Ministrul IMM-urilor: Introducerea impozitului forfetar in perioada de criza nu este oportuna

Ministrul IMM-urilor, Constantin Nita, a declarat, la Brasov, ca nu considera oportuna introducerea, in aceasta perioada de criza, a impozitului forfetar in varianta propusa de Guvern.

“Eu sunt adeptul impozitului forfetar, dar nu este inca oportuna introducere acestuia, avand in vedere situatia de criza. Prin urmare, urmeaza ca in bugetul pe 2010 sa revedem toata aceasta structura a impozitarii si sa vedem daca putem sa marim cifra pe care putem sa o aplicam sau trecem la impozitul forfetar adevarat“, a spus Constantin Nita (foto), dupa cum arata NewsIn.

“Eu sunt adeptul impozitului forfetar, dar nu este inca oportuna introducere acestuia, avand in vedere situatia de criza. Prin urmare, urmeaza ca in bugetul pe 2010 sa revedem toata aceasta structura a impozitarii si sa vedem daca putem sa marim cifra pe care putem sa o aplicam sau trecem la impozitul forfetar adevarat“, a spus Constantin Nita (foto), dupa cum arata NewsIn.
Ministrul IMM-urilor a precizat ca in Romania nu se aplica un impozit forfetar, ci un impozit minim obligatoriu, adaugand ca se face o mare confuzie intre cele doua notiuni.

“Impozitarea trebuie privita intr-o anumita forma. Se face o confuzie puternica. Impozitul forfetar nu este ceea ce aplicam noi acum. Impozitul forfetar ca definitie este cu totul altceva. Acesta este un impozit minim obligatoriu pe care l-a impus Guvernul si Ministerul de Finante“, a declarat ministrul IMM-urilor, in cadrul unei conferinte de presa.

Nita a explicat ca impozitul forfetar este acel impozit care se stabileste pe activitate, este stabilit intre anumite limite si are nevoie de o abordare amanuntita si elaborata. “Ministerul de Finante nu avea timpul necesar sa stabileasca un impozit forfetar si atunci, probabil s-a luat dupa cifra de afaceri. Impozititul forfetar nu este in momentul de fata aplicat“, a mai spus ministrul.

Firmele care au o cifra de afaceri mai mica de 12.000 de euro vor trebui sa plateasca anual la stat un impozit minim de 500 de euro, a declarat, pe 9 aprilie, ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, adaugand ca firmele care nu pot plati nici macar aceasta suma nu-si justifica existenta.

“Daca nu poti plati nici macar 500 de euro la stat, anual, inchide! Nu avem de unde plati investitiile si nu avem cum sa luam alte masuri economice daca firmele nu-si platesc taxele”, a precizat Pogea.

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/63121/Ministrul-IMM-urilor-Introducerea-impozitului-forfetar-in-perioada-de-criza-nu-este-oportuna.html

Impozitul pe pierdere [ forfetar] incalca tratatul CE

Ordonanta incalca tratatul Comunitatii Europene, conform jurisprudentei Curtii Europene de Justitie; acest tip de impozit este actualmente pe cale de eliminare in alte state UE; intr-un document al FMI se precizeaza ca impozitul minim pe profit, calculat la nivelul veniturilor brute, este inechitabil si distorsioneaza activitatea economica – sunt numai cateva din argumentele celor mai mari 4 jucatori pe piata de consultanta: PricewaterhouseCoopers, KPMG, Ernst&Young, Deloitte Tohmatsu & Touche, incluse intr-un memoriu obtinut de HotNews.ro.

Memoriul contine observatii legate de introducerea impozitului forfater, limitarea deductibilitatii TVA precum si alte aspecte ale Ordonantei privind rectificarea bugetara, publicata marti, 14 aprilie, in Monitorul Oficial.

Precizam ca memoriul a fost intocmit pe baza proiectului de Ordonanta si a fost remis, inaintea adoptarii textului final in Guvern, patronatelor care au participat la discutiile cu Ministerul Finantelor Publice.

