Presa germana: Guvernul roman a ajuns sa stoarca bani de la firmele straine

Visul Clujului, orasul lui Boc, de a deveni minunea industriala a Europei de Est a fost spulberat, mai ales din cauza infrastructurii jenante, dar si a crizei, care obliga acum Guvernul indatorat sa stoarca bani de la firmele straine, comenteaza Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Sub pretextul implinii unui an de cand Nokia a decis sa se mute in Romania, la Jucu, desfiintand o fabrica din Germania, Franfurter Allgemeine Zeitung a realizat un amplu reportaj ironic privind decaderea Clujului si a Romaniei, in general. Intitulat “Fabrica insingurata pe pajistea verde”, reportajul jurnalistilor de la cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung se axeaza pe ideea ca zona industriala de la Cluj nu s-a dezvoltat pe masura sperantelor de anul trecut, cand Nokia tocmai venea in Jucu, si ca atractivitatea Romania a scazut pentru investitori.

“Viziunea dezvoltarii Romaniei a fost deja ingropata. (…). Fabrica Nokia de la Jucu trebuia sa schimbe totul. Acum un an, producatrorul de telefoane mobile Nokia a inchis fabrica de la Bochum si a deschis o alta langa Cluj. Acesta ar fi trebuit sa fie numai inceputul infloririi Romaniei si inceputul minunii industrializarii in Europa de Est”, scrie FAZ. “Cel putin asa si-ar fi dorit toti cei de aici, ca de exemplu fostul primar Emil Boc, care a pregatit terenul pentru zona industriala Tetarom din satucul Jucu, la 20 de kilometri de portile Clujului. Pana la venirea sa, Clujul era un oras cenusiu, la marginea de nord-vest a tarii”, mai remarca publicatia germana.

FAZ comenteaza ca Boc a putut sa isi imagineze in Cluj o zona industriala, cu hale pentru fabrici dotate cu cele mai moderne aparaturi – “la toate acestea s-a gandit primarul, si nu vedea dezvoltandu-se numai fabrici, ci si propria cariera”.

Dupa venirea Nokia la Jucu, la aceeasi miscare s-au gandit concernul logistic UPS, General Motors si Mercedes. “Totusi, in parcul logistic Tetarom a ramas doar Nokia”. Unul dintre administratorii Tetarom este citat spunand ca de vina este criza, si in niciun caz conducerea Tetarom. FAZ remarca, in acest context, ca drumurile din zona nu sunt inca terminate si estimeaza ca terminarea noii autostrazi va dura multi ani, avand in vedere ca exista probleme cu exproprierile. “Este deja clar ca noua autostrada va costa patru miliarde de euro, si nu doua, si ca nu va fi gata inainte de 2012. Cat va tine? Poate un an, poate chiar doi. (…). Dar fara sosele bune, nu vor veni alti investitori”, mai comenteaza ziarul german, care citeaza un inginer german explicand ca Romanii construiesc autostrazile diferit fata de germani, fara un strat protector, astfel ca la primul inghet autostrazile romanesti crapa.

“La aceasta problema logistica nu ajuta nici aeroportul modernizat si marit. Chiar daca si-a dublat capacitatea, aeroportul pare sa plesneasca din toate incheieturile cand are 300 de pasageri in asteptare. Chiar este prea mic pentru a avea statutul unui aeroport international. Se spune ca Mercedes nu a venit in Romania din cauza lipsei de infrastructura. Cum putea construcorul de autovehicule sa isi scoata masinile din tara?”, se intreaba retoric FAZ.

In plus, mai remarca ziarul german, cei mai bine pregatiti romani prefera sa munceasca in strainatate, decat “sa se ingroape in stepa industriala transilvaneana”.

In al treilea rand, dar nu ultimul, Guvernul nu mai are bani sa ofere facilitati si scutiri de taxe. Daca in lunile anterioare veneau cate 20 de investitori interesati de parcul industrial Tetarom, recent abia daca mai vin sase. “Tetarom face tot ce este posibil pentru a atrage investitori, bineinteles, in limitele legii”, spune administratorul Tetarom.

