Falimentul General Motors se inscrie in seria recordurilor stabilite de criza economica

General Motors Corp a solicitat luni intrarea sub protectia legii falimentului, devenind cel mai mare faliment industrial din istoria Statelor Unite, alaturandu-se unei serii de mari esecuri declansate de cea mai grava criza economica din ultimele decenii, relateaza Reuters.

Falimente

– Lehman Brothers Holdings Inc a marcat cel mai mare faliment din istorie, pe 15 septembrie 2008

– Chrysler, cel de-al treilea constructor de autoturisme din Statele Unite, a solicitat intrarea sub legea falimentului pe 30 aprilie, in cadrul unui plan de restructurare ce include o alianta cu grupul italian Fiat.

– General Motors a marcat pe 1 iunie cel mai mare faliment industrial din istoria americana.

Bugete

– Presedintele american Barack Obama a estimat pe 26 februarie un deficit bugetar de 1.750 miliarde dolari pentru acest an, echivalent cu 12,3% din produsul intern brut si cel mai mare de la cel de-al doilea Razboi Mondial.

– Marea Britanie a prevazut pentru acest an un deficit bugetar record de 175 miliarde lire (286,7 miliarde dolari).

Pierderi ale companiilor

– American International Group Inc (AIG) a afisat pe 2 martie o pierdere de 61,7 miliarde dolari in al patrulea trimestru, cea mai mare pierdere trimestriala din istoria corporatista a Statelor Unite

– Royal Bank of Scotland (RBS) a anuntat pe 26 februarie o pierdere de 24,1 miliarde lire (34,3 miliarde dolari) in 2008, cea mai mare din istoria corporatista a Marii Britanii.

Produs Intern Brut

– Japonia a afisat cea mai mare comprimare a economiei din primul trimestru din istorie, dupa ce produsul inetrn brut (PIB) a scazut cu 4,0% in perioada ianuarie-martie.

– Germania a anuntat pe 26 mai cele mai abrupte scaderi trimestriale si anuale ale PIB-ului de la reunificarea Germaniei, in 1990, in contextul in care economia s-a comprimat in perioada ianuarie-martie cu 3,8% fata de trimestrul anterior si cu 6,7% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

– Economia Italiei s-a comprimat cu 2,4% in primul trimestru, cea mai drastica scadere de la inceperea masuratorilor, in 1980.

Productia industriala

– Productia de otel a Japoniei a scazut cu peste 40% in februarie, martie si aprilie, incluzand o scadere de 46,7% in martie, reprezentand cel mai semnificativ declin din ianuarie 1949.

– Productia industriala a Marii Britanii a scazut cu 12,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cea mai drastica scadere din 1968.

Ratele Dobanzii

– Banca Centrala Europeana (BCE) a coborat pe 7 mai dobanda de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, la un nivel minim record de 1%.

– Banca centrala a Marii Britanii a coborat pe 5 martie dobanda cheie cu 0,5 puncte procentuale, la 0,5%, cel mai mic nivel de la infiintarea institutiei, in 1694.

Comert

– Canada a afisat pe 29 mai un deficit de cont curent de 9,06 miliarde dolari canadieni (8,24 miliarde dolari), cel mai mare de la inceperea statisticilor, in 1946.

NewsIn

Isarescu: Romania va avea crestere economica in continuare, in ciuda scaderii PIB din T1

Romania va avea crestere economica in continuare, in ciuda scaderii produsului intern brut (PIB) din primul trimestru cu 6,4%, a declarat luni guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la Forumul Financiar Central si Sud-Est European.

“Raman in continuare la ideea de crestere economica, nu la fel ca in 2008, ci intr-o anume normalitate”, a spus Isarescu.

Anterior, guvernatorul spunea ca punctul minim al recesiunii Romaniei – care este, in opinia sa, una in forma de litera V – a fost inregistrat in primul trimestru.