Cateva observatii legate de impozitul forfetar:

  • Acest tip de impozit este actualmente pe cale de eliminare in alte state UE

Alte tari au introdus impozite similare cu impozitul pe profit minim (Franta, Ungaria) in perioade de boom economic, cand suspiciunea vis-a-vis de incercarea contribuabililor de a-si creste artificial cheltuielile poate fi intr-o oarecare masura justificata; dar in vremuri de criza, aceasta suspiciune nu are nicio baza; pe cale de consecinta, tari ca Franta si Ungaria lucreaza la eliminarea acestui impozit.

  • Masurile anti-abuz prevazute de Ordonanta constituie restrictionari ale libertatilor fundamentale daca nu sunt justificate. Introducerea impozitului pe profit minim si nedeductibilitatea cheltuielilor cu parcul auto reprezinta masuri anti-evazioniste sau masuri anti-abuz.

Astfel de masuri reprezinta restrictii la libertatile de piata interna si sunt interzise de Tratatul UE in afara cazului in care sunt justificate. Potrivit deciziei din Cazul CEJ Halifax (C-255/02), „…masurile anti-abuz nu sunt justificate daca activitatea economica desfasurata poate avea ca explicatii alte motive decat simpla dobandire de avantaje fiscale.” Astfel, masurile introduse de OUG nu sunt justificate in cazul companiilor care
inregistreaza pierderi reale din activitatea economica.

  • Opinia FMI privind impozitele minime

In studiul „Norme de elaborare a legislatiei fiscale” (Tax Law Design and Drafting, volum 1; 1996; Victor Thuronyi, ed.), Capitolul 12, Presumptive Taxation (Impozite forfetare), specialistii FMI conchid ca impozitul minim pe profit, calculat la nivelul veniturilor brute, este inechitabil si distorsioneaza activitatea economica. Conform expertilor FMI, sistemul de impunere adus de ordonanta nu are absolut nicio calitate in afara faptului ca este usor de administrat si are ca efect, pe termen scurt, o crestere marginala a veniturilor fiscale. Tot FMI-ul arata, insa, ca exact aceleasi caracteristici le au impozitele pe vanzari, ori, daca scopul este introducerea unei taxe cu aceste calitati, guvernul n-ar trebui sa o deghizeze intr-un alt impozit, ci sa o adopte in mod explicit.http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-5602162-grupul-consultanta-big4-taxa-profit-minim-incurajeaza-evaziunea-fiscala-descurajeaza-investitiile-noi-afecteaza-tot-sectorul-servicii.htm

Impozitul forfetar, o masura pompieristica

„Pe vremea boom-ului economic, guvernul nu intervenea in economia reala, iar acum, cand am fost loviti de acest tsunami financiar, trebuia gasita o solutie foarte rapida de refacere a finantarii, ce a venit prin imprumutul acordat de FMI si UE. In acelasi timp, pentru a evita recesiunea, banii trebuie folositi in mod inteligent si sa se lanseze proiecte mari de infrastructura prin parteneriate public-privat si licitatii rapide. De la guvern asteptam ledearship, iar acum in timp de criza este nevoie de acest ingredient mai mult ca oricand”, a declarat Limpede.

In primul rand, efectul imprumutului FMI-UE are o dimensiune psihologica si abia apoi o influenta financiara, crede Limpede, care spune ca imprumutul mai are efectul pozitiv de a debloca mecanismele financiare din tara.

„Existau voci care spuneau ca putem face fata crizei economice si fara acest imprumut si, intr-adevar, deficitul de cont curent, cum a scazut peste iarna, intareste aceasta opinie. Nu sunt un critic al imprumutului pentru ca economia reala s-a blocat, mai ales din prisma bancilor, care dupa socul Lehman Brothers au incetat efectiv creditarea in cautare de alte criterii de reevaluare a riscului”, a explicat Limpede.

In opinia sa, principalul factor care a dus la blocajul economiei reale a fost guvernul, care a lasat plati restante catre constructori, dar si catre alti furnizori. Statul a lasat facturi neplatite vreme de 6 pana la 9 luni, in timp ce intr-un astfel de context macroeconomic afectat de criza, administratia trebuie sa vina cu politici de stimulare a cererii agregate, concomitent cu scaderea cererii private. Astfel, statul trebuie sa aduca in economie proiectele mari de infrastructura, crede Limpede.