S-a speculat adesea, scrie FAZ, ca unii oficiali au profitat de exproprierile pentru construirea parcului industrial si ca s-au imbogatit de pe urma speculei cu teren. In plus, nu mai este niciun secret ca Nokia a fost ademenita cu scutiri de taxe in valoare de milioane de euro, dar acum nu mai sunt bani pentru aceste facilitati.

“Orasul nu mai are nimic de oferit, dupa ce a pompat milioane in strazi si poduri. Intreaga Romanie este foarte indatorata si a trebuit sa ceara un imprumut de miliarde de euro de la FMI. Guvernarea intoarce acum roata: au fost adoptate peste 100 de ordonante de urgenta pentru a creste taxele si impozitele. Acum se controleaza cu strictete balanta profiturilor dintre companiile mama si filialele din Romania. Guvernul stoarce acum firmele, se plang investitorii, si se pare ca peste 70% dintre IMM-uri nu vor supravietui anului 2009”, comenteaza FAZ.

Vorbind despre problemele de creditare ale populatiei si ale intreprinzatorilor, FAZ spune ca moneda nationala a fost lovita puternic. “Multe case sunt deja scoase la vanzare sau au fost lasate in ruina. Chiar si mall-urile gigantice si stralucitoare sunt acum aproape goale. Cu un an in urma era tot Clujul la cumparaturi, dar acum vanzatoarele se plictisesc. Somerii nu au bani, ceilalti fac economii, in timp ce inflatia de 7% face restul”, subliniaza FAZ.

“Inflorirea Estului a incetat, chiar inainte sa inceapa cu adevarat, iar timpul investitiilor nu a inceput odata cu investitiile Nokia pe pajistea verde, ci s-a terminat acolo”, conchide FAZ.

NewsIn

Cum sa facem bani pe timp de criza. Trei locuri de unde poti scoate profit

Ai un venit lunar sigur in lei si in plus mai ai si niste bani pusi deoparte, tot in moneda nationala, pe care vrei sa ii inmultesti, chiar si pe timp de criza? Specialistii explica in ce conditii este bine sa-ti plasezi economiile, tinand cont de actuala conjunctura, de la instrumente mai putin riscante, cum sunt depozitele bancare si conturile de economie, pana la investitiile directe pe bursa si fondurile de investitii, recomandate persoanelor cu apetit pentru risc.

In medie, dobanzile oferite de banci pentru depozitele in lei sunt de 13-14% pe an, cu mentiunea ca se pot negocia dobanzi anuale de 15-16%, pentru sume mai mari. In cazul conturilor de economii – potrivite celor care vor sa retraga sau sa depuna numerar in orice moment -, castigurile sunt mai mici decat la depozite, cu unul sau doua puncte procentuale.

Asadar, dobanzile acopera rata inflatiei, de 5,8%, insa castigul real poate fi afectat de deprecierea leului fata de euro. In ambele situatii, sumele economisite sunt garantate in limita a 50.000 de euro, prin Fondul de garantare a depozitelor. 

60% intr-un fond deschis + 40% in depozite bancare

Urmeaza fondurile de investitii deschise, mai nesigure fata de primele in ierarhia riscurilor. Eugen Voicu, presedintele Aviva Investors, ia in discutie exemplul unei persoane de pana in 40 de ani, cu un venit lunar de 1.000 de euro, care dispune de economii de 10.000 de lei, combinatia de plasamente diferind in functie de varsta si de posibilitatile financiare. “In acest caz, as recomanda o investitie diversificata, 60% din suma disponibila fiind plasata intr-un fond de obligatiuni, iar 40% intr-un depozit in euro. Pentru aceste plasamente, ar obtine la lei in fondul de obligatiuni un randament de aproximativ 16% pe an, iar pentru depozitul in euro, o dobanda de 6-6,5% pe an”, ne-a explicat Voicu.

In functie de momentul de piata, clientul poate alege sa transforme unitatile de fond detinute intr-un fond de obligatiuni in unitati intr-un fond de actiuni, adauga presedintele Aviva Investors. In cazul transferului intre fonduri administrate de aceeasi societate, acest lucru se face fara comisioane. Investitia intr-un fond mutual este la indemana oricui, fie prin reteaua de distribuitori bancari ai unui administrator de active, fie printr-un ordin de plata din contul sau sau in contul fondului in care doreste sa investeasca.

