Garda Financiara a facut 2.981 de controale si a atras 3,5 milioane lei la buget, intre 1 si 7 iunie

Garda Financiara a desfasurat 2.981 de actiuni de control operativ si inopinat, in perioada 1-7 iunie, in urma carora a atras la buget sume suplimentare de 3,54 milioane lei si a confiscat bunuri de 804.935 lei, a anuntat Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF).

Din totalul sumelor atrase au fost incasate aproape 1,69 milioane lei. Din cele 2.691 de acte de control incheiate, 52 dosare au fost inaintate organelor de urmarire penala, pentru un prejudiciu in suma totala de peste 28,86 milioane lei.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala este in subordinea Ministerului Finantelor Publice. In cadrul ANAF functioneaza Garda Financiara, Autoritatea Nationala a Vamilor, directiile generale ale finantelor publice judetene, Directia Generala a Finantelor Publice a municipiului Bucuresti si Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili.

NewsIn

http://www.banknews.ro/stire/29379_garda_financiara_a_facut_2981_de_controale_si_a_atras_3,5_milioane_lei_la_buget,_intre_1_si_7_iunie.html

Porsche a primit un imprumut de 700 milioane euro de la Volkswagen

Porsche a anuntat ca a primit un imprumut de 700 milioane euro de la divizia Volkswagen si a subliniat ca poate face fata datoriilor, scrie Reuters.

“Porsche nu este in pragul insovelntei, chiar daca acest lucru s-a spus de nenumarate ori”, a spus un purtator de cuvant al constructorului auto.

Volkswagen a anuntat recent ca a acordat un credit celui mai mare actionar al sau, o decizie neasteptata, dupa ce Porsche a renuntat la preluarea celui mai mare producator auto european.

In timp ce se confrunta cu datorii de 9 miliarde euro, acumulate pana la finalul lui ianuarie, compania Porsche a fost fortata sa renunte la preluarea Volkswagen.

Saptamanalul german Der Spiegel a raportat ca imprumutul a avut ca obiectiv sporirea finantelor Porsche la inceputul anului, iar patronii companiei au garantat cu grupul Porsche Holding GmbH.

Porsche Holding este o companie de distrubutie auto cu sediul central in Austria, detinuta de familiile Porsche si Piech, care controleaza, de asemenea, Porsche Automobil Holding SE.

In martie, Porsche Automobil Holding SE a incercat sa stranga 12,5 miliarde euro in imprumuturi, pentru acoperirea costurilor de refinantare a datoriilor.

Porsche a strans in final 10 miliarde euro si, saptamana trecuta, a anuntat ca a mai strans alte 750 milioane euro. Compania incearca in continuare sa obtina alte imprumuturi de 1,75 miliarde dolari.

Volkswagen AG a anuntat recent ca a suspendat discutiile cu Porsche SE in vederea unei fuziuni, la mai putin de doua saptamani dupa ce oficialii companiei care produce masini sport au fost de acord pentru un parteneriat.

Familiile Porsche si Piech au fost de acord in 6 mai sa creeze un producator auto “integrat” care ar pune marca Porsche alaturi de cele ale Volkswagen, printre care Skoda si Audi.

Insa discutiile in vederea unei fuziuni sunt intrerupte dupa ce presedintele consiliului de supraveghere al Volkswagen, Ferdinand Piech, a anuntat pe 11 mai ca grupul nu va ajuta compania Porsche sa isi rezolve problemele financiare.

NewsIn

Bancile comerciale primesc 800 milioane de euro din rezervele BNR

Aproape 800 de milioane de euro se intorc in portofoliile bancilor comerciale din Romania, ca urmare a deciziei Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de a renunta la pasivele in valuta cu scadenta de peste doi ani, la calculul rezervei minime obligatorii (RMO). Desi informatia este vehiculata de aproape doua luni, confirmarea oficiala a venit abia ieri, din partea guvernatorului bancii centrale, Mugur Isarescu.

Bancile comerciale ar trebui sa utilizeze acesti bani pentru reluarea creditarii, insa analistii economici au sustinut in ultima vreme ca acest lucru nu se va intampla. Potrivit specialistilor, banii vor fi scosi din tara pentru acoperirea expunerilor mari pe Romania. Aceasta in ciuda acordului semnat la Viena, conform caruia principalele institutii de credit, isi vor mentine finantarile in Romania.