„Statul a devenit nociv prin incompetenta, blocand platile catre economia reala, platile bugetare datorate, fapt ce a creat la randul sau haos si panica”, a comentat Radu Limpede.

„Apoi, de cateva luni de zile, statul este cel mai mare creditor si plateste dobanzi destul de mari, ceea ce reprezinta o concurenta neloiala pentru sectorul privat, mai ales pentru ca statul are risc minim si plateste dobanzi bune. Aceast tip de concurenta este un alt factor nociv in economia autohtona, pe langa blocajul financiar”, a mai detaliat Limpede.

In aceste conditii, imprumutul era obligatoriu, spune Limpede, (20 de miliarde de euro, care vor veni in transe de 2 ani), insa nu banii in sine ne vor salva, ci constiinta oamenilor de afaceri ca lichiditatile intra in piata, iar BNR-ul poate sa apere moneda nationala si de aici se poate crea si un efect financiar.

BNR-ul, avand acesti bani intrati in rezerva valutara, poate elibera din rezervele minime obligatorii (RMO) ale bancilor. Banca centrala a schimbat deja baza de calcul pentru RMO in valuta, eliberand rezervele in valuta pentru liniile de finantare mai mari de doi ani.

„Acum se asteapta si pentru liniile de finantare pe termen scurt o relaxare a regulilor privind RMO si pentru cele in lei, iar din acest punct bancile ar putea relua creditarea catre economia reala. Chiar cred ca guvernatorul a avut dreptate cand a spus ca putem incheia anul si fara recesiune. Din pacate, trimestrul intai a adus un puternic minus in PIB, care trebuie recuperat, apoi daca se vine cu discutia despre salarii, pensii marite si tichete de vacanta in locul unor investitii masive, atunci vom avea recesiune”, a mai detaliat Limpede, referitor la situatia economiei romanesti in 2009.

IMM-urile trebuie sa fie incurajate

Indiferent de contextul financiar, IMM-urile raman un motor de baza al economiei, care trebuie sustinut prin masuri proactive ale administratiilor locale. IMM-urile care nu s-au lansat in afaceri speculative si s-au concentrat pe core business nu au probleme de plata la banci, chiar si in conditiile unui curs marit (platile catre banci sunt bugetate), problemele lor vin de la blocajele financiare sau de la guvern, a explicat Limpede.

„Acestei masuri pompieristice din partea unui ministru de Finante care actioneaza dupa ureche, care a auzit din alte tari, de impozitul fortetar de 2% sau 3% pe cifra de afaceri sub 100.000 de euro ale firmelor va descuraja crearea de noi intreprinderi”, a spus analistul.

Intr-o economie reala nu e o problema disparitia IMM-urilor (acestea au un ciclu de viata mic), dar ideea este, a mentionat Limpede, ca disparitia lor sa vina pe baza unei decizii de afaceri si nu sa se intample ca acum. Exista pericolul ca, prin masuri administrative sa fie sufocate sectoare intregi sau intreprinderile nou infiintate pentru ca impozitul despre care se discuta poate sa fie o povara pentru acestea.

„Exista insa initiative laudabile pentru acest sector, cum este capitalizarea CEC Bank si Eximbank, infiintarea fondului de contragarantare a creditelor. Aceste doua banci sunt, totusi, mici si nu putem astepta de la ele sa salveze toate IMM-urile din economia romaneasca. Sunt masuri bune, dar nu suficiente”, a tinut sa precizeze Limpede.

http://www.wall-street.ro/slideshow/Finante-Banci/62897/Radu-Limpede-analist-economic-Impozitul-forfetar-o-masura-pompieristica.html

Firmele membre ale ACPR vor sa dea in judecata Guvernul pentru introducerea impozitului forfetar

Companiile membre ale Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR) au decis sa actioneze guvernul in contencios administrativ pentru introducerea impozitului forfetar, a declarat presedintele ARACO, Laurentiu Plosceanu.