Integral in Gandul

Bancherii: supraimpozitarea profitului accelereaza fuga banilor din tara

Guvernul Boc ameninta bancherii cu supraimpozitarea profitului daca retrag liniile de finantare acordate filialelor din Romania, insa reprezentantii BNR calmeaza spiritele si sustin ca o astfel de penalizare, de tip “Robin Hood”, nu va fi aplicata.

Aceste replici au avut loc ieri, in momentul in care bancherii care conduc cele mai mari institutii de credit de pe piata locala se aflau in discutii, la Bruxelles, cu reprezentantii Fondului Monetar International si cei ai Comisiei Europene, in legatura cu majorarea capitalului social si sustinerea cu fonduri a businessurilor din Romania.

Contactati de Business Standard, oficialii BNR au declarat ca supraimpozitarea nu ar face decat sa accelereze fuga capitalurilor din Romania. “Asa ceva nu este posibil. Poti sa adopti o masura de acest fel si sa schimbi comportamentul in sens contrar; sa nu mai primesti niciun ban. Piata este bazata pe anticipatii, iar daca lasi sa se intrevada ca intentionezi sa adopti masuri de acest fel, nu este bine”, au declarat oficialii BNR. Bancherii sunt contrariati de masura gandita de Executiv si sustin ca aceasta nu va stimula activitatea pe piata locala, mai ales ca, dupa primul trimestru, bancile au inregistrat o pierdere cumulata de 50 mil. euro. “Intr-o economie libera, fluxurile intra si ies, fie ca este vorba despre investitii, fie despre imprumuturi. Nu cred ca penalizarea sau masurile restrictive sunt in masura sa stimuleze bancile sa tina banii in Romania, ci dimpotriva. Avantajele sunt mai importante”, puncteaza Misu Negritoiu, director general ING Bank sucursala Romania.

Bancherii au scos din tara 2,3 mld. euro in perioada septembrie 2008-martie 2009, inainte de semnarea acordului de tip “gentelman agreement” cu FMI, in martie, la Viena. Autoritatile romane se tem de iesirea in masa a finantarilor, ceea ce ar putea crea probleme serioase economiei, de vreme ce creditarea deja a franat dramatic.

“Daca bancile straine, prin reprezentantele lor in Romania, nu vor intelege ca au obtinut profituri extrem de importante in Romania, in vremuri foarte bune, iar acum, cand vremurile sunt dificile, vor arunca povara crizei numai pe umerii romanilor si isi vor retrage banii la bancile din strainatate, atunci avem posibilitatea de a aplica masuri precum acea taxa «Robin Hood», de supraimpozitare a profiturilor”, a declarat premierul Emil Boc, la postul public de radio, potrivit NewsIn.

Deocamdata, nu exista semnale ca bancile intentioneaza sa retraga liniile de finantare, ca urmare a diminuarii rezervelor minime obligatorii, cred guvernantii. Ramane de vazut daca bancherii vor alege sa foloseasca pentru creditare cele 800 milioane de euro care urmeaza sa fie eliberate in piata la finele acestei luni, dupa scaderea la zero a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala de peste doi ani.

Integral in Business Standard

Cum poti sa iei bani daca masina ta este implicata intr-un accident cu autor necunoscut in UE

Fondul de Protectie a Victimelor Strazii (FPVS) din Romania protejeaza cetatenii romani care au fost victime ale accidentelor in UE.

Cetatenii romani victime ale unui accident rutier cu autor necunoscut in Uniunea Europeana isi pot recupera banii dati pentru reparatia masinii sau pentru tratarea leziunilor de la Fondul de Protectie a Victimelor Strazii din Romania. “Acest fond actioneaza ca un organism de compensare. Adica Fondul de Protectie a Victimelor Strazii din Romania ia legatura cu Fondul de Protectie a Victimelor Strazii din tara unde a avut loc accidentul rutier cu autor necunoscut, in baza unei sesizari a cetateanului lovit. Apoi Fondul din tara unde a avut loc accidentul va plati despagubirile catre Fondul din Romania, care va face apoi plata catre cetateanul roman”, spune Sorin Greceanu, presedintele Fondului Victimelor Strazii din Romania.
 
