Tag Archives: crizei

Posted on by

Peter Fisk: solutii pentru depasirea crizei

Regandirea strategiei, reducerea numarului de branduri ale unei singure companii, apropierea fata de client si adaptarea la schimbarile din comportamentul consumatorului sunt cateva dintre solutiile sugerate de specialistul britanic Peter Fisk companiilor, pentru a traversa cu bine perioada crizei.

Printre aspectele principale abordate de Fisk in cadrul conferintei a fost importanta acordata clientului. “Compania ar trebui sa se intrebe ce poate sa mai faca pentru clientul sau. Dar realitatea sta altfel, fiecare se gandeste cum sa aduca cat mai multi bani intr-un timp cat mai scurt. In perioade de criza, cu siguranta nu este indicat sa inchizi ochii sa spui ‘oh, nu, e sfarsitul lumii’, iar apoi sa speri ca problema ta va disparea”, a spus reputatul specialist, la evenimentul “Marketing Genius. 50 de strategii pe timp de criza”, organizat la sfarsitul acestei saptamani in Bucuresti.

Specialistul a subliniat faptul ca, pentru a rezista crizei, compania trebuie sa fie cat mai aproape de clientul sau, sa empatizeze cat mai mult cu el.” Trebuie sa te gandesti la lumea consumatorului si sa uiti de lumea ta. Trebuie sa ai in minte ideea ca afacerea ta este definita de beneficiile pe care le aduce cumparatorului, nu de calitatile brandurilor pe care le produci. Brandurile transmit povesti, de obicei despre vise, realizari, impliniri, ajutand astfel clientii sa isi reconfirme motivele pentru care cumpara produsul. In timpul unei recesiuni, brandurile trebuie sa evolueze si sa spuna o noua poveste despre lucruri practice, despre constrangeri si despre optiuni si valori bune”.

Reanalizarea pietei si a comportamentului consumatorilor, pentru a identifica noile nevoi, ar trebui sa se inscrie printre prioritati, considera Fisk. “Trebuie sa vinzi acelasi produs unor oameni diferiti. Trebuie sa te gandesti cum sa schimbi oferta, sa dezvolti noi propuneri. Astfel, in scurt timp, ai sa vezi ca oamenii au inceput sa petreaca mai mult timp acasa, sa se uite la DVD in intimitatea propriilor lor camere, sa gateasca.  Lumea incepe sa mearga mai rar in oras, la restaurant. Oamenii isi schimba obisnuintele, iar adaptarea la noile nevoi este esentiala”, a mai spus autorul cartii “Marketing Genius. 50 de strategii pe timp de criza”.

Ca metoda de cercetare a comportamentului cumparatorului, Peter Fisk  a vorbit despre etnografie. “Etnografia este foarte puternica. Este foarte important sa ascuti si sa observi oamenii. Cei care lucreaza in domeniul marketingului nu sunt deloc buni la asta pentru ca, in primul rand, lor le place sa vorbeasca, sa comunice, nu sa ii asculte pe altii. Intreaba-i pe clienti ce fac in fiecare zi, incearca sa afli ce prioritati au, fa-i sa vorbeasca liber despre ei insisi”. In acest context, specialistul in marketing a precizat ca metoda de cercetare focus group este interzisa in compania Procter & Gamble, pentru faptul ca oamenii raspund la intrebari asa cum cred ei ca ar fi mai bine, nu asa cum gindesc cu adevarat.

Etnografia, o ramura a antropologiei, este vazuta de un numar din ce in ce mai mare de experti din diverse industrii ca o competenta de marketing esentiala si ca o alternativa sau completare a focus grupurilor traditionale. Aceasta metoda se desfasoara intr-un cadru total informal, persoanele sunt observate direct in mediul lor natural – la serviciu, la cumparaturi sau in locurile de petrecere a timpului liber.

O alta solutie propusa de Peter Fisk pentru depasirea crizei este reducerea numarului de branduri ale unei singure companii. “Brand-ul de companie, in schimb, trebuie sa fie cel mai puternic”, a punctat el.

