Japonia, tara care isi sacrifica economia, dar nu si angajatii

Masaaki Taruki, proprietarul unui IMM din industria prelucrarii metalului si-a vazut la sfarsitul anului trecut afacerile reduse la jumatate, insa nici o clipa nu s-a gandit sa-si salveze compania prin concedierea unei parti a angajatilor. In schimb, si-a convocat managerii si i-a pus sa se gandeasca la noi modalitati de umplere a timpului liber al salariatilor, scrie International Herald Tribune.

Printre propuneri s-au numarat crearea unei gradini interioare sau un atelier de reparat obiecte din metal. Ca urmare a subsidiilor acordate de guvern, Aruki a dezvoltat in halele firmei, printre cazanele si masinariile puse la conservare din cauza lipsei de comenzi, o adevarata ferma pe care angajatii, pana nu demult obisnuiti sa manipuleze zilnic sute de kilograme de fier topit, o intretin bucurosi ca au inca o ocupatie.

Un alt intreprinzator din centrul Japoniei, Shinano Kogyo, dupa ce a suferit o scadere a afacerii de 70% anul trecut, si-a trimis angajatii la maturat strazi si debarasat gunoaie in cartierele invecinate, activitate platita cu salariul fixat la angajare.

Potrivit ultimelor statistici, economia Japoniei a suferit cea mai serioasa contractie din ultimii 54 de ani, cu un declin trimestrial de 15,2%. Cu toate acestea, doar o mica parte a angajatilor si-a pierdut locurile de munca. Rata somajului este de doar 4,8%, cu mult mai mica decat in Statele Unite ale Americii sau Europa, unde tinde spre 10%.

Procentul redus al somerilor este explicat de analistii niponi prin rolul crescut pe care il are statul in domeniul dinamicii fortei de munca si prin prevalenta ideii ca un serviciu trebuie mentinut o viata intreaga.

“Presiunea mentinerii unei perioade cat mai lungi a job-ului este inca foarte puternica in Japonia. Companiile isi sacrifica mai intai angajatii temporari, apoi reduc timpul de lucru si bonusurile. Sunt dispusi mai degraba sa renunte la furnizori decat la angajati”, spune Peter Matanle, expert in probleme nipone la University of Sheffield.

Totusi, aceasta strategie favorabila salariatilor are costuri economice insemnate si, conform multor analisti pun in pericol economia in ansamblul ei. Reducerea salariilor duce la o reducere a consumului. Patronii se afla in imposibilitatea de a face noi angajari, lovind in mod direct tinerii. Scaderea productivitatii afecteaza competitivitatea Japoniei pe o piata internationala din ce in ce mai agresiva.

“Mentinerea artificiala a excesului de muncitori duce la riscul tinerii in viata a unor afaceri necompetitive sau ale caror produse nu mai au o piata de desfacere. O astfel de abordare poate afecta intr-o masura mult mai mare angajatii pe termen lung”, spune Hisashi Yamada, economist la Japan Research Institute.

http://www.banknews.ro/stire/28692_japonia,_tara_care_isi_sacrifica_economia,_dar_nu_si_angajatii.html

Pogea someaza bancile sa scoata economia din impas

Bancile comerciale trebuie sa participe, alaturi de guvern, la finantarea si relansarea economiei romanesti, pentru a depasi perioada de criza, a declarat marti, la Realitatea FM, ministrul finantelor publice, Gheorghe Pogea.

“Acordul si discutiile pe care le-am avutin repetate randuri cu bancile si angajamentele acestora sunt ca eleisi vor pastra liniile de finantare. In Romania nivelul dobanzilor esteinca ridicat, exista o stare de asteptare si noi facem apel la sistemul bancar sa participe alaturi de guvern la eforturile pe care le facem sa trecem peste aceasta perioada de criza”, a spus Pogea.

Mai devreme, premierul Emil Boc a declarat, la postul public de radio, ca Guvernul ar putea decide sa supraimpoziteze profitul bancilor comerciale din Romania, daca acestea nu vor respectaintelegerea initiala cu statul roman siisi vor retrage liniile de finantare.

