Tag Archives: castiga

Posted on by

Cat mai castiga un salariat in domeniul financiar-bancar?

De la 7.000 euro pentru un CEO, 4.000 de euro pentru un sef de divizie financiara, logistica sau vanzari si numai 200-350 de euro pentru un junior – acestea sunt salariile minime, excluzand bonusurile de performanta si beneficiile extrasalariale acordate de companii.

Managerii in cadrul departamentului financiar ajung la salarii minime de baza de 1.500 de euro, in timp ce controlerii, auditorii si actuarii duc acasa in jur de 2.000 de euro, iar contabilii – intre 500 si 700 de euro net, afirma Loredana Ladunca, manager al firmei specializata in recrutarea in domeniul financiar-bancar LCL Financial Recruitment.

In sectorul bancar, salariile au inregistrat o crestere de 7,9% in 2008, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Bancherii, primii in topul celor mai bine platiti angajati din economie in ultimii ani, au coborat doua trepte in primul trimestru al anului in curs, situandu-se acum pe locul trei.

Conform INS, salariul mediu lunar net al unui bancher atingea pragul de 690 de euro la inceputul anului 2009. Potrivit Ladunca, remuneratia bancherilor si ale celorlalti specialisti din sectorul financiar-bancar s-a mentinut la aproximativ acelasi nivel fata de anul 2008. “In prezent, salariul mediu din sectorul financiar- bancar este comparabil cu cel din anul 2008. Cresterea remuneratiei cu aproximativ 10% de la sfarsitul anului trecut, combinata cu salariile mai mici cu pana la 30% pentru noii angajati, nu determina o modificare semnificativa a salariului mediu”, comenteaza Ladunca.

Integral in Wall-Street.ro

Posted on by

Arestarea masinilor: superafacerea din care primariile nu castiga nimic

O agresiva campanie de ridicare a masinilor parcate ilegal se desfasoara in patru sectoare ale Capitalei. Firmele care opereaza “arestarile” incaseaza sume exorbitante de la soferi, dar nu dau mai nimic la bugetele locale. Iar lipsa parcarilor le ofera o afacere sigura.

In Capitala exista 1.217.000 de masini care se bat zilnic pe aproape 450.000 de locuri de parcare. In loc sa faca locuri de parcare, din 2007 unele primarii de sector au inceput sa ridice masinile parcate neregulamentar, percepand de la proprietar o taxa pentru ridicare, transport si depozitare a autovehiculului de aproximativ 200 de euro. Pentru ca numarul locurilor de parcare este mult mai mic decat numarul masinilor din Bucuresti, afacerea este una foarte infloritoare pentru firmele care se ocupa de ridicarea masinilor parcate neregulamentar.

Conform statisticilor oficiale, in sectoarele unde s-au creat locuri de parcare, numarul masinilor ridicate pentru parcare neregulamentara este la jumatate fata de sectoarele unde nu s-au construit locuri de parcare.

Elocvent este exemplul sectorului 3, unde s-au facut cele mai multe locuri de parcare: aici s-au ridicat cu 50% mai putine masini decat in sectorul 6. In sectoarele 4 si 5 nu se ridica masini. Desi are hotararea Consiliului Local, primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a decis sa nu ridice masini, pana cand nu termina de facut parcarile pe care le-a promis in campania electorala.

17.200 de autoturisme parcate neregulamentar au fost ridicate in Bucuresti de catre firmele special infiintate pentru acest lucru, de la inceputul anului pana in prezent. Aceste masini au fost ridicate in sectoarele 2, 3, 6 si, mai nou, in sectorul 1 de catre o serie de firme care au incheiat un parteneriat cu aceste primarii in urma unor licitatii. Cele mai multe masini, 6.845, au fost ridicate in sectorul 6 de catre firma Ilcor Auto Eco SRL, de la 1 ianuarie pana la 23 mai 2009, potrivit cifrelor oferite de catre Brigada de Politie Rutiera a Capitalei. Conform procedurii, proprietarul unei masini parcate neregulamentar in sectorul 6 plateste urmatoarele taxe: 130 de lei ridicarea masinii, 130 de lei transportul acesteia si 180 de lei depozitarea in primele 24 de ore. In total ar fi un minimum de plata de 440 de lei.

