Reduceti contributiile si sustineti munca temporara ca sa scada somajul, cer patronii

Cu ce arme se poate bate Executivul pentru a opri cresterea somajului, unul dintre cele mai dureroase efecte resimtite acum in economia reala? Angajatorii, aflati in prima linie pe piata muncii, afirma ca ministrul Muncii, Marian Sarbu, are nevoie, pentru a rezolva aceasta problema, de un “to do list” care sa inceapa cu reducerea fiscalitatii pe forta de munca, modificarea Codului Muncii, stimularea reconversiei profesionale, prin acordarea de facilitati fiscale companiilor care vor sa-si pregateasca angajatii, si subventionarea de catre stat a salariilor pentru somerii angajati dupa modelul deja practicat de alte state, rezulta dintr-un sondaj efectuat de Business Standard printre reprezentantii mediului privat.

Modificarile la Codul Fiscal ar trebui sa vizeze raportul angajator-angajat, care acum este in favoarea celui din urma, lucru care descurajeaza companiile sa faca noi angajari. “Trebuie simplificate atat procedurile prin care se angajeaza oamenii, cat si cele prin care se opereaza concedieri. Daca legislatia este restrictiva, firmele sunt reticente sa faca angajari daca, apoi, nu mai pot da afara”, explica George Butunoiu.

Oamenii de afaceri reproseaza Guvernului Romaniei ca nu a pus in aplicare pana acum masurile anuntate pentru piata muncii in planurile anticriza, in conditiile in care numarul somerilor a crescut in primele patru luni ale anului cu peste 100.000 de persoane, ajungand la aproximativ 517.000 de someri. “Reducerea fiscalitatii pe forta de munca este prima masura pe care au luat-o toate statele din Europa in perioada de criza. Numai Romania a crescut contributiile sociale, si de aceea cerem sa se revina macar la contributiile de anul trecut”, spune Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS), care considera ca, in acest fel, patronii ar putea plati salariile actualilor angajati.

Si Constantin Stroe, vicepresedintele Dacia, este de parere ca taxele pe care companiile le platesc pentru fiecare angajat sunt exagerat de mari in raport cu alte tari din Europa, acestea depasind 80% din salariul acordat.

“Pentru reangajarea somerilor, statul ar trebui sa-i scuteasca pe angajatori de taxe si impozite pentru cel putin trei ani, in loc sa achite lunar indemnizatiile de somaj”, a explicat Stroe.

Potrivit lui Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri (AOAR), care participa in proiectul Guvernul Privat, initiat de Business Standard, Romania s-ar putea inspira din modelul altor tari din regiune, acestea subventionand salariile si pregatirea profesionala pentru anumite companii. “De exemplu, in Polonia, statul suporta timp de un an toate costurile cu salariile si pregatirea personalului in anumite companii. Astfel, perioada de criza poate fi folosita in scopul pregatirii personalului-cheie”, precizeaza Pogonaru.

“Reconversia profesionala facuta de stat inseamna bani aruncati pe fereastra. Guvernul ar trebui sa lase trainingul pe seama firmelor, pentru ca ele stiu cel mai bine de cati angajati au nevoie si de ce calificari”, spune Butunoiu. Potrivit acestuia, interventia statului ar trebui sa se limiteze la facilitatile fiscale acordate firmelor care isi pregatesc propriii angajati. Totodata, mai spune el, cel mai important instrument al Guvernului pentru a-i ajuta pe oamenii de afaceri in aceasta perioada este legislatia muncii, fiind nevoie de o simplificare atat a procedurilor prin care se angajeaza oamenii, cat si a celor prin care firmele dau afara personal.

Magda Volonciu, avocat specializat pe dreptul muncii, este de parere ca ar fi necesara introducerea in Codul Muncii a unor tipuri de contracte de munca flexibile. Astfel, ar trebui sustinuta munca la domiciliu, contractele pe durata determinata ar trebui sa acopere o sfera mai larga, iar munca in regim part-time ar trebui sa fie liberalizata.