“Daca bancile straine, prin reprezentantele lorin Romania, nu vorintelege ca au obtinut profituri extrem de importantein Romaniain vremuri foarte bune, iar acum cand vremurile sunt dificile vor arunca povara crizei numai pe umerii romanilor si vor sa-si retraga banii la bancile din strainatate, atunci avem posibilitatea de a aplica masuri precum acea taxa ‘Robin Hood’, de supraimpozitare a profiturilor”, a declarat Boc.

Totusi, premierul a precizat ca nu are deocamdata semnale ca bancile intentioneaza sa retraga liniile de finatare, ca urmare a diminuarii rezervelor minime obligatorii. Boc spera ca, incepand cu lunile iunie-iulie, sa se “dezghete” creditarea, mizand pe reducerea la zero a rezervelor minime obligatorii la resurselein valuta atrase pe termen lung de banci,incepand cu perioada de constituire 24 mai-23 iunie.

Pogea considera ca declaratia premierului trebuie luata ca un apel la banci, astfelincat acestea sa se angajeze alaturi de guvern la finantarea si relansarea economiei. 

Reprezentantii Comisiei Europene si cei ai Fondului Monetar International seintalnesc marti la Bruxelles cu trimisii bancilor cu capital strain din Romania.in cadrul acestei reuniuni, bancilor li se va cere sa respecte angajamentul de principiu pe care si l-au asumatin luna martie, referitor la sustinerea finantarilor pentru economia romaneasca,in sensul repornirii creditarii.

La sfarsitul lunii martie, reprezentantii a noua grupuri bancare europene cu afaceriin Romania – Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank si Piraeus Bank – s-auintalnit la Viena cu oficiali ai FMI si BNR si s-au angajat sa sustina operatiunile de pe pe piata romaneasca si, in caz de nevoie, sa suplimenteze capitalul subsidiarelor din Romania.

NewsIn

Economia globala ar putea sa reintre pe crestere din 2009, spune seful Bancii Mondiale

Economia mondiala ar putea sa se redreseze si sa revina la crestere la sfarsitul lui 2009 sau in 2010, a declarat luni presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, relateaza Reuters.

Zoellick le-a mai declarat reporterilor, in timpul unei vizite la Varsovia, ca Polonia este mai bine situata decat alte tari pentru a rezista la criza financiara mondiala, dar a avertizat ca nu este cazul unei atitudini relaxate, fiind nevoie de vigilenta.
Criza ar putea avea un impact asupra investitiilor straine directe pe termen scurt din Europa Centrala si de Est, a mai spus Zoellick.

Statele europene au intrat la inceputul anului intr-o recesiune mai severa decat cea care a cuprins Statele Unite, ceea ce a dus la aparitia unor tenssiuni sociale, in contextul in care companiile concediaza din ce in ce mai multi angajati.

Produsul intern brut al celor 16 state din zona euro a scazut cu 2,5% in primul trimestru, o scadere fara precedent si peste asteptarile analistilor, potrivit datelor publicate vineri de biroul de statistica al Uniunii Europene (UE), Eurostat.

Astfel, economia zonei euro s-a comprimat pentru al patrulea trimestru consecutiv, dupa ce PIB-ul scazuse cu 0,2% atat in al doilea cat si in al treilea trimestru din 2008 si cu 1,6% in ultimele trei luni ale anului trecut.

Recesiunea care a cuprins statele europene este mai severa decat cea din Statele Unite, unde a izbucnit criza financiara, care a dus la cea mai puternica comprimare a economiei din 1945. PIB-ul Statelor Unite a scazut cu 1,6% in primul trimestru, fata de trimestrul precedent.

Banca Mondiala a estimat ca economia zonei euro va scadea cu 2,7% in 2009, urmand sa creasca cu 0,9% in anul urmator. Noile estimari arata, de asemenea, o scadere a economiei globale cu 1,7% in 2009.

NewsIn

Economia UE arata semne pozitive, dar nu a reintrat pe crestere, spune Almunia

Economia Uniunii Europene (UE) a aratat primele semne pozitive in contextul celei mai severe crize de la fondarea grupului, in urma cu 50 de ani, dar nu exista indicatori ai unei reveniri a cresterii, a declarat un oficial al Uniunii, relateaza Reuters.

Comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Joaquin Almunia, a declarat in cadrul unui forum de afaceri ca pietele financiare s-au stabilizat, in timp ce dobanzile pe termen scurt au coborat puternic.

“Exista semne care arata o stabilizare a pietelor bursiere, iar conditiile financiare ale companiilor par sa se imbunatateasca, daca avem in vedere fluxul masiv de emisiuni de obligatiuni de luna trecuta”, a spus Almunia.

Acesta a mai adaugat ca si economia reala da semne pozitive, ceea ce arata rapoartele privind increderea in sectorul afacerilor si cele privind exporturile. Rezultatele stimulilor fiscali si monetari ar trebui sa fie vizibile in urmatoarele luni.

“Totusi, chiar daca recesiunea pare ca se tempereaza, nu putem afirma ca a revenit cresterea economica”, a spus comisarul.

Acesta a indemnat guvernele europene sa implementeze rapid programele de stimuli fiscali, pentru accelerarea revenirii, dar in acelasi timp sa fie pregatiti sa retraga fondurile o data cu revenirea cresterii economice.

Almunia este de parere ca, in afara de stimulii fiscali, guvernele ar trebui sa se orienteze asupra impactului negativ al incetinirii activitatii pe piata muncii si sa accelereze restructurarea bancilor.

“Avem nevoie ca bancile sa divulge in totalitate pierderile suferite pentru ca guvernul sa poata oferi sprijin in cea mai eficienta maniera”, a explicat el.

“Criza nu va fi rezolvata niciodata numai prin injectarea de fonduri publice in sectorul bancar afectat de criza. Acest lucru s-a intamplat in Japonia la inceputului anilor ’90 si a dus la un deceniu de ‘banci zombie’, crestere economica slaba si deflatie”, a precizat Almunia.

Totodata, comisarul crede ca bancile din UE trebuie sa fie supuse unor teste de stres, asemenea celor americane, conform indemnelor Comisiei Europene, pentru a verifica daca aceasta dispun de un nivel adecvat de capital pentru a face fata unor conditii economice si mai sumbre, in cazul in care acestea vor aparea pe piata.

NewsIn

EUobserver: Economia subterana din Romania depaseste 36% din PIB

Economia subterana din Romania, Estonia, Letonia si Bulgaria detine o pondere intre 36% si 39% din produsul intern brut al acestor state, in contextul in care piata neagra ia amploare, conform estimarilor publicate de EUobserver.

Acest tip de economie, ce se refera la neplata de taxe in comertul cu bunuri si servicii, va creste intre 0,3% si 0,9% in 2009, in 14 state bogate din Uniunea Europeana, arata estimarile publicate de EUobserver.

Cele mai mari cresteri vor fi inregistrate in Irlanda, Marea Britanie si Spania. La polul opus se afla Belgia, Austria si Germania. Cresterea din fostele state comuniste, acum membre ale UE, nu a fost inclusa in studiu, insa Friedrich Schneider, economist al Johannes Kepler University (Linz), estimeaza ca aceasta va fi asemanatoare sau chiar mai mare.

Estimarile vin dupa 15 ani de scadere a economiei subterane si intr-un moment in care economia UE este asteptata sa se comprime cu 2% in 2009.

De asemenea, estimarile publicate de EUobserver vin dupa ce o analiza a Ministerului Finantelor, din februarie, a aratat ca munca la negru a adus prejudicii statului in primele 9 luni din 2008 de peste 29,5 miliarde lei, reprezentand 50,8% din economia subterana.

Astfel, veniturile potentiale din economie care nu au fost incasate la buget au insumat 58,1 miliarde lei in primele noua luni din 2008, reprezentand 11,3% din PIB.

Cea mai mare pondere in economia subterana este reprezentata de neplata contributiilor pentru salarii si plata salariilor “la plic” – 29,556 miliarde lei (circa 5,8% din PIB), urmata evaziunea fiscala ca urmare a neplatii TVA – 23,815 miliarde lei (4,6% din PIB) si sectorul informal – 4,745 miliarde lei (0,9% din PIB).

NewsIn