Pentru a putea beneficia de despagubirile acordate de Fond, pagubitul trebuie in primul rand sa pastreze toate documentele accidentului.

Procesul-verbal de la Politia Rutiera din tara unde a avut loc accidentul este foarte important pentru ca el stabileste cine e vinovat si ce pagube s-au produs. De asemenea, daca se face reparatia masinii pe cont propriu, trebuie sa va asigurati ca aveti toate documentele, inclusiv poze cu avariile, pentru ca va trebui sa dovediti fiecare cheltuiala pentru care cereti banii inapoi. Nu trebuie sa uitati nici chitantele legate de spitalizare sau cheltuieli medicale daca este vorba despre o vatamare corporala sau, in caz de deces, de documentele justificative (chitante sau facturi) pentru cheltuielile efectuate pentru indeplinirea ritualurilor religioase.
 
Exista si situatii in care cererile pentru despagubire sunt respinse. Astfel, Fondul nu plateste despagubiri pentru daunele materiale ca urmare a unor accidente cu autor necunoscut, de exemplu, pentru vehiculele gasite avariate in parcare. De asemenea, daca pagubitul are asigurare CASCO, Fondul nu despagubeste. “In cazul asigurarii CASCO, persoana pagubita isi repara masina pe banii asiguratorului”, mai spune Greceanu.
 
In 2008, putine persoane, victimele unor accidente rutiere in UE, au apelat la Fond. Si asta pentru ca putini oamenii stiu despre acest fond, el fiind infiintat abia in 2006. “Au apelat la noi cateva persoane, dar din pacate ele au fost de vina in accidentele rutiere si nu au fost despagubite. Oamenii trebuie sa inteleaga ca Fondul verifica toate actele”, mai spune Greceanu.

Cotidianul

Cum îţi faci pensiune cu bani europeni?

Pensiunea, în turismul autohton, nu este o afacere de proporţii.  Însă, pentru mulţi români, acest business este foarte tentant, mai ales că pot primi finanţare de la Uniunea Europeană.

Birocraţia şi mecanismul de primire a banilor îi opresc din drum pe mulţi dintre cei care râvnesc la banii europeni. Proiectele privind înfiinţarea de pensiuni în mediul rural sunt susţinute de măsura 313 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Beneficiarii pot fi persoane fizice, microîntreprinderi, comune şi ONG-uri.

Chiar dacă, la momentul depunerii cererii de finanţare, beneficiarul este persoană fizică, aceasta trebuie să devină persoană fizică autorizată sau microîntreprindere până la semnarea contractului de finanţare. ONG-urile şi primăriile pot primi finanţare de până la 100%.

Beneficiarii pot alege între pensiunile turistice şi cele agroturistice. În cazul pensiunilor turistice, finanţarea poate ajunge până la 200.000 de euro, iar cofinanţarea de 50% este asigurată de beneficiar. La cele agroturistice, finanţarea maximă merge până la 70.000 de euro, iar cofinanţarea asigurată de fondurile europene se ridică până la 70% din cheltuielile eligibile.

http://www.capital.ro/articol/cum-iti-faci-pensiune-cu-bani-europeni-119527.html

Baietii si fetele de Dorobanti contraataca: ‘Mitocani si curve sunt peste tot. E o manipulare a maselor’

Doua campanii media rad acum de imparatii din Dorobanti ai fitelor, le spun romanilor ca sunt goi de bune maniere si toarna acidul ironiei pe poleiala pana mai ieri stralucitoare a lumii cafenelelor de pe Radu Beller. Cotidianul i-a intrebat pe baietii si fetele de Dorobanti ce parere au despre criticile aduse lumii lor. Maria Marinescu deplange faptul ca zona e plina de pitipoance, Alex Erbasu crede ca sunt campanii de ‘manipulare in masa’, iar Simona Sensual ca initiatorii lor sunt ‘niste frustrati’.