“Codul Muncii actual il protejeaza foarte mult pe angajat. Probabil ca trebuie protejat si angajatorul. Foarte greu ii poti spune unui angajat ca nu-si face treaba, odata ce l-ai angajat”, considera Neculai Mihai, general manager al FAN Courier. Actualul Cod al Muncii favorizeaza exagerat angajatul, in detrimentul angajatorului, este de parere si Valentin Tomsa, presedintele SAP Romania, potrivit caruia este nevoie de crearea unui echilibru intre drepturile salariatilor si cele ale companiilor. “Discutiile in legatura cu Codul Muncii nu au demarat bine. Nu incepi sa colectezi doleantele diferitelor grupuri sociale, ca sa faci apoi o mediere intre aceste grupuri, astfel incat sa multumesti pe cat mai multa lume”, spune seful SAP.

Integral in Business Standard

Controlati-va accesele de furie de la locul de munca!

Varsarea nervilor pe primul coleg intalnit in cale este cea mai proasta solutie pentru a va elibera de tensiuni. Stresul ridicat, contrastul dintre asteptarile angajatului si realitatea de la serviciu ori neintelegerile cu seful il pot aduce pe salariat in pragul unei crize de nervi. Specialistii in resurse umane spun ca o cearta cu superiorul poate avea atat efecte benefice, cat si distructive. “Daca frustrarile sunt adresate si exprimate ‘la cald’, sansa ca acestea sa provoace si sa intretina tensiuni negative este minimizata”, considera Decebal Leonard Marin, managing partner la compania Corporate Dynamics International din Bucuresti.

Performanta blocata

Specialistii mai spun ca acumularea si neexprimarea frustrarilor duc la un randament scazut. In plus, este foarte posibil ca salariatul nemultumit sa aiba un comportament ce va bloca atat performanta sa, cat si a colaboratorilor, indiferent de relatia ierarhica. “Primul gand care le va trece prin minte celorlalti angajati va fi ‘oare eu cat mai rezist?’. Asta duce automat la o incetinire a ritmului activitatii si, implicit, la o scadere a productivitatii”, spune psihologul Gabriela Giurgiu, consultant senior la Zeitconcept Servicii de Personal.

In timp, subliniaza si Decebal Leonard Marin, “frustrarile neadresate duc la o acumulare interna de energie negativa, ce influenteaza performanta in munca si starea de sanatate”.

Deteriorarea relatiei de serviciu

Reactiile explozive, de furie necontrolata, pot deteriora relatiile cu colegii, chiar si cu cei cu care va intelegeti foarte bine. “Eliberarea frustrarilor intr-o forma agresiva erodeaza in timp calitatea relatiilor cu celelalte persoane. Acestea vor incepe sa-l evite pe colegul care a avut accesele de furie si vor fi mai putin sincere cu el. In plus, vor fi mai putin dornice de colaborare”, atrage atentia consilierul in cariera Eduard Ezeanu, de la CareerExperts.

Atentie la “iesiri”!

Specialistii in resurse umane spun ca cea mai potrivita atitudine pe care trebuie s-o adopte angajatii atunci cand sunt pe cale de a face o criza de nervi este sa-si analizeze cu atentie iesirile si sa fie cumpatati. “Reactiile noastre sunt in stransa legatura cu nivelul de inteligenta emotionala la care ne aflam. Monitorizarea proprie sau cu ajutorul unei persoane apropiate a semnelor care indica aparitia unei crize de nervi poate fi o solutie de prevenire sau diminuare a efectelor acesteia”, spune Decebal Leonard Marin.

Importanta este descoperirea factorilor care produc crizele de nervi. “In primul rand, angajatii trebuie sa recunoasca exact factorii declansatori ai crizelor de nervi, pentru ca atunci cand acestia apar sa incerce sa-i controleze. Este esential ca, atunci cand un angajat are o criza de nervi, sa nu actioneze pe baza ei, ci sa ia pauza cateva minute, pe care sa le petreaca singur si sa incerce sa se calmeze”, spune Eduard Ezeanu.

Integral in Romania Libera