Inca de la inceputul lunii aprilie, surse din banca centrala declarau ca bancile au finantari cu scadenta reziduala mai mare de doi ani in valoare totala spre doua miliarde euro. Potrivit surselor, decizia BNR de eliminare a acestora din baza de calcul a RMO urma sa elibereze aproximativ 800 milioane euro. Acest lucru a fost confirmat oficial, ieri de catre seful bancii centrale. “Daca s-ar face un calcul static, la stoc, ar fi sub un miliard de euro, sau 800 milioane euro”, a spus Mugur Isarescu.

De altfel, guvernatorul afirma saptamana trecuta ca BNR va fi “generoasa” cu reducerea RMO la valuta, in functie de nevoile de creditare si termenii acordurilor cu Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana si cel semnat cu bancile la Viena. Bancile comerciale sunt obligate sa constituie rezerve minime obligatorii la banca centrala reprezentand 40% din pasivele in valuta si 18% din cele in lei. La sfarsitul lunii martie, BNR a decis ca rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani se fie redusa la zero, fata de 40% in prezent, incepand cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009. Contributiile suplimentare de capital pe care bancile ar trebui sa le aduca pentru a atinge o rata de solvabilitate de 10%, pe scenariile de stres test, nu depasesc cumulat un miliard de euro, a mai spus, ieri, Isarescu.

“Din cate stiu eu, nu depaseste miliardul de euro necesarul de capital suplimentar (…) Oricum se va face in doua etape, vor avea destul timp”, a declarat guvernatorul BNR, citat de Mediafax. Potrivit acestuia, dupa testele de stres nici o banca nu a avut o solvabilitate mai mica de 8%, dar au fost banci pentru care rata de adecvare a coborat sub 10%, deci vor trebui sa-si majoreze capitalurile. Limita minima pentru indicatorul de solvabilitate este de 8%, dar banca centrala va ridica pragul minim la 10%, de la 1 septembrie. La randul sau, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a declarat, miercuri, ca bancile care au o rata de solvabilitate mai mica de 8% trebuie sa aduca, pana la finele lunii iulie, capitalul necesar pentru a indeplini limita minima in vigoare. Mai mult, pana la finele lunii august, aceste banci vor trebui sa completeze capitalurile astfel incat solvabilitatea calculata potrivit testelor de stres sa atinga 10%.

Gardianul

2,4 milioane de romani vor sa plece din tara

Jumatate dintre cei care vor sa paraseasca Romania sunt tineri cu varste cuprinse intre 18 si 34 de ani. Alte doua milioane de oameni au plecat in ultimii 10 ani. Potrivit prognozelor, in 2050, populatia Romaniei va scadea la 16 milioane de locuitori.

Alexandra Asanache are 23 de ani si este absolventa de italiana-franceza la Universitatea din Bucuresti. De trei luni isi cauta de munca, dar angajatorii romani i-au oferit 1.000 de lei pe luna pentru noua ore de lucru pe zi.

Norocul i-a suras insa din Slovenia, unde va pleca saptamana viitoare pentru un job intr-un call-center. “E mai usor sa te angajezi in strainatate decat in Romania!”, rade Alexandra. “In momentul in care am aplicat m-au si sunat angajatorii sloveni.

Pana acum, am dat mai multe interviuri de etapa, pe care le-am luat. Iar de saptamana viitoare voi pleca acolo”. In Slovenia, Alexandra va castiga 650 de euro pe luna (2.500 de lei) si bonusuri de activitate. In plus, cazarea ii va fi asigurata.

Tinerii, mai tentati sa paraseasca tara

Potentialul de emigrare al Romaniei este de 2,4 milioane de persoane, se arata intr-un sondaj prezentat ieri de Ministerul Tineretului. Cercetarea intitulata “Tinerii si preocuparile lor” si realizata de Compania de Cercetare Sociologica si Branding (CCSB) a fost efectuata in perioada 6-10 mai 2009 pe un esantion de 2.004 persoane, din care au fost selectati tinerii cu varste intre 18 si 34 de ani. Alte doua milioane de romani au parasit teritoriul Romaniei, potrivit ultimului recensamant facut in 2002.
 
Dintre cei 2,4 milioane de romani care ar dori sa plece, aproape jumatate (un milion) sunt tineri cu varste intre 18 si 34 de ani. Din numarul total al romanilor cu dor de duca, aproximativ 600.000 sunt foarte hotarati, iar 250.000 dintre acestia sunt tineri intre 18 si 34 de ani. Initiatorii sondajului sustin ca tinerii sunt mult mai tentati decat restul populatiei sa paraseasca Romania pentru a se stabili in alta tara. Mai mult de o treime (37%) spun ca este posibil sa se mute definitiv.