“Atlasul de mitocanie urbana“, facut de cei de la Radio Guerrilla, il descrie printre alte specii care populeaza “codrul bunelor maniere“ si pe “Marlanul de Dorobanti“, dorobantio ostentativus, care-si etaleaza masina scumpa si maioul cu sclipici pe Strada Radu Beller, la o cafea, alaturi de o femela din specia “pitipoanca de companie“.

Şi atunci ce faci? Te duci la lider!“. În martie, şi „Academia Caţavencu“ a scos „Şmecherii de Dorobanţi – Top 30“, un supliment despre băieţii de bani gata din Primăverii, Romană, Băneasa, Cotroceni, Aviatorilor, Pipera şi, bineînţeles, Dorobanţi.

Oana Roman face recensământul celor care populează cafenele de lux şi găseşte printre ei şi multe exemplare de calitate: „Majoritatea nu sunt aşa, sunt oameni de afaceri, care vin să bea o cafea şi să facă o treabă, cum sunt Ilie Dumitrescu, Giovanni şi Victor Becali, care nu se încadrează în categoria gherţoilor de Dorobanţi. E adevărat că o parte dintre ei sunt penibili, sunt o grămadă de fete machiate strident şi cu sânii pe afară şi băieţi penibili, îmbrăcaţi la ora două ziua ca şi când s-ar duce la Balul vienez“.
 
Până săptămâna trecută, Ramona Gabor spunea că n-a călcat prin Dorobanţi. „M-au invitat nişte prieteni. Mi-a plăcut, era cald, soare, am stat pe terasă. Dacă am văzut mârlani? Nu, din fericire, nu intru în contact cu astfel de oameni. Nici n-am remarcat vreunul. Am fost acolo doar de trei ori. Piţipoance? Multe! Am văzut multe piţipoance acolo!“
 
La ora la care vorbeam cu ea la telefon, sora Monicăi Columbeanu se îndrepta spre o cafenea din Dorobanţi şi a spus că-i va inventaria pe mitocani împreună cu prietenii pe care avea să-i întâlnească. A doua zi ne-a povestit că n-a prea văzut mârlani prin zonă: „Le-am propus prietenilor mei să ne uităm după mârlani şi piţipoance. A fost amuzant. Nu ştiu dacă a fost o excepţie, dar nu i-am prea văzut… Trec doar ei, băieţii, cu maşina şi se uită spre terase să vadă ce se întâmplă… În rest, nu ştiu, n-am văzut pe nimeni să arunce seminţe din decapotabilă. Sunt oameni normali. Unii sunt prietenii mei, suntem o mare familie aici.“
 
Maşina scumpă e semn de inteligenţă, a descoperit Ramona Gabor: „Prietenii cu care am discutat îmi spuneau că preferă să se oprească la o cafenea de aici, în drumul lor spre casă. Mai degrabă găseşti mârlani şi piţipoance în Ferentari, de exemplu, decât în Dorobanţi. Sunt oameni care dacă mai au o maşină scumpă înseamnă că probabil îi duce capu’ sau măcar i-a dus pe părinţii lor… N-am văzut afişele cu campania în zonă. Dar am propus să se pună unul chiar la intrarea în cafenea… A, şi mai ziceau prietenii mei: «Ramona, câte femei pe care le vezi aici au fost curve şi acum se dau doamne?». E de apreciat că acum încerci să scapi de imaginea aia şi să-ţi revii“.
 
