Criza aduce profit record bancii centrale a Marii Britanii

Criza financiara a ajutat Bank of England (BoE), institutia bancara centrala a Marii Britanii, sa obtina un profit record in ultimele 12 luni, 1,125 miliarde euro, in crestere cu 223 milioane euro fata de aceeasi perioada a anului anterior.

Cea mai mare parte a profitului a fost obtinut din taxe si dobanda generata de banii imprumutati bancilor particulare aflate in criza de lichiditati. Institutiile din sectorul privat s-au plans in repetate randuri ca dobanda impusa de BoE este exagerata.

Cu doua zile in urma, Lloyds Banking Group, banca in care statul detine o cota de 43%, a anuntat ca a platit 543 milioane euro pe actiunile preferentiale detinute de guvern pentru a le putea converti in actiuni obisnuite.

http://www.banknews.ro/stire/28650_criza_aduce_profit_record_bancii_centrale_a_marii_britanii.html

Bancherii: supraimpozitarea profitului accelereaza fuga banilor din tara

Guvernul Boc ameninta bancherii cu supraimpozitarea profitului daca retrag liniile de finantare acordate filialelor din Romania, insa reprezentantii BNR calmeaza spiritele si sustin ca o astfel de penalizare, de tip “Robin Hood”, nu va fi aplicata.

Aceste replici au avut loc ieri, in momentul in care bancherii care conduc cele mai mari institutii de credit de pe piata locala se aflau in discutii, la Bruxelles, cu reprezentantii Fondului Monetar International si cei ai Comisiei Europene, in legatura cu majorarea capitalului social si sustinerea cu fonduri a businessurilor din Romania.

Contactati de Business Standard, oficialii BNR au declarat ca supraimpozitarea nu ar face decat sa accelereze fuga capitalurilor din Romania. “Asa ceva nu este posibil. Poti sa adopti o masura de acest fel si sa schimbi comportamentul in sens contrar; sa nu mai primesti niciun ban. Piata este bazata pe anticipatii, iar daca lasi sa se intrevada ca intentionezi sa adopti masuri de acest fel, nu este bine”, au declarat oficialii BNR. Bancherii sunt contrariati de masura gandita de Executiv si sustin ca aceasta nu va stimula activitatea pe piata locala, mai ales ca, dupa primul trimestru, bancile au inregistrat o pierdere cumulata de 50 mil. euro. “Intr-o economie libera, fluxurile intra si ies, fie ca este vorba despre investitii, fie despre imprumuturi. Nu cred ca penalizarea sau masurile restrictive sunt in masura sa stimuleze bancile sa tina banii in Romania, ci dimpotriva. Avantajele sunt mai importante”, puncteaza Misu Negritoiu, director general ING Bank sucursala Romania.

Bancherii au scos din tara 2,3 mld. euro in perioada septembrie 2008-martie 2009, inainte de semnarea acordului de tip “gentelman agreement” cu FMI, in martie, la Viena. Autoritatile romane se tem de iesirea in masa a finantarilor, ceea ce ar putea crea probleme serioase economiei, de vreme ce creditarea deja a franat dramatic.

“Daca bancile straine, prin reprezentantele lor in Romania, nu vor intelege ca au obtinut profituri extrem de importante in Romania, in vremuri foarte bune, iar acum, cand vremurile sunt dificile, vor arunca povara crizei numai pe umerii romanilor si isi vor retrage banii la bancile din strainatate, atunci avem posibilitatea de a aplica masuri precum acea taxa «Robin Hood», de supraimpozitare a profiturilor”, a declarat premierul Emil Boc, la postul public de radio, potrivit NewsIn.

Deocamdata, nu exista semnale ca bancile intentioneaza sa retraga liniile de finantare, ca urmare a diminuarii rezervelor minime obligatorii, cred guvernantii. Ramane de vazut daca bancherii vor alege sa foloseasca pentru creditare cele 800 milioane de euro care urmeaza sa fie eliberate in piata la finele acestei luni, dupa scaderea la zero a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala de peste doi ani.