Potrivit datelor Institutului National de Statistica, in Romania traiesc peste 5 milioane de tineri cu varste intre 20 si 34 de ani. “Intre intentia tinerilor de a pleca si materializarea ei e o mare deosebire. Tinerii pleaca pentru ca aici nu au loc de munca, locuinta si cariera lor se afla sub semnul intrebarii”, a explicat sociologul Hanibal Dumitrascu.

Cariera si banii, in top

Potrivit cercetarii, pentru tineri importante sunt cariera si banii. Locul trei in top este ocupat de terminarea studiilor. Sondajul arata ca romanii aleg pe primele locuri sanatatea, familia, siguranta zilei de maine, credinta in Dumnezeu, cinstea si copiii.
Sondajul mai indica faptul ca 55% din tineri vor ca Ministerul Tineretului sa le creeze spatii de agrement, sali de sport si stadioane.

Fotbalul ramane sportul cel mai agreat de tineri. Intrebati cate ore de sport ar trebui sa fie facute la scoala, 60% au optat pentru trei ore sau mai multe. Tinerii cred ca statul ar trebui sa le ofere locuri de munca, locuinte, o educatie adecvata si salarii bune.
 
Potrivit datelor Institutului National de Statistica, in 1990 populatia Romaniei era de 23.211.395 de persoane. Pana in 2008 aceasta a scazut la 21.528.627. Emigrarea este una dintre cauze.

Adevarul

Fondul de Garantare pentru IMM-uri a dat garantii de 130 milioane euro in primele patru luni

Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a aprobat 1.700 de cereri pentru garantare in valoare de 130 milioane euro in primele patru luni ale acestui an, 82% din aceste solicitari fiind pentru imprumuturi deja existente, a spus miercuri presedintele Fondului, Aurel Saramet.

“Media respingerilor a fost de 20% in aceasta perioada, dar fata de aceeasi perioada din anu trecut, numarul garantiilor a crescut cu 250%”, a spus Saramet.

“IMM-urile nu mai pot plati creditele, iar ritmul de cereri de plata din partea bancilor a fost similar platilor noastre din ultimii sase ani”, a adaugat el.

Saramet a explicat ca un nivel echilibrat al raportului dintre garantiile pentru creditele deja acordate si imprumuturile noi ar fi de 50%/50%.

La finalul acestui an, Fondul de Garantate vrea sa aiba un sold al garantiilor de 450 milioane euro, iar volumul total acordat ar urma sa se ridice la 500 milioane euro, pentru pana la 5.000 de garantii.

Apelul la Fondul de Garantare si la cel de Contragarantare ar putea cobori provizioanele bancilor cu pana la 60%, pe partea imprumuturir acordate IMM-urilor, “ceea ce s-ar putea regasi in reducerea costurior pentru finantarea IMM-urilor”, a mai spus Saramet.

In 28 aprilie, Saramet declara ca, daca avansul se mentine la ritmul actual, Fondul va frana dinamica de a oferi garantii. “Fara aparitia fondului de contragarantare care sa preia din riscul fondului de garantare, capacitatea noastra de acorda garantii va fi limitata”, spunea el, la acel moment.

NewsIn

Hackerii si-au schimbat strategia: rascumparare de 10 milioane de dolari pentru inapoierea datelor furate

FBI-ul are pe masa de lucru un caz inedit: un hacker sau grup de hackeri solicita 10 milioane de dolari pentru inapoierea bazei de date cu informatii personale a peste opt milioane de pacienti inregistrati in statul Virginia.

Oficialii FBI au anuntat ca li s-a cerut ajutorul pentru investigarea acestui caz saptamana trecuta, cand Virginia Information Technologies Agency (VITA) a fost contactata de hackeri. Reprezentantii FBI spun ca nu au stabilit inca daca amenintarea este sau nu serioasa.

“Atentie Virginia. Am intrat in posesia inregistrarilor medicale a 8.257.378 pacienti cu un numar total de 35.548.087 retete eliberate. In plus am sters intreaga baza de date a site-ului, singura copie fiind la mine”, au scris hackerii pe site-ul oficial al Virginia Prescription Monitoring Program, autoritatea care monitorizeaza corectitudinea eliberarii retetelor catre pacienti.

“Pentru 10 milioane sunt dispus sa inapoiez toate informatiile. Aveti sapte zile de gandire. Daca dupa aceasta perioada nu va veti hotari, voi pune baza de date la vanzare si voi astepta cea mai buna oferta”, au completat hackerii.

http://www.banknews.ro/stire/28371_hackerii_si-au_schimbat_strategia_rascumparare_de_10_milioane_de_dolari_pentru_inapoierea_datelor_furate.html