Mariei Marinescu îi place campania, dar spune că nu calcă prin Radu Beller, că e prea plin de piţipoance pe acolo: „Campania e foarte mişto! E genială! E adevărat tot ce se spune acolo. E plin de mârlani de Dorobanţi! De aia am fost la cafenelele din Dorobanţi doar de două ori. Dacă sunt şi piţipoance de companie? Sunt peste tot!“
 
Oana Zăvoranu poate fi des văzută în Dorobanţi, dar nu a auzit despre campania antimitocănie şi nici nu a văzut afişele din cartier, „pentru că nu m-am uitat pe sus!“. După ea, „mârlanul de Dorobanţi“ şi „piţipoanca de companie“ merită să fie ironizaţi: „Dar nu sunt de luat la mişto? Sunt copii de bani gata, n-am nimic cu ei, că doar nici eu nu am crescut cu cheia de gât, dar e bine ca în viaţă să faci lucruri după propriile puteri. Nu pot spune că e bine să fii sărac. Dar sunt alături de cei care încearcă să facă ceva în viaţă. Nu-i critic pentru că stau la cafele sau la şuetă, ci critic faptul că stau doar la cafele şi la şuetă. Nu mă erijez în studioasa care nu iese din casă, care are doar preocupări intelectuale, dar mi se pare anormal. Cu atât mai mult, când ai nişte bănuţi de acasă, mi se pare aberant să nu stai decât în Dorobanţi, să-ţi etalezi maşinile şi hainele şi să tai frunză la câini“.
 
Simona Sensual îi face pe iniţiatorii campaniilor frustraţi şi crede că invidia i-a făcut să pună umorul pe „fetele care arată bine“ şi „băieţii cu bani“ care îşi parchează maşina atât de aproape de cafenea încât şi-ar putea bea cafeaua direct pe capotă: „Nu înţeleg ce e cu campania asta! A cui e? Radio Guerrilla? Poate aşa se simt ei sau fac asta pentru că sunt nişte frustraţi. Să-mi explice şi mie ce vor să spună cu asta! Da, sunt şi mârlani în Dorobanţi! Dar fiecare alege să trăiască aşa cum vrea. Cum ar fi să se facă o campanie împotriva celor din Focşani, că au un accent nu ştiu cum? Mi se pare o prostie să încerci să desfiinţezi pe cineva pentru că nu e ca tine. Eşti frustrat că nu faci parte din categoria aia? De ce? Că în Dorobanţi sunt oameni cu bani, că fetele din Dorobanţi arată bine, că sunt îmbrăcate bine? Trebuie să existe şi aceşti oameni. ~sta e modul de viaţă pe care şi l-au ales. Numai în România te apuci să dai în cap unuia care nu e ca tine. De ce s-o faci? Pentru că ai vrea să faci parte din categoria aia şi nu poţi! Asta e părerea mea!“.
 
Alex Erbaşu găseşte că mitocani şi curve sunt peste tot, nu doar la cafenelele din Dorobanţi, care de fapt sunt pe Strada Radu Beller. De aceea campania i se pare „o manipulare a maselor“: „E aberantă chestia asta! Oricum nu înţeleg ce vor cu asta. Mârlani pot fi oriunde. E o tâmpenie. Merg în zonă o dată la două săptămâni ca orice om normal, să mă întâlnesc cu cineva, la o cafea. E o lume normală, e o stradă, nici măcar nu e Dorobanţi, e Strada Radu Beller. Poate la cafenelele din Unirii merg alţii mai şmecheri. Mitocani şi curve sunt peste tot, nu doar în Dorobanţi. Nu cred că acolo se strâng toţi mitocanii cu bani din Bucureşti. Ce se vrea cu campania asta? Să se arate oamenilor simpli: uite-i pe ăia, huo! Ce să facem? Să punem o barieră? E o manipulare a maselor cu o invenţie“.
 
După ce s-a amuzat auzind despre ce vrem să scriem, considerând că „e cea mai tare chestie pe săptămâna asta“, fotbalistul Cristi Pulhac a devenit serios: „Am faţă de mârlan? Tu faci caterincă?“. L-am asigurat că e vorba despre o campanie reală. „Ştii, specii de-astea sunt peste tot! În Dorobanţi se strânge mai toată lumea. Nu cred că dacă te duci să bei o cafea în Dorobanţi intri în categoria asta. Dacă tu mergi să bei o cafea acolo poţi fi numită piţipoancă de companie? E adevărat că unii se duc acolo zi de zi. Dar nu toţi pot intra în categoria mârlan de Dorobanţi. Omul e greu să se schimbe. Odată ce s-a învăţat cu stilul ăsta…“, a continuat el.
 