Integral in Business Standard

CNIPMMR propune extinderea aplicarii Programului Rabla si pentru IMM-uri

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) propune includerea, incepand cu etapa a II-a, in cadrul Programului Rabla a persoanelor juridice si a vehiculelor utilitare usoare, a anuntat, marti, vicepresedintele consiliului, Ion Glisca.

“Propunem includerea, incepand cu etapa a doua (1 iunie – 31 august), in cadrul Programului 2009 de innoire a parcului auto national a persoanelor juridice, a leasingului, precum si a vehiculelor utilitare usoare. Aceasta initiativa a venit si la propunerea Dacia”, a spus Ion Glisca.

Potrivit acestuia, aplicarea propunerilor IMM-urilor ar ajuta Programul de innoire a parcului auto in conditiile reducerii drastice a vanzarilor de autoturisme. De asemenea, aceasta va avea un efect benefic si asupra furnizorilor de pe orizontala din industria auto.

Vicepresedintele CNIPMMR a mai spus ca IMM-urile vor propune ca aceasta cota de alocare sa fie data de cota de piata pentru fiecare marca de masini.

Potrivit datelor CNIPMMR, bilantul partial al primei etape a Programului de innoire a parcului auto la data de 6 mai arata ca din cele 20.000 de autoturisme disponibile s-au eliberat numai 7.000, iar Dacia este singura marca ce a reusit sa-si epuizeze cota alocata, de 1.731 de masini.

NewsIn

Unele banci taxeaza tot ce prind in goana dupa profit

Transferul unei sume in lei intre doi clienti de la aceeasi banca ajunge sa coste in unele cazuri chiar si 15 lei, in conditiile in care banca doar muta banii dintr-un cont in altul. Clientii care efectueaza des astfel de tranzactii pot economisi banii, daca aleg o banca unde aceste plati sunt gratuite, asa cum este normal. Transferurile intrabancare prin ordin de plata presupun virarea unei sume de bani intre doua conturi deschise la aceeasi banca.

Astfel, sumele sunt transferate electronic, direct prin sistemul intern al bancii, fara a fi necesara trecerea banilor printr-o casa de compensare sau printr-un alt sistem de gestiune a platilor. Practic, ofiterul de la ghiseu doar introduce in sistem datele platitorului si ale expeditorului, iar decontarea se face automat prin sistemul informatic intern al institutiei. Astfel, nu apare niciun cost suplimentar pentru banca.

La unii gratis; altii iti iau pielea  

Majoritatea bancilor nu solicita comisioane pentru aceasta operatiune relativ simpla, tocmai din aceste motive. Printre acestea se numara Alpha Bank, Banca Romaneasca, Bancpost, CEC Bank, Piraeus Bank, RBS sau Volksbank.

Lipsa comisioanelor este justificata si dintr-un alt motiv: atunci cand se fac plati intrabancare, banii raman in cadrul bancii, astfel ca aceasta se poate folosi de ei in continuare. E bine de stiut ca sumele din conturile curente sunt folosite de banci atat pentru a face plasamente pe piata monetara, cat si pentru a acorda credite, operatiuni de pe urma carora obtin venituri.

Unele banci, insa, pe langa faptul ca se pot folosi in continuare de banii clientilor si nu au niciun cost suplimentar cu efectuarea tranzactiei, nu ezita sa-si taxeze clientii. Mai mult, impun si o grila de comisionare crescatoare, in functie de valoarea platii. 
La BRD, o plata catre un alt client al bancii costa 3 lei pentru sume mai mici de 500 lei, urca la 7 lei, pentru sume de pana la 50.000 lei, si ajunge la 10 lei in cazul in care suma transferata depaseste acest prag.

Si la BCR, costul perceput de banca variaza intre 3 si 9 lei in functie de suma transferata. In plus, comisionul perceput are aceeasi valoare ca si la platile interbancare, desi aici practic nu exista costuri pentru banca.
Unul dintre cele mai mari comisioane se intalneste la MKB Romexterra Bank, unde tariful perceput clientilor poate ajunge pentru un ordin de plata la 15 lei.  