Un alt aspect pe care l-a abordat expertul in marketing este faptul ca atragerea de noi consumatori nu reprezinta o solutie pe timp de recesiune.”Este foarte important sa ii pastrezi pe cei pe care i-ai castigat deja. Sa incerci sa atragi noi clienti inseamna un efort financiar suplimentar. E important sa-i pastrezi pe cei mai buni cumparatori. Aceia care platesc cei mai multi bani pentru produsele tale sunt cei mai buni, pentru ca ei chiar vor sa lucreze cu tine. Consumatorii care se uita dupa cupoanele din ziare, dupa ofertele promotionale, sunt cei care vor schimba supermarketul din care isi fac cumparaturi inca de saptamana viitoare. In perioade de criza, e important sa te concentrezi asupra clientilor pe care ii ai deja nu sa incerci sa atragi altii noi. Daca ii vei pastra pe cei mai buni clienti ai tai, atunci vei avea de castigat, pentru ca ei iti vor aduce alti clienti de calibrul lor, la fel de buni cumparatori”.

Fisk a mai subliniat, in discursul sau, un lucru care, pentru unii, poate parea bizar. “Cea mai mare greseala este sa faci discount, asta iti va distruge afacerea. Datorita promotiilor pentru o perioada scurta de timp, oamenii vor plati, de exemplu, cu 5% mai putin, ceea ce nu inseamna foarte mult pentu consumator.  Marea problema se pune, insa, in legatura cu increderea pe care o are in legatura cu un brand, mai ales cind este vorba de un produs important. Mai bine scoti pe piata un nou produs mai ieftin, decat sa faci o reducere la un produs care exista deja si cu care oamenii s-au obisnuit”, a spus Fisk.

Peter Fisk este CEO (Chief Executive Officer, echivalentul functiei de Director General Executiv) la una dintre cele mai mari organizatii de marketing din lume, The Chartered Institute of Marketing, unde s-a facut cunoscut ca lider si comentator al marketingului din lumea intreaga.

Evenimentul la care Fisk a prezentat masuri ce pot ajuta companiile sa reziste sau chiar sa prospere in perioada recesiunii a fost organizat in mai multe tari din lume de compania One Good Idea, comunicarea si relatiile publice fiind asigurate, in Romania, de agentia United.

NewsIn

Posted on by

Promotia crizei: Cine iese din facultate are 5% sanse de angajare

Prapastia dintre absolventii de facultati din acest an, asa-numita “promotie a crizei”, si piata muncii se va adanci si mai mult in acest an, in conditiile in care aproximativ 200.000 de studenti isi termina studiile, iar angajatorii reduc numarul de posturi, pentru a face fata crizei prin reducerea cheltuielilor.

Aproape jumatate dintre acesti absolventi, deci in jur de 100.000 de tineri, provin din facultati cu profil economic si juridic, medicina si farmacie, IT si inginerie, in timp ce plaja de joburi in care vor putea sa-si caute un loc de munca este de aproximativ 4.500, de unde rezulta un raport de peste 20 de candidati pentru un loc de munca, potrivit unei analize a Business Standard, bazata pe datele furnizate de Ministerul Educatiei, Ministerul Muncii, institutiile de invatamant din tara, companiile de resurse umane si site-urile de recrutare.

Sansele scad daca avem in vedere ca numarul somerilor, acum depasind jumatate de milion de persoane, este estimat sa ajunga spre 800.000 pana la finele anului, nivel care nu a mai fost atins din 2002 incoace. “Criza pune si mai puternic in evidenta deficientele sistemului romanesc de invatamant si decalajul dintre scoala si nevoile pietei. Vor fi loviti in special cei care termina scoli slabe, deoarece angajatorii vor avea de unde sa aleaga si ii vor selecta doar pe cei mai buni”, a declarat Adrian Stanciu, managing partner al Human Synergistics, unul dintre participantii la panelul Educatie-Piata Muncii din proiectul Guvernul Privat. Potrivit acestuia, criza va amana cu cativa ani buni reforma educatiei, deoarece aceasta nu mai este o prioritate pe agenda Executivului. Cele mai mici sanse sa-si gaseasca un job in acest an au absolventii de studii economice, juridice si tehnice, aflati, pana anul trecut, printre cei mai cautati de catre companiile din piata. Cele mai mari sanse de angajare le au insa farmacistii si IT-istii.

Oferta de locuri de munca disponibile in piata pentru tinerii care vor obtine aceste specializari nu depaseste 3.000, in conditiile in care numarul celor care isi vor finaliza studiile este de peste 50.000. Anul acesta vom avea un excedent pe piata muncii de aproape 30.000 de economisti, 20.000 de ingineri si 8.000 de juristi. De asemenea, putem vorbi despre un excedent de personal si in domeniile farma, IT si medicina, unde locurile de munca disponibile sunt mult mai putine decat numarul absolventilor.

