Suprareglementarea loveste firmele mici

Producatorii de alimente si prestatorii de servicii medicale intra sub incidenta celor mai multe acte normative nationale si europene. Din 24 de domenii monitorizate de agentia Point Public Affairs, cel putin jumatate sunt supuse unor reglementari ce provoaca pierderi firmelor.

Pe primul loc intr-un clasament al domeniilor reglementate excesiv, prezentat ieri de catre specialistii Point Public Affairs (PPA), se afla sectorul farmaceutic, care in anul 2008 “a fost afectat grav de instabilitatea legislativa, pe fondul unui climat puternic electoral”.

Potrivit PPA, cele aproape 80 de acte normative, dintre care mai bine de jumatate cu impact financiar asupra societatilor ce activeaza in acest domeniu, au provocat pierderi de peste 100 de milioane de euro companiilor din sectorul farma.

Autorii studiului au monitorizat in total 24 de domenii, printre care, pe langa cele din Top 10, s-au regasit cele de bauturi racoritoare, constructii si materiale de constructii, cosmetice, industriile auto, chimica, extractiva, metalurgica, textila, mass-media si publicitate, prelucrarea lemnului, silvicultura, transport, turism si tutun.

Autoritatile au expertiza insuficienta

Domeniile care s-au confruntat in 2008 cu instabilitatea legislativa sunt cel farmaceutic si cel de servicii medicale. “Acest lucru denota nu doar expertiza insuficienta a autoritatii publice, ci si caracterul imatur al pietelor respective”, comenteaza specialistii.

De asemenea, sectoarele agricol, ­zootehnic si alimentar, pentru care au fost adoptate in 2008 zeci de directive si regulamente de catre institutiile europene, “sunt supuse fenomenului de hiperreglementare”.

Criteriile avute in vedere la stabilirea Top 10 au tinut cont de normativele nationala si europeana adoptate in anul 2008, de existenta unei autoritati de reglementare in domeniile analizate, de necesitatea existentei unor autorizari speciale pentru functionare, precum si de masura in care activitatile respective se constituie in serviciu public.

Integral in Adevarul

Firmele isi schimba strategia de comunicare in criza

Perioada dificila din punct de vedere economic pe care o traverseaza companiile in prezent schimba modul in care acestea comunica fata de angajati, potrivit unui studiu prezentat in cadrul unei conferinte organizate de Buck Consultants Communications Advisory Team, companie de consultanta.

Acesta arata ca, in ultima perioada, comunicarea in companii s-a intensificat cu 45% fata de anii trecuti. Specialistii in resurse umane din diverse industrii considera ca, pentru a-si atinge obiectivele, comunicarea fata de angajati trebuie sa fie gandita astfel incat sa se potriveasca organizatiei, lasand la o parte retetele prestabilite. Acest aspect se afla si printre preocuparile directorilor de resurse umane din Romania.

In cadrul GarantiBank Romania, cultura organizationala are printre obiective comunicarea cat mai directa intre toti membrii echipei.

“Vrem ca relationarea din banca sa fie deschisa, directa, fara multe niveluri ierarhice. Putem spune ca aplicam politica usilor deschise – chiar si la directorul general al bancii este deschisa usa, astfel incat angajatii sa se simta liberi sa se exprime direct, chiar si fata de manageri”, spune Virginia Otel, directorul de resurse umane al GarantiBank, adaugand ca acest aspect este de mare ajutor pe fondul crizei economice.

De asemenea, specificul comunicarii ar trebui sa varieze in functie de grupul de angajati catre care se comunica, spun specialistii chestionati de Buck Consultants Communications Advisory Team. Intr-un context economic dificil, abordarea unui stil “personal” de catre management in comunicarea cu angajatii ar putea ajuta la reducerea starii de neliniste a acestora. Astfel, discutiile fata in fata dintre lideri si angajati sunt eficiente in eliminarea efectului de scadere a productivitatii angajatilor care raman in companie in urma disponibilizarilor.

Business Standard

Firmele vor avea alocate din septembrie 10.000 de masini in cadrul programului Rabla

Agentii economici vor putea sa-si schimbe masinile mai vechi de 10 ani cu autoturisme noi, in cadrul celei de-a treia etape a programului Rabla, care va incepe la 1 septembrie, dupa adoptarea unei scheme de ajutor de stat pe trei ani, a declarat ministrul mediului, Nicolae Nemirschi.

