (55%) si relatia cu clientii (52%). “Nu a fost nici o surpriza faptul ca 38% dintre ei au spus ca s-au facut mai multe investitii in gestionarea riscurilor la nivel intern”, se mai arata in studiul firmei.

In ceea ce priveste perioada post-recesiune, intentiile directorilor intervievati au fost destul de egal impartite intre extinderea in noi zone geografice, utilizarea sporita a aliantelor strategice, achizitii si renuntarea la parti neesentiale din afacere. Un sfert dintre respondenti au spus ca ce a fost mai rau a trecut, iar 42% sunt de parere ca unele semne de viata sunt deja evidente in economia mondiala sau vor fi pana la sfarsitul anului. Pe de alta parte, 21% dintre ei nu cred ca va fi nici o revenire inainte de a doua jumatate a anului 2010, cel mai devreme.

Ernst & Young are 135.000 de angajati in intreaga lume si a realizat venituri globale in valoare de 24.5 miliarde de dolari in anul fiscal incheiat la 30 iunie 2008. In Romania firma are peste 450 de angajati si ofera servicii de audit, asistenta fiscala, asistenta in afaceri si asistenta in tranzactii. In Romania Ernst & Young detine birouri in Bucuresti, Cluj-Napoca si Timisoara.

NewsIn

Peste 3.100 de IMM-uri au depus dosare de finantare, dar fondurile ajung doar pentru 8% dintre ele

Dumitru Nancu, vicepresedintele Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (AIPPIMM), a declarat sambata, la Constanta, ca, din cei 3.194 de agenti economici care au solicitat finantare, doar 398 vor putea obtine fonduri.

“Vreau sa va spun ca sunt 3.194 de inscrisi, deci de solicitanti, iar bugetul ajunge pentru 398 dintre ei, adica circa 8%”, a declarat Nancu.

Potrivit lui Nancu, agentii economici au manifestat interes pentru programele agentiei, mai ales ca trec printr-o perioada de criza, in care investitorii au nevoie de finantare.

“Daca analizati programele Agentiei, veti vedea ca nu sunt sume colosale, dar este diferenta dintre a inchide un business si a continua. Deci, in ceea ce priveste interesul sau gradul de cunoastere a acestor programe, chiar nu sunt probleme”, a mai spus vicepresedintele AIPPIMM.

Nancu a precizat ca pe viitor agentia se va confrunta cu o a doua problema: rata de absorbtie a fondurilor. “Problema va interveni in momentul in care aceste dosare sunt implementate, evaluate, certificate. Acolo chiar sunt probleme, iar pe fondurile europene problemele sunt mai mari decat pe programele nationale, unde mecanismul de implementare este foarte simplu”, a precizat Dumitru Nancu. Acesta a adaugat ca rata de absrobtie va fi mica pentru ca foarte multi agentii economici nu sunt cu platile la zi catre bugetul de stat, deci nu vor fi eligibili.

Pentru a rezolva aceasta problema, Nancu a spus ca Guvernul Boc a luat, saptamana trecuta, decizia ca si agentii economici care au datorii la bugetul de stat cifrate la o patrime fata de datoriile de anul trecut sa fie eligibili pentru toate programele europene. Masura va intra in vigoare din al doilea semestru. Nancu a mai spus ca anul trecut circa 90% din dosare au fost respinse pentru ca firmele aveau datorii.

NewsIn

BNR va da in iulie autorizatia de functionare unei banci cu capital integral romanesc

BNR va acorda in luna iulie, cel mai probabil, autorizatia de functionare pentru o institutie de credit cu capital integral romanesc, Consiliul de Administratie al bancii centrale discutand in prezent pe aceasta tema, a declarat joi directorul Directiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza.

“Luna viitoare (iulie, n.r.), o banca cu capital integral romanesc va primi autorizatia de functionare din partea BNR. In prezent, exista discutii la nivelul Consiliului de Administratie pe aceasta tema”, a spus Cinteza.

In ce priveste vanzarea Royal Bank of Scotland (RBS), Cinteza a declarat ca “discutiile au ajuns la un nivel avansat”, insa Banca Nationala a Romaniei (BNR) este interesata in primul rand ca “in spatele fiecarei banci sa fie actionari puternici, cu care sa putem discuta, nu un actionariat fragmentat”.

Pe piata romaneasca activeaza in prezent 43 de banci, inclusiv sucursale ale bancilor straine si Creditcoop. Dintre acestea, sase sunt banci cu capital majoritar autohton (CEC Bank, Banca Transilvania, EximBank, Banca Comerciala Carpatica, Libra Bank si Creditcoop), restul de 36 avand capital majoritar strain.