La aceasta suma se adauga inca 180 de lei pentru fiecare zi de depozitare a autoturismului. Un calcul scurt ne arata ca firma Ilcor Auto Eco SRL a incasat de la inceputul anului pana in prezent cel putin 753.000 de euro, adica in jur de 40.000 de euro pe saptamana. Asta inseamna ca firma care a castigat licitatia in sectorul 6 va incasa cel putin doua milioane de euro pana la sfarsitul anului. Din toata aceasta suma, Primaria Sectorului 6 nu primeste nici un leu. “Banii rezultati din activitatea de ridicare a masinilor parcate neregulamentar intra in conturile operatorului economic, nu la bugetul local. Operatorul economic SC Ilcor Auto Eco SRL are sediul social pe raza sectorului 6, iar Primariei Sectorului 6 ii revine doar cota-parte din impozitul platit de societate”, au explicat reprezentantii Primariei Sectorului 6. Primarul Cristian Poteras a revenit ulterior si a promis ca va organiza alta licitatie, in urma careia va impune si incasarea unui procent. Cand si cat nu a precizat.

In sectorul 2, in primele cinci luni ale anului, firma Supercom a ridicat 6.834 de autoturisme. Conform contractului, Supercom percepe aceleasi taxe ca in sectorul 6, la care a mai adaugat si TVA 19%, ne-a precizat primarul Neculai Ontanu. Prin urmare, ridicarea, transportul si depozitarea unui autoturism parcat neregulamentar pe raza sectorului 2 il costa pe proprietar 523 de lei cu TVA inclusa, la care se adauga cate 180 de lei plus 19% TVA pentru fiecare zi de depozitare.

De la inceputul anului, firmei Supercom i-au intrat in conturi in jur de 900.000 de euro, adica aproape 47.000 de euro pe saptamana. In acest ritm, pana la sfarsitul anului, Supercom isi va mai rotunji incasarile cu inca 1,5 milioane de euro. Si in acest caz, Primaria Sectorului 2 nu primeste nici un leu. “Obiectivul nostru nu a fost sa facem bani din aceste taxe. Noi am vrut sa scapam de masinile parcate ilegal. Banii care se strang acopera doar costurile de operare ale firmei”, sustine primarul Neculai Ontanu.

In sectorul 3 au fost ridicate cele mai putine masini: 3.300 de autoturisme. Costul unei astfel de operatiuni este de 550 de lei, iar banii sunt incasati de catre firma Rosal Ecologic Recycling System SRL. Acestui pret i se mai adauga cate 150 de lei pe zi, taxa de depozitare a autovehiculului. In primele cinci luni ale anului in curs, Rosal a incasat 452.000 de euro, ceea ce inseamna 23.800 de euro pe saptamana, adica 1,23 milioane de euro pana la sfarsitul anului.

Integral in Cotidianul

Posted on by

Un cersetor roman castiga in Elvetia 500 de franci pe zi

Europa a fost invadata de bande de cersetori originari din Romania. Politia elvetiana a constatat in aceste zile ca bandele sunt bine organizate, folosesc mijloace moderne de comunicatii si obtin venituri uriase din exploatarea copiilor si a persoanelor cu handicap.

Politia din Berna (Elvetia) a studiat modul de actiune al bandelor care exploateaza copii si persoane cu handicap in orasele elvetiene si a concluzionat ca acestea sunt bine organizate si folosesc mijloace moderne de comunicatii. Astfel, cersetorii care au luat in stapanire strazile si pietele bine frecventate din centrul orasului Berna dispar seara tot atat de repede precum apar dimineata, consemneaza ziarul elvetian Basler Zeitung. Un alt ziar, Sonntagszeitung, il citeaza pe seful politiei pentru straini din oras, Alexander Ott, care prezinta detaliat afacerea retelelor de cersetori.