“Persoanele juridice vor beneficia de program pe trei ani fiscali, pana in 2011, perioada in care le vor fi alocate 60.000 de unitati, ceea ce inseamna un efort financiar de subventie pentru prima de casare de circa 55 de milioane euro. In acest an, de la 1 septembrie, intentionam sa alocam 10.000 de masini”, a precizat Nemirschi.

El a adaugat ca prima de casare va fi tot de 3.800 lei si pentru acestea, la fel ca pentru populatie.

Totodata, ministrul a apreciat ca prima etapa, care s-a incheiat pe 29 mai, a fost un succes.

“Am incredere in acest program. Fata de anul trecut, Rabla poate fi considerat un succes. Practic, in doua luni au dat 20% din totalul masinilor noi vandute pe piata romaneasca. A fost un ajutor semnificativ pentru industria auto. Iar odata cu extinderea programului – probabil in doua saptamani – prin includerea autoutilitarelor de pana la 3,5 tone si nelimitarea numarului de autoturisme pe care le poate schimba o persoana, cred ca acest program se va derula in bune conditii”, a mai spus Nemirschi.

Romanii vor putea lua, in cadrul celei de-a doua etape a programului Rabla, care a inceput luni, 27.936 de autoturisme, ce reprezinta cele 20.000 de masini alocate initial, plus cele ramase nealocate in prima etapa, potrivit datelor transmise NewsIn de Administratia Fondului de Mediu (AFM).

Suma platita pentru prima de casare in perioada 1 iunie – 31 august depaseste 106 milioane lei. Comitetul Director al Administratiei Fondului pentru Mediu care s-a intrunit, luni, a validat 134 de producatori, importatori de autoturisme si distribuitori autorizati pentru etapa a doua de desfasurare a programului de stimulare a innoirii parcului auto national.

NewsIn

Firmele vor oameni cu valori, in loc de superspecialisti

Companiile acorda o mai mare atentie valorilor personale ale candidatilor atunci cand fac recrutari, pe fondul relaxarii pietei muncii si al transferarii accentului de pe cantitatea angajatilor pe calitate.

Marius Persinaru, CEO pentru filiala locala a Xerox, mentioneaza ca, desi deficitul de specialisti IT se mentine, compania urmareste sa recruteze candidatii potriviti culturii organizationale.

“In ceea ce ii priveste pe specialisti, firmele au in vedere doar cunostintele si experienta profesionala. Pe noi ne intereseaza atitudinea si valorile omului respectiv. In ultima instanta, poti invata oamenii sa faca software, dar nu poti sa il inveti sa se comporte intr-un anume fel”, spune Persinaru. Acesta mentioneaza ca, dupa stabilirea setului de valori ale organizatiei, compania incearca sa le gaseasca la candidati. “Daca nu au aceste valori, nu ii angajam. Am facut rabat de la solicitarea de a avea cunostinte de superspecialist, daca a avut valorile potrivite”, explica directorul Xerox.

Aceeasi mentalitate este regasita si in sistemul bancar. Virginia Otel, director de resurse umane pentru GarantiBank, considera ca retentia poate fi determinata de modul in care se desfasoara recrutarea.

“Daca recrutezi oamenii potriviti si folosesti strategii de dezvoltare bine construite, poti obtine un grad de retentie mare, dar acest lucru depinde si de cultura organizationala, de valori”, spune reprezentantul GarantiBank, mentionand ca, in cadrul bancii, este interesata de gasirea unor corespondente intre profilul nativ al candidatului si profilul cerut de jobul respectiv. “Doar atunci exista sansa ca angajatul sa aiba o performanta mai mare si sa fie mai satisfacut”, concluzioneaza aceasta.

In ultima perioada, numarul de aplicatii primite de Xerox Romania si Republica Moldova a crescut de aproximativ patru ori, majoritatea candidatilor fiind persoane care au un job, dar isi doresc sa il schimbe.

“Sunt lucruri la actualul serviciu care nu le convin, in general lucruri legate de cultura organizationala. In acest context economic, oamenii pleaca pentru ca nu sunt siguri de viitorul companiei, nu stiu ce li se va intampla”, spune Marius Persinaru.