“In sedinta de azi a ACPR s-a decis in unanimitate actionarea in justitie a Executivului”, a declarat presedintele ARACO. De asemenea, ACPR solicita guvernului sa ii fie pusa la dispozitie situatia platii creantelor pe 2008. Asociatia patronala cere si acceptarea unui moratoriu pe legea insolventei pentru firmele de constructii care nu-si recupereaza creantele de la institutiile statului.

O decizie privind actionarea in instanta a executivului pentru recuperarea integrala a datoriilor aferente anului 2008 va fi luata cel mai devreme la finalul lunii aprilie.

“Incasarile au ajuns la 75% din suma de 1,3 miliarde de euro pe care statul o are de achitat catre constructori. Mare parte din bani sunt blocati in primarii, fiind folositi pentru plata salariilor sau pentru cheltuielile curente, in loc sa fie directionati catre firme”, a mai precizat Plosceanu.

Potrivit datelor Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO) cele mai mari intarzieri la plata se inregistreaza in judetele din nordul Moldovei si in Dobrogea, in timp ce Ardealul se afla in topul regiunilor care si-au achitat datoriile. 

ARACO a trimis saptamana trecuta o scrisoare premierului Emil Boc in care solicita prezentarea stadiului platilor efectuate de stat pentru acoperirea creantelor catre firmele de constructii, a surselor de finantare pentru proiectele aflate in desfasurare, precum si o lista a licitatiilor publice care vor fi organizate de stat in 2009.

Asociatia patronala a constructorilor a cerut, de asemenea, Executivului reactualizarea planului anticriza dupa negocierile cu Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE) privind imprumutul de 20 de miliarde de euro.

Guvernul si-a asumat pana in data de 15 martie plata tuturor creantelor, iar acest termen nu a fost respectat, spunea in martie presedintele ARACO. In cazul in care Executivul nu-si va plati integral datoriile, vor intra in insolventa aproximativ 20-25% din firmele de constructii de talie mica si mijlocie, potrivit estimarilor asociatiei patronale.

Laurentiu Plosceanu a afirmat, recent, ca aproximativ 280.000 de angajati din domeniul constructiilor vor fi disponibilizati, daca nu se rezolva problema finantarilor din acest domeniu. In prezent, in sectorul constructiilor lucreaza 380.000 de oameni, potrivit ARACO.

Volumul constructiilor din Romania a inregistrat o crestere de 26%, in 2008, pana la suma de 14,3 miliarde euro, potrivit ARACO.

Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii (ARACO) este o asociatie patronala, profesionala, neguvernamentala si nepolitica, reprezentativa la nivel national, cu peste 1.300 de membri din domeniul constructiilor. Incepand din iunie 1995, ARACO este membra a Federatiei Industriei Europene a Constructiilor – FIEC, organism recunoscut de Uniunea Europeana.

NewsIn

Pogea: forfetarul a fost pretul pastrarii cotei unice si a TVA

Ministrul Finantelor confirma ca impozitul forfetar este de conceptie romaneasca. Il descrie ca pe un semn de respect pentru contribuabilii corecti, pe care altfel ar fi trebuit sa-i incarce cu o majorare de TVA sau de cota unica.

La discutiile cu FMI, Romania a avut de ales intre majorarea TVA sau a cotei unice si alte masuri de sporire a veniturilor statului. Guvernul a ales sa introduca impozitul minim pe veniturile agentilor economici, a declarat ieri ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea. “Am avut de ales, in fata efectelor crizei economice, intre majorarea TVA sau a cotei unice, situatie in care erau afectate firmele bun-platnice si populatia, si niste masuri pe care le-am luat impreuna cu FMI si Comisia Europeana. Noi am ales sa pastram nivelul TVA, al cotei unice si al contributiilor sociale”, a spus ministrul. Introducerea impozitului forfetar era prevazuta chiar si in programul anticriza propus de Guvern la inceputul anului.

Dupa calculele Finantelor, prin introducerea impozitului forfetar, veniturile la bugetul de stat vor creste cu peste 350 de milioane de lei.
 