Potrivit sursei citate, la Berna lucrurile functioneaza in felul urmator: bandele ii debarca pe copii si pe oamenii cu handicap, de pilda, in zona de agrement Schuetzenmatte, de unde ei se raspandesc mai apoi in oras. Acolo ei sunt supravegheati in timpul activitatii de cersit de membri ai bandelor, pentru ca seara sa fie recuperati de persoanele din umbra si dusi in tabere din apropierea granitei. Politia estimeaza ca un cersetor castiga zilnic pana la 500 de franci elvetieni. Alexander Ott recunoaste ca la depistarea capilor retelelor de cersetorie colaboreaza cu autoritatile romane, fiindca majoritatea cersetorilor, tigani, vin din Romania si Bulgaria. Cersetorii actioneaza nu numai in Berna, ci si in Geneva sau in alte orase elvetiene.

Anul trecut insa, fosta presedinta a Ligii elvetiene pentru drepturile omului Doris Leuenberger, citata de ziarul Le Matin, a sarit in apararea romilor din Romania, suspectati ca actioneaza in bande organizate pentru a strange cat mai multi bani din cersetorie: “Nu este cazul romilor din Romania. Alti tigani proveniti din spatiul ex-iugoslav sunt constituiti probabil in bande”.

Retelele de cersetorie originare din Estul Europei dau batai de cap nu doar politiei elvetiene, ci si politiilor finlandeze, austriece, italiene, britanice etc. In primavara anului trecut, autoritatile de la Helsinki (Finlanda) au luat o masura radicala: au efectuat o vizita in Romania, in “oraselul de romi Craiova”, conform presei finlandeze, pentru a convinge cersetorii sa ramana la ei acasa. Presa vremii mai consemna ca Finlanda nu a avut probleme cu cersetorii pana la intrarea Romaniei si Bulgariei in UE.

In ianuarie 2007 insa, de cand romii acestor tari au devenit comunitari, ei au decis sa-si incerce norocul pe strazile din Helsinki, sub conducerea unor bande si inarmati cu un adevarat “arsenal” pentru cersetorie: pancarte, mesaje lacrimogene, femei gravide si sugari. Din expertizele realizate pe strazi a reiesit ca nici unul dintre cersetorii din Helsinki nu este infirm cu adevarat, au mai scris ziarele. In urma vizitei la Craiova, finlandezii au ajuns la concluzia ca romii traiesc aici “sub standardele care ar trebui sa fie obligatorii in tarile UE”. si in Anglia, in ianuarie 2008, zeci de ofiteri de politie au participat la o serie de razii impotriva bandelor care adusesera peste 1.000 de copii romani in Marea Britanie. Acesti copii, cumparati de la parintii lor pentru 200-400 de euro, fusesera instruiti pentru a cersi sau a fura din magazine si din buzunare.

Politistii au estimat ca bandele ar putea incasa anual, de pe urma micilor sclavi, circa 100 de milioane de lire sterline. “Se spune ca liderii bandelor si-au construit mai multe conace mari intr-un sat relativ sarac din Romania”, scriau ziarele englezesti. Scotia a avut si ea probleme cu bandele de cersetori provenind din Romania, in 2007. Grupuri de cersetori romani erau aduse in fiecare zi la “munca”, in autoturisme sau microbuze, in capitala scotiana Edinburgh, unde “operau” in cele mai bune locuri de cersit din oras, spre disperarea cersetorilor autohtoni, relata news.scotsman.com. Cersetorii infirmi de origine romana i-au indignat si pe italieni. In centrul turistic al Romei, astfel de cersetori isi etaleaza si acum malformatiile de care sufera, refuzand sa colaboreze cu autoritatile, pentru a le oferi date despre cei care ii exploateaza.

Romania Libera