BCR si Raiffeisen comisioneaza mai mult populatia decat firmele mari  

O alta situatie ciudata se intalneste la unele banci care taxeaza mai aspru populatia decat companiile. Astfel, exista unele banci unde o persoana care vrea sa transfere 500 lei va plati mai mult decat o corporatie care plateste 500.000 lei unui furnizor cu cont deschis la aceeasi institutie.

La Raiffeisen Bank, clientii persoane fizice si IMM-urile platesc intre 3 si 7 lei pentru a transfera o suma de bani catre contul altui client Raiffeisen Bank. Si asta, in conditiile in care, pentru aceeasi operatiune, comisionul perceput clientilor corporatii este de doar 2 lei.

La BCR, se procedeaza similar. Comisionul porneste de la 0 lei in cazul unei firme si ajunge la 8 lei doar pentru sume transferate ce depasesc 50.000 lei. Pentru populatie insa, comisionul minim este 3 lei si urca rapid la 9 lei in cazul in care suma transferata trece de 20.000 lei.

Unele banci adopta strategia inversa. Clientii companii trebuie sa plateasca mai mult daca vor sa vireze o suma de bani catre contul altui client deschis la aceeasi banca. La OTP Bank, ING Bank sau Intesa Sanpaolo Bank, in conditiile in care persoanele fizice beneficiaza de transfer intrabancar gratuit, firmele trebuie sa plateasca. La OTP Bank comisionul este de 2 lei, ING Bank percepe 5 lei, iar la Intesa Sanpaolo Bank comisionul pentru plata intrabancara initiata de o firma variaza intre 1 si 5 lei in functie de suma.

Si la UniCredit Tiriac si la Banca Carpatica se intalneste aceeasi situatie. Spre exemplu, la UniCredit companiile care doresc sa faca o plata in lei catre alt client al bancii platesc 3 lei indiferent de suma transferata, triplu fata de tariful perceput populatiei.

Integral in Curierul Nationa

Danila: Bancile straine scot orice euro pe care pun mana

Aprecierea leului de dupa semnarea acordului cu FMI pentru finantarea de 12,95 mld. euro este folosita de bancile straine pentru a cumpara euro in castig si a scoate valuta din tara, conform cerintei bancilor-mama de reducere a expunerilor pe Romania, sustine Nicolae Danila, fost presedinte executiv al BCR.

Ne-am imprumutat pentru a sustine cursul si am apreciat leul, insa acum este foarte periculos pentru ca bancile straine cumpara valuta, o scot din tara si mai ies si in castig. Cum prind un euro, cum il transfera in cont la bancile-mama, care il folosesc ca resursa, nu ca expunere”, afirma bancherul. El considera ca ar fi trebuit mentinut un leu mai slab care sa ii avantajeze pe exportatori si sa descurajeze cumpararea de valuta, iar clientii cu credite in euro sa fie sprijiniti pe alte cai precum subventionarea dobanzilor de catre stat.

Integral in Ziarul Financiar

Fiscul elimina o firma din cinci si te cauta la acte pentru masinile din afara

Nu ti-ai depus de cel putin sase luni declaratiile de taxe si impozite si deconturile de TVA si in acelasi timp nu functionezi la sediul social declarat si te sustragi de la controlul fiscal? Toate firmele care intrunesc cele trei criterii vor fi declarate inactive fiscal peste cateva zile, dupa publicarea in Monitorul Oficial a ordonantei de guvern care reglementeaza Codul de procedura fiscala, a anuntat luni Sorin Blejnar, presedintele Autoritatii Nationale de Administrare Fiscala (ANAF). Vestea proasta pentru patronii celor 131.000 de societati comerciale (din totalul de peste 600.000 de firme din Romania) care intra la aceasta categorie este ca nu vor putea sa mai infiinteze vreodata o companie pe numele lor, pentru ca Fiscul va inscrie in cazierul fiscal starea de inactivitate a firmei, potrivit reprezentantilor ANAF. Toate aceste companii vor intra pe o “lista neagra”, care va fi postata pe site-ul Autoritatii.

“Pana acum, aceste firme figurau doar pe o lista, in Monitorul Oficial. Acum vor fi publicate pe site, cu motor de cautare, ca la Google”, a spus Blejnar. Asta inseamna ca firmele vor suferi grav la capitolul imagine si orice viitoare relatie de afaceri va fi afectata.