NewsIn

Suprareglementarea loveste firmele mici

Producatorii de alimente si prestatorii de servicii medicale intra sub incidenta celor mai multe acte normative nationale si europene. Din 24 de domenii monitorizate de agentia Point Public Affairs, cel putin jumatate sunt supuse unor reglementari ce provoaca pierderi firmelor.

Pe primul loc intr-un clasament al domeniilor reglementate excesiv, prezentat ieri de catre specialistii Point Public Affairs (PPA), se afla sectorul farmaceutic, care in anul 2008 “a fost afectat grav de instabilitatea legislativa, pe fondul unui climat puternic electoral”.

Potrivit PPA, cele aproape 80 de acte normative, dintre care mai bine de jumatate cu impact financiar asupra societatilor ce activeaza in acest domeniu, au provocat pierderi de peste 100 de milioane de euro companiilor din sectorul farma.

Autorii studiului au monitorizat in total 24 de domenii, printre care, pe langa cele din Top 10, s-au regasit cele de bauturi racoritoare, constructii si materiale de constructii, cosmetice, industriile auto, chimica, extractiva, metalurgica, textila, mass-media si publicitate, prelucrarea lemnului, silvicultura, transport, turism si tutun.

Autoritatile au expertiza insuficienta

Domeniile care s-au confruntat in 2008 cu instabilitatea legislativa sunt cel farmaceutic si cel de servicii medicale. “Acest lucru denota nu doar expertiza insuficienta a autoritatii publice, ci si caracterul imatur al pietelor respective”, comenteaza specialistii.

De asemenea, sectoarele agricol, ­zootehnic si alimentar, pentru care au fost adoptate in 2008 zeci de directive si regulamente de catre institutiile europene, “sunt supuse fenomenului de hiperreglementare”.

Criteriile avute in vedere la stabilirea Top 10 au tinut cont de normativele nationala si europeana adoptate in anul 2008, de existenta unei autoritati de reglementare in domeniile analizate, de necesitatea existentei unor autorizari speciale pentru functionare, precum si de masura in care activitatile respective se constituie in serviciu public.

Integral in Adevarul

Tarile sarace, comoara de aur pentru operatorii de mobile banking

Piata serviciilor financiare intermediate cu ajutorul telefoanelor mobile in tarile sarace are un potential urias de crestere, pana in 2012 putand ajunge la 5 miliarde de dolari, potrivit unui raport al centrului de cercetare si consiliere in microfinantare CGAP.

Mobile banking-ul a devenit o practica comuna in majoritatea tarilor dezvoltate, insa existenta unor numeroase alternative, precum internet-banking-ul, transferurile prin ATM sau direct prin ghiseele bancare a facut ca locul operatiunilor efectuate prin telefon sa ramana in mare masura mariginal.

In statele slab dezvoltate, in special cele africane, mobile banking-ul este, in multe cazuri, singura modalitate viabila de transfer de bani. Primele initiative in aceste tari au debutat in 2007, cand Safaricom a lansat serviciul M-PESA in Kenya. Succesul inregistrat (unul din sase kenyeni folosind serviciul), a dus la extinderea sa in alte cateva tari din regiune.

In Africa, doar unul din cinci oameni are conturi bancare, in principal din cauza costurilor uriase de deschidere si mentinere ale filialelor bancare, in conditiile in care majoritatea populatiei supravietuieste cu cativa dolari pe zi.

Potrivit CGAP, miza mobile-banking-ului pe pietele emergente este uriasa. Aici exista peste un miliard de oameni care au telefoane mobile, insa nu si conturi bancare. Fidelizarea fie si a unei parti din aceasta populatie ar putea insemna pentru operatori un castig de 5 miliarde de dolari in urmatorii trei ani.

http://www.banknews.ro/stire/29479_tarile_sarace,_comoara_de_aur_pentru_operatorii_de_mobile_banking.html

General Motors a semnat un acord cu grupul suedez Koenigsegg, pentru vanzarea Saab

Grupul auto american General Motors a semnat un acord preliminar de vanzare a diviziei Saab Automobile catre constructorul suedez de autoturisme de lux Koenigsegg, potrivit unui comunicat GM, citat de AFP.

“Vanzarea, estimata sa fie incheiata pana la sfarsitul celui de-al treilea trimestru al acestui an, include un angajament de finantare de 600 milioane dolari din partea Bancii Europene de Investitii (BEI), finantare garantata de guvernul suedez”, a anuntat GM.

Comunicatul nu preciza conditiile vanzarii.

Divizia Saab Automobile, ce a fost pusa in vanzare de grupul falimentar General Motors in luna februarie, a purtat discutii cu doi sau trei potentiali cumparatori in ultimele saptamani, si piata estima deja ca va incheia un acord cu Koenigsegg.