Business Standard

Presa germana: Guvernul roman a ajuns sa stoarca bani de la firmele straine

Visul Clujului, orasul lui Boc, de a deveni minunea industriala a Europei de Est a fost spulberat, mai ales din cauza infrastructurii jenante, dar si a crizei, care obliga acum Guvernul indatorat sa stoarca bani de la firmele straine, comenteaza Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Sub pretextul implinii unui an de cand Nokia a decis sa se mute in Romania, la Jucu, desfiintand o fabrica din Germania, Franfurter Allgemeine Zeitung a realizat un amplu reportaj ironic privind decaderea Clujului si a Romaniei, in general. Intitulat “Fabrica insingurata pe pajistea verde”, reportajul jurnalistilor de la cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung se axeaza pe ideea ca zona industriala de la Cluj nu s-a dezvoltat pe masura sperantelor de anul trecut, cand Nokia tocmai venea in Jucu, si ca atractivitatea Romania a scazut pentru investitori.

“Viziunea dezvoltarii Romaniei a fost deja ingropata. (…). Fabrica Nokia de la Jucu trebuia sa schimbe totul. Acum un an, producatrorul de telefoane mobile Nokia a inchis fabrica de la Bochum si a deschis o alta langa Cluj. Acesta ar fi trebuit sa fie numai inceputul infloririi Romaniei si inceputul minunii industrializarii in Europa de Est”, scrie FAZ. “Cel putin asa si-ar fi dorit toti cei de aici, ca de exemplu fostul primar Emil Boc, care a pregatit terenul pentru zona industriala Tetarom din satucul Jucu, la 20 de kilometri de portile Clujului. Pana la venirea sa, Clujul era un oras cenusiu, la marginea de nord-vest a tarii”, mai remarca publicatia germana.

FAZ comenteaza ca Boc a putut sa isi imagineze in Cluj o zona industriala, cu hale pentru fabrici dotate cu cele mai moderne aparaturi – “la toate acestea s-a gandit primarul, si nu vedea dezvoltandu-se numai fabrici, ci si propria cariera”.

Dupa venirea Nokia la Jucu, la aceeasi miscare s-au gandit concernul logistic UPS, General Motors si Mercedes. “Totusi, in parcul logistic Tetarom a ramas doar Nokia”. Unul dintre administratorii Tetarom este citat spunand ca de vina este criza, si in niciun caz conducerea Tetarom. FAZ remarca, in acest context, ca drumurile din zona nu sunt inca terminate si estimeaza ca terminarea noii autostrazi va dura multi ani, avand in vedere ca exista probleme cu exproprierile. “Este deja clar ca noua autostrada va costa patru miliarde de euro, si nu doua, si ca nu va fi gata inainte de 2012. Cat va tine? Poate un an, poate chiar doi. (…). Dar fara sosele bune, nu vor veni alti investitori”, mai comenteaza ziarul german, care citeaza un inginer german explicand ca Romanii construiesc autostrazile diferit fata de germani, fara un strat protector, astfel ca la primul inghet autostrazile romanesti crapa.

“La aceasta problema logistica nu ajuta nici aeroportul modernizat si marit. Chiar daca si-a dublat capacitatea, aeroportul pare sa plesneasca din toate incheieturile cand are 300 de pasageri in asteptare. Chiar este prea mic pentru a avea statutul unui aeroport international. Se spune ca Mercedes nu a venit in Romania din cauza lipsei de infrastructura. Cum putea construcorul de autovehicule sa isi scoata masinile din tara?”, se intreaba retoric FAZ.

In plus, mai remarca ziarul german, cei mai bine pregatiti romani prefera sa munceasca in strainatate, decat “sa se ingroape in stepa industriala transilvaneana”.

In al treilea rand, dar nu ultimul, Guvernul nu mai are bani sa ofere facilitati si scutiri de taxe. Daca in lunile anterioare veneau cate 20 de investitori interesati de parcul industrial Tetarom, recent abia daca mai vin sase. “Tetarom face tot ce este posibil pentru a atrage investitori, bineinteles, in limitele legii”, spune administratorul Tetarom.

S-a speculat adesea, scrie FAZ, ca unii oficiali au profitat de exproprierile pentru construirea parcului industrial si ca s-au imbogatit de pe urma speculei cu teren. In plus, nu mai este niciun secret ca Nokia a fost ademenita cu scutiri de taxe in valoare de milioane de euro, dar acum nu mai sunt bani pentru aceste facilitati.

“Orasul nu mai are nimic de oferit, dupa ce a pompat milioane in strazi si poduri. Intreaga Romanie este foarte indatorata si a trebuit sa ceara un imprumut de miliarde de euro de la FMI. Guvernarea intoarce acum roata: au fost adoptate peste 100 de ordonante de urgenta pentru a creste taxele si impozitele. Acum se controleaza cu strictete balanta profiturilor dintre companiile mama si filialele din Romania. Guvernul stoarce acum firmele, se plang investitorii, si se pare ca peste 70% dintre IMM-uri nu vor supravietui anului 2009”, comenteaza FAZ.