“Este un mecanism de reglare a functionarii corecte a intreprinzatorilor, care ii elimina pe cei care nu joaca in mod cinstit”, a declarat Luminita Ristea, managing partner al firmei de consultanta financiara Consulting R Group din cadrul Nexia International.

Adio cod de Taxa pe Valoarea Adaugata

Companiile declarate inactive fiscal vor ramane si fara codul de platitor de TVA, prin aceasta masura Fiscul dorind sa preintampine furtul de identitate la evaziunea fiscala in acest domeniu. Detinatorii acestor companii oricum nu aveau un comportament corect, iar multe dintre firme erau infiintate cu scopul de a frauda, dupa care erau falimentate iar patronii o luau de la capat, infiintand alte companii, in acelasi scop.

De altfel, fraudele in domeniul TVA la comertul intracomunitar au un nivel alarmant in intreaga Europa. “Este un carusel care pleaca din Marea Britanie si se opreste la Constanta. Si in Romania exista retele specializate”, a mai spus Blejnar. Numai in primele patru luni ale acestui an, Garda Financiara a monitorizat peste 13.000 de operatiuni intracomunitare, iar 214 agenti economici au fost dati in consemn, fiind de negasit. Prejudiciile in acest caz depasesc 134 milioane de lei.

Integral in Gandul

Adrian Vasilescu: Guvernul se uita cu invidie la banii de la FMI si CE, care vor ajunge la BNR

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat astazi, la videochatul Realitatea.net Live, ca Guvernul se uita cu invidie la cele 13 miliarde de euro care vor ajunge la Banca Nationala in urma imprumutului extern. Vasilescu a explicat ca BNR “este o putere in lumea financiara, are autoritate, are independenta, colaboreaza cu Guvernul, dar nu ii da bani”.

Adrian Vasilescu a declarat ca cea mai mare parte din imprumutul pe care Romania il va contracta, 13 miliarde de euro din 20, vor ajunge la Banca Nationala si vor intregi rezerva financiara. 

Adrian Vasilescu spune ca acesti bani nu vor fi folositi nici pentru economie, nici pentru salarii sau pensii, dar nu vor fi folositi nici pentru Ministerul de Finante sau pentru Guvern. In opinia consilierului, toate aceste lucruri starnesc invidia Guvernului. 

“Guvernul se uita cu invidie la acesti bani, dar nu primeste nimic de aici. Aici este o lege foarte stricta. Rezerva internationala este in gestiunea Bancii Nationale. BNR este o putere in lumea financiara , are autoritate, are independenta, colaboreaza cu Guvernul, dar nu ii da bani”, a intarit Vasilescu.

“Guvernul trebuie sa primeasca 5 miliarde de euro de la Uniunea Europeana, bani care inca nu au intrat. Guvernul si-ar dori bani si are nevoie acum de bani, dar sumele ajunse la BNR nu ajung decat pe canalele destinate sistemului financiar”, a spus Vasilescu, precizand totodata ca o transa de 5 miliarde de euro a fost transferata deja la BNR.  

Piata reactioneaza bine la indemnurile Bancii Centrale, atata timp cat BNR este cel mai important si mai puternic jucator de pe piata valutara

Adrian Vasilescu a vorbit si despre stabilitatea pietei valutare, afirmand ca acesata stabilitate incepe sa opreasca criza.

“Piata valutara s-a stabilizat si nu ne asteptam sa se destabilizeze. BNR este pregatita sa pastreze aceasta stabilitate a pietei valutare”, a spus consilierul guvernatorului BNR.

Adrian Vasilescu a explicat ca piata reactioneaza bine la indemnurile BNR, “atata timp cat Banca Centrala are in spate o rezerva foarte puternica, cat timp piata stie ca BNR este cel mai important si mai puternic jucator de pe piata valutara”.