Saab, aflat in pierdere, are nevoie de un nou proprietar pentru a beneficia de garantii guvernamentale pentru finantare de la BEI.

Koenigsegg a fost fondata in 1994 de catre Christian von Koenigsegg, un om de afaceri suedez si a produs primul sau automobil in anul 2000 Prima vanzare a avut loc abia in 2002.

In 2008, compania suedeza, care are numai 45 de angajati, a produs aproximativ 20 de automobile, iar cifra de afaceri s-a ridicat la 108 milioane coroane (aproximativ 9,5 milioane euro).

Pretul automobilelor produse, care sunt foarte rapide, depasind viteze de 388 kilometri pe ora, poate depasi un milion de euro. Sediul Koenigsegg este in Aengelholm, in sud-estul Suediei, iar unul dintre actionarii companiei este omul de afaceri norvegian Baard Eker.

NewsIn

Firmele isi schimba strategia de comunicare in criza

Perioada dificila din punct de vedere economic pe care o traverseaza companiile in prezent schimba modul in care acestea comunica fata de angajati, potrivit unui studiu prezentat in cadrul unei conferinte organizate de Buck Consultants Communications Advisory Team, companie de consultanta.

Acesta arata ca, in ultima perioada, comunicarea in companii s-a intensificat cu 45% fata de anii trecuti. Specialistii in resurse umane din diverse industrii considera ca, pentru a-si atinge obiectivele, comunicarea fata de angajati trebuie sa fie gandita astfel incat sa se potriveasca organizatiei, lasand la o parte retetele prestabilite. Acest aspect se afla si printre preocuparile directorilor de resurse umane din Romania.

In cadrul GarantiBank Romania, cultura organizationala are printre obiective comunicarea cat mai directa intre toti membrii echipei.

“Vrem ca relationarea din banca sa fie deschisa, directa, fara multe niveluri ierarhice. Putem spune ca aplicam politica usilor deschise – chiar si la directorul general al bancii este deschisa usa, astfel incat angajatii sa se simta liberi sa se exprime direct, chiar si fata de manageri”, spune Virginia Otel, directorul de resurse umane al GarantiBank, adaugand ca acest aspect este de mare ajutor pe fondul crizei economice.

De asemenea, specificul comunicarii ar trebui sa varieze in functie de grupul de angajati catre care se comunica, spun specialistii chestionati de Buck Consultants Communications Advisory Team. Intr-un context economic dificil, abordarea unui stil “personal” de catre management in comunicarea cu angajatii ar putea ajuta la reducerea starii de neliniste a acestora. Astfel, discutiile fata in fata dintre lideri si angajati sunt eficiente in eliminarea efectului de scadere a productivitatii angajatilor care raman in companie in urma disponibilizarilor.

Business Standard

Reduceti contributiile si sustineti munca temporara ca sa scada somajul, cer patronii

Cu ce arme se poate bate Executivul pentru a opri cresterea somajului, unul dintre cele mai dureroase efecte resimtite acum in economia reala? Angajatorii, aflati in prima linie pe piata muncii, afirma ca ministrul Muncii, Marian Sarbu, are nevoie, pentru a rezolva aceasta problema, de un “to do list” care sa inceapa cu reducerea fiscalitatii pe forta de munca, modificarea Codului Muncii, stimularea reconversiei profesionale, prin acordarea de facilitati fiscale companiilor care vor sa-si pregateasca angajatii, si subventionarea de catre stat a salariilor pentru somerii angajati dupa modelul deja practicat de alte state, rezulta dintr-un sondaj efectuat de Business Standard printre reprezentantii mediului privat.

Modificarile la Codul Fiscal ar trebui sa vizeze raportul angajator-angajat, care acum este in favoarea celui din urma, lucru care descurajeaza companiile sa faca noi angajari. “Trebuie simplificate atat procedurile prin care se angajeaza oamenii, cat si cele prin care se opereaza concedieri. Daca legislatia este restrictiva, firmele sunt reticente sa faca angajari daca, apoi, nu mai pot da afara”, explica George Butunoiu.

Oamenii de afaceri reproseaza Guvernului Romaniei ca nu a pus in aplicare pana acum masurile anuntate pentru piata muncii in planurile anticriza, in conditiile in care numarul somerilor a crescut in primele patru luni ale anului cu peste 100.000 de persoane, ajungand la aproximativ 517.000 de someri. “Reducerea fiscalitatii pe forta de munca este prima masura pe care au luat-o toate statele din Europa in perioada de criza. Numai Romania a crescut contributiile sociale, si de aceea cerem sa se revina macar la contributiile de anul trecut”, spune Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS), care considera ca, in acest fel, patronii ar putea plati salariile actualilor angajati.