Pogea spune ca in plin boom economic, in 2007, 242.000 de societati care au declarat pierderi (din-tr-un total de 600.000) au contribuit la bugetul statului cu 180 de milioane de lei. “20.000 de societati au asigurat peste 80% din veniturile statului. Nu putem sa-i taxam numai pe ei si pentru restul sa inchidem ochii”, a completat ministrul.
El a explicat ca impozitul minim pe venitul firmelor nu inseamna neaparat o sporire a fiscalitatii, ci un semn de respect fata de contribuabilii corecti, pe care n-a vrut sa-i incarce cu o majorare de TVA sau de cota unica. “Nu pot sa cred ca in Romania o firma poate intra in faliment din cauza acestui impozit minim. Si stiu despre ce vorbesc, pentru ca vin din mediul privat”, a spus ministrul, care pana anul trecut a fost director general la firma Titan Mar SA, a actualului ministru al Economiei si fost primar al Capitalei Adriean Videanu.

Integral in Cotidianul

Sapte cai de a supravietui impozitului forfetar

Firmele din retail si turism pana la cele din industria hoteliera sau din cea a mobilei pregatesc strategii pentru a evita noul impozit forfetar impus de Ministerul Finantelor si planuiesc transferul activitatilor pe PFA sau chiar lichidarea businessului si mutarea lui intr-o tara cu o fiscalitate mai blanda, potrivit datelor centralizate de Business Standard.

Consultantii in afaceri spun ca societatile cu pierderi sau cu profit zero isi vor reduce veniturile impozabile, taind mai putine facturi, vor raporta cifre de afaceri mai mici, iar unele dintre microintreprinderi vor fi inchise si isi vor transfera activitatea pe persoana fizica autorizata. Impozitul ce urmeaza sa intre in vigoare de la 1 mai va fi platit de catre orice firma din Romania, indiferent de domeniul de activitate, exceptie facand doar societatile din sectorul de productie, din industrie si agricultura. Alte metode pentru a evita impozitele, mai ales intr-o perioada de criza ce se acutizeaza pe zi ce trece, se refera la transferul sediului social si al activitatii in alte tari, precum Ungaria sau Bulgaria (tara cu o cota unica de 10%). De altfel, majoritatea consultantilor se asteapta ca firmele sa faca disponibilizari tocmai pentru a diminua din costurile cu plata contributiilor de asigurari sociale si pentru a putea plati acest impozit.

O solutie mai putin drastica si, pe de alta parte, mult mai ieftina decat desfiintarea firmei este suspendarea activitatii acesteia, potrivit consultantilor.

Suspendarea se poate acorda de catre Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) pentru o perioada de maximum trei ani, timp in care activitatea societatii se poate relua in orice moment. Tariful unei repuneri in functiune este intre 300 si 500 de lei, acelasi cu tariful de suspendare a firmei. O firma specializata in desfiintarea sau infiintarea societatilor comerciale cere pentru serviciul de suspendare a activitatii de la 300 la 500 de lei, din care 110 lei sunt taxele ONRC.

Dan Schwartz, managing partner Scot&Company, declara ca societatile isi vor schimba strategia si tot mai multe microintreprinderi vor opta pentru alte solutii, precum transferarea activitatii pe persoana fizica autorizata (PFA).

“Majoritatea microintreprinderilor vor prefera sa treaca pe sistemul de persoana fizica autorizata. Exista un risc mai mare in acest caz, pentru ca, in situatie de faliment, pierzi bunul din patrimoniul personal, dar, totodata, scapi de impozitul minim pe profit”, spune Gabriel Sincu, senior tax manager al firmei de consultanta Mazars Romania. Potrivit acestuia, in cazul unui PFA, impozitul se plateste la nivelul veniturilor din anul trecut, urmand ca, la sfarsitul fiecarui an, sa se faca o regularizare care ar fi, la randul ei, platita in anul urmator. Nicolae Done, consultant fiscal in cadrul KPMG, afirma ca, in acest caz, microintreprinderile cu salariati vor avea probleme si vor face disponibilizari daca isi vor transforma activitatea pe PFA. “Persoanele fizice autorizate nu pot avea salariati, potrivit unei ordonante de Guvern. Depinde de la societate la societate daca aceasta masura este avantajoasa sau nu”, explica Done.