Vorbind despre problemele de creditare ale populatiei si ale intreprinzatorilor, FAZ spune ca moneda nationala a fost lovita puternic. “Multe case sunt deja scoase la vanzare sau au fost lasate in ruina. Chiar si mall-urile gigantice si stralucitoare sunt acum aproape goale. Cu un an in urma era tot Clujul la cumparaturi, dar acum vanzatoarele se plictisesc. Somerii nu au bani, ceilalti fac economii, in timp ce inflatia de 7% face restul”, subliniaza FAZ.

“Inflorirea Estului a incetat, chiar inainte sa inceapa cu adevarat, iar timpul investitiilor nu a inceput odata cu investitiile Nokia pe pajistea verde, ci s-a terminat acolo”, conchide FAZ.

NewsIn

Firmele nu se pazesc de prostia directorilor nici obligate de lege

Doar 10% dintre firme au incheiat pana acum asigurari de raspundere pentru manageri. Nimeni nu le verifica. Asigurarea de raspundere civila pentru managerii societatilor pe actiuni este obligatorie, insa nu se prea cauta. Acest lucru se intampla mai ales din cauza faptului ca nu exista nici o institutie care sa verifice daca firmele au incheiat astfel de polite la fel cum nu exista in lege nici o sanctiune clara care ar putea fi aplicata rauvoitorilor. Registrul Comertului, care ne informeaza ca in Romania erau inregistrate la finele anului 2008 aproximativ 9.300 de societati pe actiuni, spune ca, desi legea obliga managerii sa aiba o astfel de polita, ea nu apare pe lista documentelor ce trebuie prezentate pentru a infiinta o firma sau pentru a numi un manager.

Asadar nu intra in competenta Registrului Comertului si, prin urmare, ne recomanda sa ne “adresam Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) pentru a obtine mai multe informatii”. La CSA, acelasi raspuns.
 
“Va dati seama ce ar insemna ca CSA sa verifice toate firmele din Romania. Ar fi practic imposibil si de aceea nici nu intra in competenta noastra”, spun reprezentantii institutiei de reglementare. “Din ce am observat in piata exista mai multe abordari: companii care nu incheie deloc asigurare, companii care o incheie simbolic pentru sume asigurate modice si companii care incheie pentru sume asigurate mai mari, raportate la domeniul de activitate si marimea afacerii”, spune si Eduard Simionescu, manager in cadrul brokerului de asigurari Marsh.
 
Pana una-alta, nimeni nu contabilizeaza vanzarile de polite pentru manageri, insa, potrivit estimarilor, piata se ridica in 2008 la aproximativ 2 milioane de euro. Cum, potrivit broke-rului de asigurari Marsh, costul mediu al unei astfel de polite variaza intre 1.500 si 2.500 de euro, rezulta ca au fost incheiate aproximativ 1.000 de polite, adica nici 11% din cele 9.300 de societati pe actiuni din Romania nu au reusit sa incheie o asigurare care este obligatorie prin lege. Se pare ca exista insa loc pentru crestere. “In 2009 ne-am propus pastrarea numarului de polite si o crestere de 10-15% similara cu cea estimata la nivelul pietei de asigurari”, estimeaza Eduard Simionescu. Cu o crestere de 15%, am ajunge la 1.150 de polite, in continuare mult prea putine in comparatie cu numarul total de firme.
 
Cat costa incompetenta sefilor

O companie profitabila nelistata la Bursa se poate asigura pentru o suma de 500.000 de euro pentru o prima cuprinsa intre 1.500 si 2.500 de euro pe an, spun cei de la Marsh. Totusi, pretul variaza foarte mult in functie de mai multi factori. “Limita minima a sumei asigurate pentru o polita de asigurare de raspundere a managerilor incheiata la Allianz-Tiriac este de 100.000 euro. In acest caz, o prima de asigurare anuala se poate situa, orientativ, in jurul valorii de 1.500 euro”, spun si reprezentantii celei mai mari companii de asigurari din Romania. Calculul pretului unei polite de asigurare de raspundere a managerilor ia in consideratie limita raspunderii, cifra de afaceri a companiei, numarul de pozitii manageriale asigurate prin polita, experienta manageriala, istoricul daunelor. “O polita de asigurare de raspundere a managerilor acopera prejudiciile provocate companiei, actionarilor, angajatilor, statului, clientilor si altor terti, decurgand din deciziile eronate luate de persoanele asigurate, in exercitarea functiei, prin care se incalca legislatia, normele, procedurile, competentele din cadrul companiei conduse”, explica cei de la Allianz- Tiriac.