Realitatea.net

Fiscul pune bata pe datornicii fictivi

Numeroase firme incluse la categoria datornici nu au obligatii restante. Ele ajung pe “lista rusinii” din cauza greselilor functionarilor. O mare parte din companiile trecute pe lista datornicilor la stat in realitate si-au achitat toate obligatiile fiscale. Sesizati de obicei de partenerii de afaceri despre situatia cu care figureaza in registrele Fiscului, datornicii fictivi ajung sa piarda contracte sau chiar sa plateasca penalizari din cauza sistemului de lucru invechit al functionarilor, relataza editia din aceasta saptamana a revistei “Capital”.

Intarzieri si greseli de dactilografiere

“In general, diferentele dintre sumele declarate de societati si cele operate de Fisc provin din procesarea cu intarziere a declaratiilor sau a platilor”, a explicat Ruxandra Jianu, partener la Biris Goran Consulting. Ea mai spune ca diferentele dintre evidenta contabila a firmelor si baza de date a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) sunt cauzate de sistemul invechit prin care declaratiile si platile sunt introduse manual, existand mereu riscul greselilor de dactilografiere.

Cele mai frecvente erori se refera la operarea sumelor in evidenta informatica a ANAF, codul de identificare fiscala scris incorect, precum si compensarile cu sumele de rambursat fara informarea contribuabilului, potrivit Luminitei Ristea, consultant la Nexia Romania.

Calea spre iesirea din blocaj

Incurcaturile din hartiile Fiscului le genereaza companiilor o serie de probleme cum ar fi imposibilitatea de a mai participa la licitatii sau pierderea increderii partenerilor de afaceri. In caz extrem, vinovatii fara vina ajung chiar sa achite majorari de intarziere de 0,1% pe zi din suma datorata de la data la care expira termenul de plata.

Din pacate, contribuabilul este cel care trebuie sa se ocupe de rezolvarea problemei. El trebuie sa se intereseze permanent la administratia financiara despre situatia sa si daca au fost operate platile. Dupa reglarea fiselor fiscale, care se face cu prezentarea actelor contabile, firmele trebuie sa depuna o cerere pentru actualizarea bazei de date.

Integral in Evenimentul Zilei

Scăderea puternică a PIB-ului i-a surprins pe analiştii români

Scăderea severă a economiei în primul trimestru a fost determinată în principal de contraperformanţa în industrie şi servicii şi face mai dificilă atingerea prognozei pentru întregul an convenite de autorităţi cu FMI şi CE, afirmă analiştii, care sunt surprinşi de amplitudinea declinului PIB.

Institutul Naţional de Statistică a anunţat că economia s-a contractat cu 6,4% în primul trimestru comparativ cu perioada similară a anului trecut, respectiv cu 2,6% faţă de ultimele trei luni din 2008.

În acelaşi timp, economia a intrat în recesiune tehnică deoarece PIB-ul a scăzut, ajustat sezonier, două trimestre consecutiv comparativ cu trimestrele respective anterioare. În ultimul trimestru din 2008, economia a scăzut, ajustat sezonier, cu 3,4% comparativ cu trimestrul anterior.

„Rezultatele au fost peste aşteptările noastre şi ale pieţei şi ne gândim să ne revizuim descendent previziunea de PIB pentru anul acesta. Industria şi serviciile au fost principalele sectoare care au determinat o asemenea contracţie a economiei, în timp ce performanţa pozitivă modestă a construcţiilor şi a agriculturii nu a reuşit să contrabalanseze evoluţia din primul trimestru, mai ales că au o pondere scăzută în formarea PIB. Devine tot mai evident că românii şi-au modificat comportamentul de consum şi se orientează către economisire”, a declarat pentru Mediafax economistul-şef al Volksbank, Melania Hăncilă.

Analiştii economici contactaţi de Mediafax anterior publicării datelor privind PIB-ul din primul trimestru au prezentat estimări privind contracţia economică cu rate anuale cuprinse între 2% şi 4,1%, cele mai multe proiecţii mergând pe o scădere de 2,5%.

„Noi ne-am aşteptat la 4,1%. Cifra de 6,4% este mai mult decât ne-am aşteptat. Această cifră afectează segmentul investiţional, care părea că-şi revine în ultimele două săptămâni. Se va inversa trendul. Vom avea o presiune pe curs şi pe burse, în sensul scăderii investiţiilor”, a afirmat economistul-şef al Unicredit, Rozalia Pal.