Pe de alta parte, oamenii de afaceri considera ca taxarea forfetara este incorecta si chiar discriminatorie.

Dan Sucu, presedintele Mobexpert si al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR), considera ca ideea impozitului forfetar, “plecata fiind de la gandirea ca exista domenii sensibile, greu de controlat, cum sunt barurile si restaurantele, s-a transformat in ceva ce nu apartine scopului initial, iar transpunerea ei in retail este nefericita”.

“Atat din punctul de vedere al Mobexpert, cat si al Asociatiei retailerilor, pot spune ca un nou magazin are sanse mici sa fie profitabil imediat, iar taxarea este incorecta. Acest tip de impozit era vorba sa se aplice punctual. Statul se comporta monopolistic, spre deosebire de o societate privata nu se poate repozitiona pe o cheltuiala mai mica si va lua de la cine nu se poate apara. Statul e doar un alt monopolist in carca privatului”, mai explica Sucu. Potrivit lui Radu Limpede, partener al firmei de consultanta Initial Advisory, vor exista cazuri izolate de investitori straini care isi vor muta afacerea in tarile vecine. “Totusi, numarul acestora va fi unul mic, pentru ca ei sunt interesati, in primul rand, de predictibilitate”, puncteaza Radu Limpede.

De asemenea, vor fi multi oameni disponibilizati, pentru ca patronii sa economiseasca banii platiti pentru contributiile la asigurarile sociale.

“Luand in calcul ca o microintreprindere creeaza 2,1 locuri de munca, putem vorbi despre un posibil somaj a 711.457 de salariati, reprezentand 15% din numarul total de salariati din Romania, fara a lua in calcul si somajul asociatilor acestor microintreprinderi”, se arata intr-un document de pozitie al Asociatiei Fiscale Internationale-Romania (IFA), transmis ministrului de Finante, Gheorghe Pogea, referitor la impactul impozitului forfetar asupra firmelor.

“Multe firme vor fi lichidate pana la 1 mai. De asemenea, majoritatea companiilor vor opta pentru subraportarea cifrei de afaceri, crescand astfel economia subterana”, afirma, la randul sau, Liviu Voinea, presedintele Grupului de Economie Aplicata (GEA).

Florin Andronescu, investitor in reteaua de servicii medicale Sanador, crede ca, “ori de cate ori introduci o limitare, o constrangere, totdeauna s-au gasit variante de a evita masura. Trebuie sa-i incurajezi sa plateasca taxe, pentru a aduce cat mai mult din piata neagra la lumina. Nu cred ca va ajuta cu nimic, discutam despre revizii bugetare, despre colectari mai reduse. Si ce faci cu cei care intr-adevar fac pierderi, cum sunt cei care fac investitii mari si care iau in calcul unul-doi ani de pierderi. Masura descurajeaza investitiile, e o politica gresit dusa”.

Gabriel Biris, avocat specializat pe fiscalitate, explica pentru Business Standard ca “sunt costuri operationale destul de ridicate pentru a transfera firma intr-o alta tara” si ca, in aceste conditii, s-ar putea ca plata impozitului forfetar sa fie mai rentabila. Potrivit acestuia, cea mai usoara varianta, cel putin pentru microintreprinderi, este transferarea activitatii pe PFA.

Potrivit unui Memoriu al grupului de firme de consultanta Big Four (PWC, KPMG, Ernst&Young, Deloitte&Touche) cu privire la aspecte tehnice din Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale pe 2009, impozitul pe profitul minim descurajeaza atat investitiile noi, cat si investitiile mari – achizitia de echipamente tehnologice scumpe (amortizate accelerat) poate genera pierderi fiscale si este afectat, de altfel, tot sectorul de servicii, considerat strategic pentru economiile emergente.

Totodata, potrivit acestora, impozitul pe profitul minim afecteaza firmele de retail – “in conditii de criza economica, retailerii sunt obligati sa aplice discounturi semnificative si sa faca cheltuieli crescute de publicitate si marketing, ceea ce conduce la inregistrarea de pierderi reale”.

Integral in Business Standard