Cotidianul

Criza face mii de victime printre firmele româneşti

Potrivit agenţiei de evaluare a riscului Coface, numărul falimentelor s-a dublat.
Practic, toate companiile dependente de finanţare bancară sau externă au fost profund afectate, în cazul multora dintre ele, deconectarea de la aceste «aparate» ducând la intrarea în colaps, având efecte asupra tuturor creditorilor acestora”, a declarat, într-un comunicat, director general al Coface România, Cristian Ionescu.

 
Reprezentantul Coface a mai declarat, pentru agenţia NewsIn, că numărul dosarelor de faliment deschise a ajuns la 4.000 în primul trimestru al acestui an, în creştere cu 84% faţă de primele trei luni ale anului precedent. “Ca număr de cereri s-a înregistrat o triplare în ultima perioadă şi ne aşteptăm ca numărul falimentelor să se dubleze anul acesta, poate chiar să se tripleze. Oricum, va fi un an-record în acest sens”, a spus Ionescu. La finalul lui 2008, numărul falimentelor ajunsese la 14.157, în creştere cu 126% faţă de finalul anului precedent.

Firmele membre ale ACPR vor sa dea in judecata Guvernul pentru introducerea impozitului forfetar

Companiile membre ale Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR) au decis sa actioneze guvernul in contencios administrativ pentru introducerea impozitului forfetar, a declarat presedintele ARACO, Laurentiu Plosceanu.

“In sedinta de azi a ACPR s-a decis in unanimitate actionarea in justitie a Executivului”, a declarat presedintele ARACO. De asemenea, ACPR solicita guvernului sa ii fie pusa la dispozitie situatia platii creantelor pe 2008. Asociatia patronala cere si acceptarea unui moratoriu pe legea insolventei pentru firmele de constructii care nu-si recupereaza creantele de la institutiile statului.

O decizie privind actionarea in instanta a executivului pentru recuperarea integrala a datoriilor aferente anului 2008 va fi luata cel mai devreme la finalul lunii aprilie.

“Incasarile au ajuns la 75% din suma de 1,3 miliarde de euro pe care statul o are de achitat catre constructori. Mare parte din bani sunt blocati in primarii, fiind folositi pentru plata salariilor sau pentru cheltuielile curente, in loc sa fie directionati catre firme”, a mai precizat Plosceanu.

Potrivit datelor Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO) cele mai mari intarzieri la plata se inregistreaza in judetele din nordul Moldovei si in Dobrogea, in timp ce Ardealul se afla in topul regiunilor care si-au achitat datoriile. 

ARACO a trimis saptamana trecuta o scrisoare premierului Emil Boc in care solicita prezentarea stadiului platilor efectuate de stat pentru acoperirea creantelor catre firmele de constructii, a surselor de finantare pentru proiectele aflate in desfasurare, precum si o lista a licitatiilor publice care vor fi organizate de stat in 2009.

Asociatia patronala a constructorilor a cerut, de asemenea, Executivului reactualizarea planului anticriza dupa negocierile cu Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE) privind imprumutul de 20 de miliarde de euro.

Guvernul si-a asumat pana in data de 15 martie plata tuturor creantelor, iar acest termen nu a fost respectat, spunea in martie presedintele ARACO. In cazul in care Executivul nu-si va plati integral datoriile, vor intra in insolventa aproximativ 20-25% din firmele de constructii de talie mica si mijlocie, potrivit estimarilor asociatiei patronale.

Laurentiu Plosceanu a afirmat, recent, ca aproximativ 280.000 de angajati din domeniul constructiilor vor fi disponibilizati, daca nu se rezolva problema finantarilor din acest domeniu. In prezent, in sectorul constructiilor lucreaza 380.000 de oameni, potrivit ARACO.

Volumul constructiilor din Romania a inregistrat o crestere de 26%, in 2008, pana la suma de 14,3 miliarde euro, potrivit ARACO.

Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii (ARACO) este o asociatie patronala, profesionala, neguvernamentala si nepolitica, reprezentativa la nivel national, cu peste 1.300 de membri din domeniul constructiilor. Incepand din iunie 1995, ARACO este membra a Federatiei Industriei Europene a Constructiilor – FIEC, organism recunoscut de Uniunea Europeana.

NewsIn

Ce impozit forfetar vor plati firmele in 2009 si 2010

Firmele vor plati cel putin 1.467 lei la stat in ultimele opt luni din 2009, prin impozitul forfetar, potrivit noii grile de impozitare convenite de Ministerul Finantelor cu patronatele, inclusa in Ordonanta de Urgenta privind rectificarea bugetara ce urmeaza a fi discutata maine in Guvern.

Sumele sunt cele anuntate de patronate si de Ministerul Finantelor la valoarea in euro, transformate in lei la un curs de 4,3 lei/euro, relateaza NewsIn.

Astfel, potrivit ultimei forme a proiectului de “Ordonanta de Urgenta cu privire la rectificare bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale”, firmele care au o cifra de afaceri cuprinsa intre 0 si 52.000 lei (circa 12.000 euro) vor plati un impozit minim in acest an 1.467 lei (341 euro), sau 183,3 lei lunar, urmand ca in 2010 impozitul minim datorat statului sa fie de 2.200 lei (putin peste 500 euro).

Noua grila prevede ca firmele care au o cifra de afaceri anuala cuprinsa intre 52.001 si 215.000 lei (50.000 euro) sa plateasca un impozit minim in acest an de 2.867 lei si de 4.300 lei (1.000 euro) in 2010. Totodata, societatile care vor incheia anul cu o cifra de afaceri curpinsa intre 215.001 si 430.000 lei (100.000 euro) vor achita 4.333 lei in acest an si cate 6.500 lei incepand de anul viitor.

Astfel, intreprinzatorii care inregistreaza afaceri curpinse intre 430.001 – 4,3 milioane lei (1 milion euro) vor plati un impozit de 5.733 lei in 2009 (si 8.600 lei in 2010), cei care inregistreaza cifre de afaceri intre 4.300.001 – 21.500.000 lei (5 milioane euro) vor plati impozit de 7.333 lei (11.000 lei in 2010).

Firmele care au avut o cifra de afaceri intre 21.500.001 – 129.000.000 lei (30 milioane euro) vor achita la sfarsitul anului 14.667 lei (22.000 lei in 2010), in timp ce societatile care inregistreaza o cifra de afaceri de peste peste 129 milioane lei vor achita statului pentru anul 2009 un impozit forfetar de 28.667 lei, respectiv cate 43.000 lei incepand de anul viitor.

Ce impozit forfetar vor plati firmele in 2009 si 2010
Cifra de afaceri (CA) Impozit 2009
Impozit 2010
0 – 52.000 lei (12.000 euro) 1.467 lei (341 euro) 2.200 lei (500 euro)
52.001 – 215.000 lei (50.000 euro) 2.867 lei 4.300 lei (1.000 euro)
215.001 – 430.000 lei (100.000 euro) 4.333 lei 6.500 lei
430.001 – 4,3 mil. lei (1 mil. euro) 5.733 lei 8.600 lei
4.3 mil. lei – 21.5 mil. lei (5 mil. euro) 7.333 lei 11.000 lei
21.5 mil. lei – 129 mil. lei (30 mil. euro) 14.667 lei 22.000 lei
> 129 mil. lei 28.667 lei 43.000 lei

Ministrul Finantelor declara ieri ca firmele care au o cifra de afaceri mai mica de 12.000 de euro vor trebui sa plateasca anual la stat un impozit minim de 500 de euro si a subliniat ca firmele care nu pot plati nici macar aceasta suma nu-si justifica existenta.

“Daca nu poti plati nici macar 500 de euro la stat, anual, inchide! Nu avem de unde plati investitiile si nu avem cum sa luam alte masuri economice daca firmele nu-si platesc taxele”, a precizat Pogea.

El a spus ca Ministerul Finantelor si-a insusit propunerea patronatelor privind aplicarea diferentiata a impozitului forfetar in functie de cifra de afaceri a firmelor.

Tot joi, consultantul pe probleme fiscale Gabriel Biris aprecia ca impozitul forfetar reprezinta “o intoarcere in timp si constituie o solutie de compromis, ce ar putea fi aplicata doar pe termen scurt, pana cel tarziu la finalul lui 2010.

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/62673/Ce-impozit-forfetar-vor-plati-firmele-in-2009-si-2010.html