El a precizat ca, in opinia sa, recesiunea tehnica nu este definita ca scadere a economiei in doua trimestre consecutive fata de trimestrele precedente, ci ca scadere a economiei in doua trimestre consecutive fata de perioadele similare din anul precedent.

Isarescu a mai spus ca spera ca, in trimestrul doi, economia sa performeze mai bine decat in perioada echivalenta din 2008.

Economia romaneasca s-a contractat in primul trimestru al acestui an cu 6,4% fata de acelasi interval din 2008 si cu 2,6% fata de ultimul trimestru al anului trecut.

Institutul National de Statistica (INS) a precizat, la jumatatea acestei luni, ca PIB-ul Romaniei a scazut in ultimul trimestru al anului trecut cu 3,4% fata de trimestrul anterior, ceea ce, potrivit definitiei larg raspandite, marcheaza intrarea in recesiune a economiei romanesti in primele luni ale acestui an.

Revenirea nivelului de trai, peste “un an si ceva”

“Daca masuram iesirea din criza ca o crestere a nivelului de trai la acelasi nivel ca in trecut, atunci mai avem un an si ceva sa asteptam”, a spus Isarescu, la aceeasi conferinta.

El a avertizat ca, “daca incepe din nou escalada cu salariile, cursul se va dovedi necorespunzator”.

Guvernatorul a mentionat ca, in prezent, “cursul are fundamente in economie”. “Noi vorbim de stabilitate”, a mai spus el.
 
Isarescu: Perioada cea mai grea in ajustarea deficitului extern a fost intre noiembrie si martie
 
Cea mai grea perioada in procesul de ajustare a deficitului de cont curent a fost intre noiembrie si martie, dar a fost depasita, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la Forumul Financiar Central si Sud-Est European.

“Criza a accelerat decizia ajustarii, de altfel inevitabila. Reducerea deficitului are costurile sale, iar punctul cel mai greu a fost in perioada noiembrie-martie, dar a fost depasit”, a spus Isarescu.

El a adaugat ca economia a raspuns mai bine decat se astepta in fata corectiei deficitului de cont curent, insa “decelerarea era inevitabila”.

“Nu poti avea si ajustare, si crestere economica”, a mai spus guvernatorul.

El a amintit ca este impotriva utilizarii numai a cursului de schimb in corectia deficitului extern, in conditiile in care apar costuri legate de inflatie.

Deficitul de cont curent al Romaniei s-a redus puternic incepand cu noiembrie, pe fondul comprimarii importurilor si exporturilor. In primele trei luni ale acestui an, deficitul balantei de plati a Romaniei s-a redus cu 82,1% fata de aceeasi perioada din 2008, la doar 709 milioane euro, potrivit datelor publicate de banca centrala.

NewsIn

Criza economica creste numarul saracilor din Romania cu 369.000 in acest an, la 1,59 milioane

Criza economica va duce la cresterea ratei saraciei in Romania de la 5,7% in 2008 la 7,4% in acest an, iar numarul persoanelor sarace va creste cu 369.000, pana la 1,59 milioane, din care 351.000 copii cu varste cuprinse intre 0-14 ani, a spus marti presedintele ANPDC, Ileana Savu.

Declaratia presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC) se bazeaza pe un raport intocmit de UNICEF si Banca Mondiala privind impactul crizei economice asupra saraciei din Romania, care arata ca, “intr-un scenariu optimist, numarul somerilor din domeniul informal va creste in acest an cu 100.000”.

Raportul considera ca persoanele cu un venit de cel mult 3 dolari pe zi intra in categoria celor ce traiesc in conditii de saracie absoluta.

Potrivit raportului, saracia va continua sa fie concentrata in zona rurala, unde rata saraciei va creste in 2009 la 12,4% din totalul populatiei, in timp ce in mediul urban rata va creste in acest an la 3,2%, fata de 2,3% in 2008.