În condiţiile actuale, fiecare bănuţ este important

Analişttii sunt de părere că rezultatele din primul trimestru vor face mai dificilă atingerea nivelului de -4% de creştere economică estimat de autorităţi şi FMI.

„Mai sunt încă şanse pentru o scădere economică mai mică de 4%, însă autorităţile trebuie să ia măsuri urgente şi să demareze proiectele de investiţii, şi să mărească gradul de absorţie al fondurilor europene deoarece, în condiţiile actuale, fiecare bănuţ este important şi doar un managementul eficient al lichidităţilor şi al cheltuielilor bugetare mai poate netezi contracţia economică”, a spus Hăncilă.

Pal consideră că economia va scădea şi în următoarele trimestre, arătând că veştile proaste nu vin doar din România.

„Cred că e o surpriză negativă nu numai pentru România, dar şi pentru alte ţări, precum Germania, care a avut o scădere economică de 3,8%. E un val de mesaje negative peste aşteptări”, a arătat Pal.

Trimestrele 3 şi 4 ar putea „să arate mai bine”

Economistul ING Bank România Vlad Muscalu consideră că trimestrele 3 şi 4 ar putea „să arate mai bine” şi crede că este dificil, dar nu imposibil, ca nivelul de -4% să fie atins la finele anului, în contextul în care „se pleacă deja cu un dezavantaj”.

„Ce ştim cu certitudine este scăderea drastică a producţiei industriale. De asemenea, este o corecţie mult mai mare pe partea de consum. Deja şi la investiţii am intrat în teritoriu negativ. Pe de altă parte, exportul net a contribuit pozitiv”, a continuat reprezentantul Unicredit.

Hăncilă opinează că amplitudinea scăderii PIB în primul trimestru ar putea avea efecte negative asupra cursului de schimb şi accelera procesul dezinflaţionist odată cu scăderea cererii, ceea ce ar putea determina banca centrală să relaxeze mai mult politica monetara în acest an.

Pe de altă parte, economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, afirmă că primul trimestru nu este relevant pentru întregul an.

„Trimestrul 4, care probabil va fi cel mai bun din 2009, are o pondere aproape dublă faţă de primul”, a explicat Anghel.

SURSA: Mediafax

Vremea profiturilor-record in sectorul bancar a trecut

Economia va parcurge o perioada de “mari reasezari”, iar bancile si intreprinzatorii privati ar trebui sa se obisnuiasca cu profituri mai mici, mai rezonabile, sa promoveze munca si productivitatea, a declarat, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

“Cred ca este o perioada de reasezare. si pentru bancheri, si pentru intreprinzatorii privati ce va urma nu va semana cu ce a fost inainte. Cred ca dansii trebuie sa se indrepte catre valori autentice, munca, productivitate, mai putin decat spre cele speculative (…) sa se obisnuiasca cu castiguri mai mici, rezonabile, va fi o perioada de mari reasezari”, a spus Isarescu, intr-o conferinta de presa organizata la Iasi.

Guvernatorul s-a aratat optimist in ceea ce priveste reluarea creditarii, dar sustine ca bancile trebuie sa reduca semnificativ dobanzile in lei, foarte inalte la acest moment pe partea de depozite, cost care se va regasi si la creditare.

“La dobanzile la care cred dansii ca pot sa reia creditarea, chiar nu poti sa creditezi.
Daca as avea un client gata sa se crediteze la o dobanda de 25% pe an, as ciuli tare urechile, eu ca bancher m-as intreba ce are in spate”, a declarat Isarescu, adaugand ca mediul de afaceri trebuie sa urmeze dictonul latin “festina lente (grabeste-te incet – n.r.), adica sa mergem incet, dar destul de repede”.

Totusi, economia a raspuns “foarte bine” la criza financiara in primele trei luni ale anului, rezultatele fiind cu mult peste asteptari, spune Isarescu. “Ce s-a intamplat in primele trei luni din acest an este cu mult mai mult decat ma asteptam. Deci economia a raspuns foarte bine”, a afirmat guvernatorul BNR.

Curentul