Numarul tinerilor care s-au orientat catre studiile economice si de drept a crescut exponential, in ultimii ani. Daca in ’90 isi finalizau studiile circa 2.000 de economisti si 300 de avocati, in prezent, numarul absolventilor de studii economice a ajuns la aproape 30.000, iar cel al absolventilor de drept, la 9.000. Printre cei care isi vor finaliza studiile in acest an se numara si peste 20.000 de ingineri, aproape 15.ooo de medici si farmacisti si 6.000 de IT-isti.

Daca in anii trecuti vorbeam despre un deficit acut de personal calificat, in momentul de fata, oferta de joburi este mult sub nivelul cererii, date fiind noile conditii de piata. In prezent, majoritatea joburilor disponibile pe piata sunt in domenii precum vanzari si comert, IT, inginerie si logistica.

“Piata este suprasaturata de economisti si psihologi. Cele mai mari sanse sa se angajeze dupa absolvire le au cei care au terminat facultatile tehnice, de asemenea, sanse de a-si gasi un job au si farmacistii”, spune Daniela Necefor, managing partner al firmei de recrutare si executive search Total Business Solution. In opinia acesteia, inca putem vorbi despre un deficit de personal pe partea de inginerie, in ciuda faptului ca majoritatea companiilor au renuntat la intentiile de angajare. Anul trecut, deficitul de ingineri pe piata locala era estimat la peste 30.000.

“Foarte putini dintre absolventii de studii superioare de anul acesta isi vor gasi un loc de munca, cel putin in domeniile pentru care se pregatesc, mai ales luand in calcul conditiile economice din 2009”, considera directorul Confederatiei Patronale a Industriilor, Serviciilor si Comertului din Romania (CPISC), Adrian Izvoranu.

Integral in Business Standard

Posted on by

Am trecut de punctul culminant al crizei?

Bancherii sunt optimisti, iar FMI prevede revenire pe plus in 2010. Cifrele actuale arata insa ca Europa este inca grav afectata. Economia mondiala se pregateste sa intoarca foaia, insa, deocamdata, doar in lumea prognozelor. In realitate, cifrele arata inca destul de rau, cu scaderi pe toate liniile, insa cu semnale clare de revenire, dupa cum au aratat bancherii europeni.

Potrivit prognozei economice regionale de primavara pentru Europa in 2009, publicata, ieri, de Fondul Monetar International (FMI), anul viitor economiile europene se vor redresa, dupa ce, in 2009, vor cunoaste un declin puternic.

Astfel, raportul indica o recesiune de 4% pentru economiile dezvoltate europene in acest an, urmata de o usoara revenire, pana la -0,4%, in 2010. Pentru statele in dezvoltare, specialistii Fondului prevad o scadere mai mare in 2009, in medie de 4,9%, insa si o revenire mai spectaculoasa anul viitor, de +0,7%. Cel mai lovit stat din zona euro va fi Irlanda, cu o evolutie economica de -8%, in 2009. Insa Tarile Baltice vor inregistra de departe cele mai mari scaderi din UE: peste -10%.

Integral in Evenimentul Zilei

Posted on by

Megabancile sunt cauza, nu victimele crizei

Megabancile americane si europene care au beneficiat de fonduri de salvare considerabile nu numai ca nu sunt victime ale crizei financiare globale, ci chiar au provocat-o, “facilitand deliberat imprumuturile cu grad de risc ridicat, care ameninta in prezent sistemul financiar”, indica o ancheta a organizatiei americane de jurnalism de investigatie Center for Public Integrity.

Principalele organisme financiare care au acordat credite subprime, blamate pentru provocarea crizei economice globale, au fost detinute sau finantate de banci care acum primesc miliarde de dolari din fondurile de salvare, se arata in studiul realizat de Center for Public Integrity. Prin urmare, aceste banci sunt departe de a fi victime ale crizei, asa cum se autodescriu, fiind responsabile pentru declansarea acesteia, cu atat mai mult cu cat semnale de avertizare au aparut inca de acum un deceniu.

Center for Public Integrity a ajuns la aceste concluzii pe baza analizei computerizate a datelor guvernamentale referitoare la aproape 7,2 milioane de credite subprime (cu risc ridicat si cu dobanzi mari) acordate intre 2005 si 2007, o perioada care include apogeul si colapsul afacerii subprimelor. Analiza a indicat ca 25 de organisme financiare sunt responsabile in aceasta perioada pentru acordarea de imprumuturi cu grad ridicat de risc in valoare de aproape un trilion de dolari, ceea ce reprezinta 72% din totalul creditelor de acest gen.