Cei mai multi saraci ar putea exista in acest an in regiunea Nord-Est (sase judete din Moldova), respectiv 11,1% din populatia regiunii, urmata de Sud-Est, cu o rata de 10%, si Sud-Vest (Oltenia), cu 10%. La polul opus se afla Bucurestiul, unde numarul de saraci reprezinta doar 1,9% din numarul de locuitori.  

Copiii si tinerii cu varste cuprinse intre 0-14 ani, respectiv 15-24 ani, continua sa prezinte cel mai ridicat risc al saraciei in aceasta perioada de criza. De altfel, aceaste categorii reprezinta 43% din numarul de saraci in 2008 si in 2009.

De altfel, expertii UNICEF si cei ai Bancii Mondiala estimeaza ca numarul copiilor saraci va creste in acest an cu 96.000, de la  256.000 in 2008.    

Pe de alta, numarul pensionarilor care traiesc in saracie absoluta scade in acest an fata de 2008 de la 22,1% din totalul persoanelor sarace la 19,8%. 

Presedintele ANPDC, Ileana Savu, sustine ca persoanele care vor resimti cel mai mult efectele negative ale crizei economice vor fi cele care au un nivel scazut de educatie si familiile cu multi copii din mediul rural si din zonele defavorizate ale tarii.

Savu mai spune ca un alt efect al crizei economice ar putea fi cresterea numarului copiilor abandonati.

NewsIn

Lectie norvegiana de prosperitate economica in plina criza mondiala

Criza financiara globala a afectat toate economiile lumii. Nu si pe cea a Norvegiei. Tara a reusit sa se descurce in propriul sau fel si, in timp ce altii s-au prabusit, ea s-a salvat. Atunci cand altii au incercat sa limiteze rolul guvernului, Norvegia si-a consolidat statul sau asistential, noteaza intr-un comentariu publicatia americana The New York Times, citata de Agerpres.

Astfel, in mijlocul cele mai puternice recesiuni economice de la Marea Depresie din anii ’30, economia Norvegiei a reusit sa creasca anul trecut cu putin sub trei procente, iar guvernul sa se bucure de un surplus bugetar de 11 procente, fara ca registrul sau contabil sa inregistreze datorii.

Prin comparatie, SUA sunt asteptate sa inregistreze in acest an un deficit fiscal egal cu 12,9 la suta din PIB, iar datoria lor sa ajunga la 11 trilioane de dolari sau 65 la suta din marimea economiei.

Norvegia este o tara relativ mica, cu o populatie predominat omogena de 4,6 milioane de locuitori si beneficiind de avantajul de a fi un important exportator de petrol, in conditiile in care veniturile de pe urma acestei resurse s-au ridicat anul trecut la cifra de 68 de miliarde de dolari, dat fiind faptul ca pretul petrolului a inregistrat niveluri record. Si chiar daca ulterior preturile au scazut brusc, guvernul nu este extrem de ingrijorat deoarece tara a evitat capcana in care cad de obicei tarile bogate in resurse energetice.

In loc sa-si iroseasca bogatiile, Norvegia a adoptat o legislatie care asigura ca veniturile obtinute de pe urma vanzarii de petrol ajung direct in fondul sau suveran de investitii, bani cu care statul norvegian face investitii in intreaga lume. Acum, acest fond de investitii a ajuns unul dintre cele mai mari din lume, in pofida faptului ca anul trecut a inregistrat pierderi de 23 la suta, ca urmare a declinului investitiilor.

Spre deosebire de Norvegia, Marea Britanie si-a cheltuit o mare parte din veniturile obtinuite de pe urma petrolului din Marea Nordului, si, mai rau, in timpul anilor de crestere economica. Pe de alta parte, este usor sa invoci maxima lui Ibsen – cei puternici sunt cei care stau singuri – atuci cand esti cel de-al treilea exportator mondial de petrol din lume. In aceste conditii, PIB-ul pe cap de locuitor este de 52.000 de dolari, depasit doar de Luxemburg, in randul democratiilor industriale.