Diana Munteanu-Niculescu zice că se ţine departe de Dorobanţi: „Nu frecventez cafenelele din Dorobanţi. Niciodată! Ocolesc zona, deşi e o zonă frumoasă. Nu e de interesul meu. Campania e bună, sper să aducă şi ceva bun“.
 
Din aceeaşi categorie face parte Cătălin Plăpcianu: „Îmi pare rău, n-am văzut! Nu circul în zonă, nu frecventez zona Dorobanţi. Şi nu intru în categoria asta! Le-am spus şi celor de la «Caţavencu». M-au pus în topul acela pe primul loc, dar nu mă încadrez!“. Dragoş Vasile, şeful secţiei Moravuri Uşoare de la „Academia Caţavencu“, care a făcut suplimentul, explică titlul de „şmecher de Dorobanţi“ cu care i-a învestit pe 30 dintre prinţii cafenelelor şi cluburilor de lux: „În primul rând, Cătălin Plăpcianu n-a vorbit niciodată cu noi. Apoi, dacă ar fi citit cea de-a doua pagină a suplimentului, ar fi văzut că «şmecher de Dorobanţi» este un nume generic pentru băieţii de bani gata din toată România, indiferent că sunt din Bucureşti sau din Craiova“.
 
În opinia lui Honorius Prigoană, campania „e foarte mişto“, dar cu siguranţă nu va schimba nimic. „În schimb, avem un motiv în plus de râs. Nu va avea nici un fel de finalitate. Pune doar etichete“. E sceptic şi în privinţa faptului că vreunul dintre „incriminaţi“ ar putea conştientiza că e penibil şi că va încerca să se îndrepte. „Mi s-a părut penibil demersul acela cu băieţii de Dorobanţi, erau multe neadevăruri în ceea ce mă priveşte. Unul este acela că Radu Mazăre e naşul meu de botez“. Dragoş Vasile spune că revista a cerut scuze pentru eroare şi i-a dat lui Honorius Prigoană dreptul la replică: „Aceea a fost o greşeală, ne-am cerut scuze, iar Honorius Prigoană a avut ocazia să dea un drept la replică în interviul care a apărut săptămâna trecută în revistă şi pe site-ul catavencu.ro, în care spune că se duce în Dorobanţi pentru că acolo e o farmacie deschisă non-stop“.
 
Prim juniorul Prigoană admite existenţa „mârlanilor de Dorobanţi“. „Există persoane care ar intra în categoriile astea. Normal că nu vă pot da exemple, pentru că nu îi cunosc personal. Să vă mai spun ceva: cafenelele din Dorobanţi fac parte dintr-un mit urban. De obicei, când vrei să bei o cafea, ieşi în Dorobanţi cu amicii. E un loc de întâlnire foarte bun, pentru că aici există multe cafenele. Mai există şi două locuri foarte bune acolo: un magazin şi o farmacie deschise non-stop. Ce dacă sunt mulţi cei care vin să-şi arate maşinile şi ţoalele, cum spuneţi? Dacă lor le face plăcere…
 
Eu am colegi de facultate care acum sunt directori de bănci, ne întâlnim în Dorobanţi, pentru că ei muncesc în zonă. Dar nu mai e Dorobanţi zona cea mai de fiţe, ci zona Herăstrău – Şoseaua Nordului. Acolo o să mă găsiţi, pentru că firma mea are sediul în Cartierul Francez.“ Încheie specificând că şi în America există zone precum Dorobanţi. „E un lucru bun că există această zonă. Dacă nu aveam un Dorobanţi, am fi avut o problemă.“
 
Urmează „Dăunătoarea de portofel“
Ideea „Atlasului de mitocănie urbană“ a pornit de la nişte farfurii nespălate din redacţie, spune Adrian Popescu, director de marketing la Radio Guerrilla. „Aveam colegi care lăsau farfuria murdară în sala de mese şi plecau, lăsau cutia de pizza pe masa la care se aşeza şi altcineva… Patru ani de facultate nu-i echivalează pe cei şapte de acasă“. Comunismul i-a lăsat pe români fără bune maniere, iar „Atlasul de mitocănie urbană“, care descrie fauna urbană, vrea să-i facă să şi le recapete. „Este cea mai de succes campanie a noastră, am primit mii de mesaje. Am văzut că dacă le dai oamenilor o şansă de genul ăsta iese o chestie extraordinară. În multă lume principiile astea de convieţuire sunt latente, dar nu merită să le scoţi la iveală, să fii tu singurul care le scoate la iveală. Probabil că pe unul care habar nu are de regulile astea nu o să-l faci să le înveţe, dar pe unul care avea, da“, crede Mihai Dobrovolschi.
 