Banci de investitii americane si europene au investit sume enorme in creditele subprime datorita cererii in continua crestere (pana la un moment dat) de imprumuturi cu grad de risc ridicat si cu dobanzi mari, garantate prin ipotecare. Bancile au obtinut profituri uriase, iar directorii lor au incasat prime considerabile, pana cand piata imobiliara s-a prabusit.

Bancile de investitii Lehman Brothers, Merrill Lynch, JPMorgan & Co. si Citigroup Inc. au detinut si au finantat organisme financiare care acordau credite subprime. Alte banci, ca RBS Greenwich Capital Investments Corp. (parte a Royal Bank of Scotland), Swiss Bank Credit Suisse First Boston sau Goldman Sachs & Co., au sustinut financiar institutii care acordau credite subprime.

Cel putin 21 dintre principalele 25 de organisme financiare care au acordat credite subprime au fost finantate,  prin acorduri de creditare sau prin cumpararea imprumuturilor, de banci care au primit fonduri de salvare. 20 dintre aceste 25 de companii au fost inchise, au incetat acordarea de imprumuturi sau au fost vandute pentru a evita falimentul. 11 dintre cele 25 de institutii analizate au platit pentru a scapa de reclamatii de abuzuri, patru dintre ele – printre care American International Group si Citrigroup – au primit fonduri de salvare.

Calea spre dezastru

Center for Public Integrity aminteste faptul ca bazele industriei creditelor subprime (cu grad ridicat de risc si dobanzi mari) au fost puse in anii ’80, prin adoptarea de catre Congresul american a doua legi propuse de democratul Fernand St. Germain. Prima, din 1980, sustinuta cu entuziasm de presedintele democrat Jimmy Carter, includea o clauza care, practic, impiedica statele sa limiteze ratele ipotecilor, iar a doua, din 1982, le dadea posibilitatea creditorilor sa ofere ipoteci diversificate, in locul creditelor cu dobanzi fixe, pe 30 de ani. Astfel, li s-a deschis calea acordarii de credite ipotecare unor persoane care, in mod evident, nu si le puteau permite, colapsul fiind inevitabil dupa mai bine de doua decenii in care s-au obtinut profituri uriase.

Romania Libera

Posted on by

Circa 80% dintre romani se plang de efectele crizei

Opt din zece romani afirma ca resimt in plan personal consecintele crizei financiare mondiale si considera ca nivelul de trai va continua sa se deterioreze in urmatorii 5 ani. Totusi, o treime are incredere ca guvernul va reusi sa combata efectele recesiunii, in timp ce 23% asteapta solutii din partea UE.

Criza i-a afectat direct pe 58% dintre europeni, potrivit unui Eurobarometru derulat in ianuarie-februarie 2009 si dat ieri publicitatii, iar romanii se declara printre cei mai “loviti”, dupa unguri si lituanieni. Astfel, 79% dintre conationali afirma ca situatia personala le-a fost atinsa de recesiune, iar 75% se arata pesimisti in ceea ce priveste efectele actualei crize in urmatorii cinci ani asupra nivelului de trai. In acelasi timp, circa 44% dintre romani sunt de parere ca adoptarea monedei unice europene ar fi atenuat efectele crizei, iar 35% doresc accelerarea procesului de convergenta la euro, arata  Eurobarometrul.

La nivel UE, preferinta pentru euro sau moneda nationala a fiecarui stat indica niveluri similare de incredere, de 45%. Totusi, in Ungaria, 61% dintre cei intervievati ar fi preferat euro ca moneda nationala in perioada crizei, in timp ce doar 17% dintre bulgari ar fi vrut sa fie, acum, in zona euro. Daca la nivel european, se observa o incredere mai puternica in masurile concertate ale forurilor UE pentru salvarea economiei (circa 17%), pe plan national, Guvernul se bucura de mai mult sprijin.

Astfel, 32% dintre conationali considera ca Executivul va reusi sa combata efectele crizei, in timp ce 23% asteapta solutii de la liderii UE, 10% considera ca masurile cele mai eficiente vor veni din partea Statelor Unite, iar 9% se bazeaza pe FMI. In plus, 11% dintre romani considera ca grupul celor mai bogate opt state ale lumii (G8) poate oferi cele mai bune raspunsuri impotriva recesiunii. La nivel UE, un sfert dintre cetateni are incredere in solutiile propuse de G8. In schimb, 4 din 10 europeni considera ca guvernele nu au derulat, pana in prezent, suficiente masuri anticriza.

Gardianul