Si in Norvegia preturile au crescut, triplandu-se in ultimii 10 ani, insa nu a existat un crah imobiliar deoarece au existat putine exagerari in ceea ce priveste imprumuturile, iar dupa o scadere cu 15 la suta, preturile au inceput din nou sa creasca. In plus, spre deosebire de orase cum ar fi Dublin sau Riad, unde munca s-a oprit la zgarie-nori, Oslo si-a mentinut un aer de modestie care aminteste mai degraba de un sat pescaresc decat de o capitala occidentala, recent deschisa Opera in valoare de 800 de milioane de dolari fiind unul din putinele semne de opulenta.

Bancile norvegiene, explica Arne J. Isachsen, economist la Scoala Norvegiana de Management, au ramas intr-o stare buna si s-au dovedit prudente in imprumuturile pe care le-au facut. Sectorul bancar reprezinta doar 2 la suta din economie, iar atenta monitorizare publica a practicilor de imprumut a tinut departe bancile norvegiene de riscurile la care s-au expus cele din Islanda, ceea ce nu a insemnat ca ele le-au inchis pur si simplu in nas usa celor care vroiau sa faca un imprumut.

Romania Libera

Peste 80% dintre romani considera ca situatia economica a tarii este mai rea decat in 2008

Perceptia crizei este puternica si stabila. Ca si in luna martie, peste 80% dintre romani considera ca situatia economica a tarii este mai rea decat anul trecut, potrivit INSOMAR. Principalul efect al inrautatirii situatiei economice fata de 2008 este deprecierea situatiei pietei muncii.

Criza economica afecteaza mai mult de jumatate din populatie. 53% dintre respondenti considera ca situatia financiara actuala a propriei familii este mai rea anul acesta decat anul trecut. In aceasta privinta nu exista nicio diferenta semnificativa fata de lunile anterioare. Semnalele de revigorare ale sfarsitului lunii aprilie si inceputului de mai din perioada culegerii datelor – revigorarea bursei, aprecierea leului, scaderea unor dobanzi si reluarea, timida, a creditarii, avantajele primaverii, etc. – nu au modificat nici perceptia crizei, nici situatia familiilor afectate de criza.

Prognoza populatiei cu privire la evolutia economiei si cea a propriei familii in urmatoarele trei luni este pesimista. Soldul aprecierii viitorului este puternic pesimist. Ponderea celor care considera ca situatia personala si cea a economiei nationale se va inrautati continua sa fie de 2 pana la de 10 ori mai mare decat a celor care intrevad o imbunatatire.

Pesimismul cu privire la situatia nationala este semnificativ mai mare decat pesimismul cu privire la situatia personala. Mai mult de jumatate din populatie considera ca situatia economica generala si cea de pe piata fortei de munca se va inrautati, dar cel putin jumatate dintre acestia au incredere in capacitatea de a evita, prin eforturi si resurse personale, efectele crizei nationale asupra propriei familii. In fata crizei, oamenii se bazeaza in mai mare masura pe ei insisi, decat pe capacitatea guvernarii de a gestiona criza si de a-i proteja de aceasta.

Perceptia cu privire la directia in care se indreapta Romania este negativa si stabila. Peste 50% din populatie considera ca Romania se indreapta intr-o directie “gresita” si doar mai putin de un sfert (23%) considera ca Romania se indreapta in directia “buna”. Peste 70% din populatie considera ca eroarea de directie se datoreaza guvernarii, responsabilitatea principala revenind presedintelui Traian Basescu si Guvernului. Mai putin de 25% din populatie atribuie directia gresita in care se indreapta Romania actiunii unor factori externi, sau unor nerealizari ale populatiei insasi.

Studiul a fost realizat de INSOMAR in perioada 30 aprilie – 5 mai 2009, pe un esantion de 1.212 de persoane. Interviurile au fost realizate in 52 de localitati urbane si 50 de localitati rurale din 40 de judete si in Municipiul Bucuresti.

Realitatea.net