Vocea de pe spoturile radio care descriu fauna urbană este a Marianei Zaharescu de la TeleEnciclopedia, spune Adrian Popescu: „E o doamnă superbă, dă voci din 1964, dinainte ca mulţi dintre noi să se fi născut, e o femeie interbelică, cu biblioteci pe toţi pereţii din apartament, este exact ce am pierdut noi prin comunism“. Campania a stârnit mii de comentarii pe Internet, circulă din mail în mail, precum viralele, iar unele agenţii de publicitate au plăcut-o atât de mult încât i-au acordat gratuit spaţiu pe led screen-urile din oraş. Cu ajutorul forumiştilor, cei de la Guerrilla au mai clasat şase specii de mitocani, despre care ascultătorii vor afla săptămâna viitoare. Printre ele se află dăunătoarea de portofel, sugativa aspiratoris, şi bătrânelul de discotecă, pedofilus libidinosus.
 
Bani, femei, fiţe
Dragoş Vasile, şeful biroului de Moravuri Uşoare de la „Academia Caţavencu“, s-a ocupat de „Şmecherii de Dorobanţi“, pe care i-a definit într-un interviu pentru Cotidianul. În primul rând, trebuie să aibă bani, femei şi fiţe: „Se presupune că ai Ferrari, ca Poponeţ, Lamborghini, ca Plăpcianu, sau chiar Bugatti, precum Costeluş Căşuneanu. Se subînţelege că ai la activ nişte vrafuri de poze paparazzi cu Maria Marinescu, Gina Pistol sau Anna Lesko. Evident, părinţii contează cel mai mult. Ce-ar fi fost Claudiu Pătraşcu fără cele opt milioane de euro muncite de regretatul său tată, un avocat cât se poate de respectabil? Nu ştim. Dar presupun că nu ne-ar fi interesat. Pe de altă parte, femeia de Dorobanţi este o combinaţie de specii, «parazit şi răpitor, victimă şi agresor», crede Dragoş Vasile, care continuă: „Şmecherii de Dorobanţi sunt, de regulă, cei vânaţi de bambuistele de profesie, care urmăresc un singur lucru: să-şi simplifice viaţa. Excepţie fac, evident, vedetele. P-astea le vânează ei, şmecherii. Dau bine la CV, dau bine în tabloide (unii dintre ei, anonimi plini de bani, şi-au câştigat astfel notorietatea) şi le confirmă permanent status-ul“.
 
Oameni de afaceri, mârlani şi precupeţe
Ionuţ Popescu, consilier al premierului Emil Boc şi fost ministru al Finanţelor, îşi bea şi el cafeaua în Dorobanţi până acum trei luni şi crede că personajele din „Atlasul de mitocănie urbană“ surprind bine realitatea din terenul cafenelelor: „Eu ştiu bine campania şi mi se pare că personajele sunt foarte bine descrise. Dar acolo vin oameni de toate categoriile: şi oameni de afaceri, şi mârlani de Dorobanţi, şi precupeţe din piaţa de peste drum care vând legume şi fructe şi mai vin şi ele să bea o cafea. Nu cred că e altfel în Militari sau în Colentina. Dorobanţiul e un loc bun de întâlnire, chit că vii din Piaţa Victoriei, din nordul Capitalei sau de nu ştiu unde, e la o încrucişare de drumuri“.

Citeste articolul “Baietii si fetele de Dorobanti contraataca: ‘Mitocani si curve sunt peste tot. E o manipulare a maselor’integral in Cotidianul