Si Constantin Stroe, vicepresedintele Dacia, este de parere ca taxele pe care companiile le platesc pentru fiecare angajat sunt exagerat de mari in raport cu alte tari din Europa, acestea depasind 80% din salariul acordat.

“Pentru reangajarea somerilor, statul ar trebui sa-i scuteasca pe angajatori de taxe si impozite pentru cel putin trei ani, in loc sa achite lunar indemnizatiile de somaj”, a explicat Stroe.

Potrivit lui Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri (AOAR), care participa in proiectul Guvernul Privat, initiat de Business Standard, Romania s-ar putea inspira din modelul altor tari din regiune, acestea subventionand salariile si pregatirea profesionala pentru anumite companii. “De exemplu, in Polonia, statul suporta timp de un an toate costurile cu salariile si pregatirea personalului in anumite companii. Astfel, perioada de criza poate fi folosita in scopul pregatirii personalului-cheie”, precizeaza Pogonaru.

“Reconversia profesionala facuta de stat inseamna bani aruncati pe fereastra. Guvernul ar trebui sa lase trainingul pe seama firmelor, pentru ca ele stiu cel mai bine de cati angajati au nevoie si de ce calificari”, spune Butunoiu. Potrivit acestuia, interventia statului ar trebui sa se limiteze la facilitatile fiscale acordate firmelor care isi pregatesc propriii angajati. Totodata, mai spune el, cel mai important instrument al Guvernului pentru a-i ajuta pe oamenii de afaceri in aceasta perioada este legislatia muncii, fiind nevoie de o simplificare atat a procedurilor prin care se angajeaza oamenii, cat si a celor prin care firmele dau afara personal.

Magda Volonciu, avocat specializat pe dreptul muncii, este de parere ca ar fi necesara introducerea in Codul Muncii a unor tipuri de contracte de munca flexibile. Astfel, ar trebui sustinuta munca la domiciliu, contractele pe durata determinata ar trebui sa acopere o sfera mai larga, iar munca in regim part-time ar trebui sa fie liberalizata.

“Codul Muncii actual il protejeaza foarte mult pe angajat. Probabil ca trebuie protejat si angajatorul. Foarte greu ii poti spune unui angajat ca nu-si face treaba, odata ce l-ai angajat”, considera Neculai Mihai, general manager al FAN Courier. Actualul Cod al Muncii favorizeaza exagerat angajatul, in detrimentul angajatorului, este de parere si Valentin Tomsa, presedintele SAP Romania, potrivit caruia este nevoie de crearea unui echilibru intre drepturile salariatilor si cele ale companiilor. “Discutiile in legatura cu Codul Muncii nu au demarat bine. Nu incepi sa colectezi doleantele diferitelor grupuri sociale, ca sa faci apoi o mediere intre aceste grupuri, astfel incat sa multumesti pe cat mai multa lume”, spune seful SAP.

Integral in Business Standard

General Motors va vinde Hummer unei companii chineze

Constructorul auto General Motors (GM), care a inaintat in 1 iunie cerere pentru intrarea in faliment, vrea sa vanda divizia Hummer companiei chineze Tengzhong Heavy Industrial Machinery pentru o suma ce nu a fost facuta publica, relateaza BBC News.

Vanzarea Hummer face parte din planul GM de reorganizare prin concentrarea asupra unui numar mai mic de marci, in urma falimentului de luni.

GM spera ca in urma tranzactiei aproximativ 3.000 de locuri de munca din Statele Unite vor fi salvate. Grupul Tengzhong este specializat in productia de echipamente pentru drumuri, constructii si industria energetica, si are sediul central in provincia Sichuan din China.

Marca Hummer a fost construita initial ca un vehicul off-road de catre o companie numita AM General, pentru ca mai apoi sa fie cumparata de GM in 1999.

Marti, oficialii GM au anuntat ca au ajuns la un acord preliminar privind vanzarea marcii Hummer, care ar putea fi finalizat pana la sfarsitul celui de-al treilea trimestru din 2009.

General Motors Corp., odata un simbol al economiei americane, a depus luni cererea pentru intrarea in faliment, iar pachetul majoritar de actiuni in noul grup restructurat va fi detinut de contribuabili.

Guvernul SUA va detine 60% din grup, iar o participatie de 12% va apartine guvernului canadian, care imprumuta 9,5 miliarde dolari grupului.

Cererea pentru intrarea in faliment, considerat imposibil de sefii grupului, anul trecut, marcheaza declinul unei companii care a fost timp de 77 de ani cel mai mare constructor auto mondial si care producea jumatate din masinile cumparate in SUA.

NewsIn