Cum vinzi proprietatea pe o piata proasta

Care este diferenta dintre 55.000 de euro si 50.000 de euro? 5.000 de euro, veti spune – o suma considerabila si daca vinzi, si daca vrei sa cumperi. Dar daca pentru cei 5.000 de euro nu-i mai incasati pe cei 50.000? Am ales sume rotunde ca sa fac socoteala mai simpla, dar sunt convins ca o tranzactie se poate bloca si pentru mai putin. Iar pe o piata in cadere, cum este acum cea imobiliara, cine a tinut la pret acum un an a vazut ca suta de mii se poate injumatati destul de repede.

Cum vindeti deci o proprietate cand piata nu va tine partea? Ideal ar fi sa mai asteptati pana cand imobiliarele isi revin. Dar daca sunteti presati de imprejurari? Daca aveti, de exemplu, urgent nevoie de bani? Sau si mai complicat, daca sunteti la finalul unui proces de partaj si trebuie sa impartiti cu “fostul”/”fosta”? Mai simplu spus, daca n-aveti incotro? De la bun inceput, trebuie sa va impacati cu ideea ca, pe o piata in care preturile scad, vanzatorii sunt cei de la care se asteapta concesiile. Cumparatorii au puterea! Negustoreste vorbind, trebuie sa mai lasati de la dvs., iar o data ce ati hotarat ca trebuie sa vindeti, incercati sa incheiati cat mai rapid tranzactia si sa incasati banii.

Timpul este factorul esential cand pietele se intorc. Cine reactioneaza cel mai rapid obtine cel mai bun pret. Cand piata cade, ganditi-va ca urmatoarea oferta cu care va intalniti va fi mai proasta decat cea pe care tocmai o refuzati. Cand pretul strigat prin anunturi inca era 100.000 de euro pentru un apartament cu doua camere, cine vindea la 80.000 euro lua bani frumosi daca socotim ca, dupa un an, acelasi tip de apartament zace cu 60.000 de euro fara cumparatori.

Ganditi-va la un pret atractiv. Daca prin anunturi vedeti, sa zicem, 60.000 de euro pentru doua camere si cereti tot atat, nu cred ca veti vinde prea usor. Mai realiste decat pretul de strigare sunt pretul la care se bate palma si numarul tranzactiilor efectiv incheiate. Daca la preturile din anunturi nu se fac tranzactii sau se fac foarte putine, veti astepta cumparatori pana la urmatorul val de ieftiniri. E bine sa stiti ca, in timp ce dvs. stati cu ochii pe anunturi, unii bat palma la preturi mai mici decat cele pe care le cer prin ziare.

Nu dati cu piciorul ofertelor cash, chiar daca va trebui sa mai lasati la pret. Daca cel care cumpara chiar poate plati cu bani gheata, ganditi-va serios la oferta, chiar daca diferenta e de cateva mii de euro. Tranzactia se poate incheia rapid, iar interesul dvs. este sa incasati cat mai repede banii ca sa va rezolvati problema.

Nu trambitati pe la toti cunoscutii ca aveti mare nevoie de bani si trebuie sa vindeti urgent. Vorba umbla repede si, daca un cumparator afla ca sunteti la stramtoare, negocierea va fi mai dura. Daca piata e si asa proasta, nu cred ca vreti sa va complicati si mai mult pozitia la negociere. Incercati sa vindeti direct, mai ales daca la usa bate executarea silita. Daca ajungeti pe mana executorului, aveti mari sanse sa vindeti FOARTE ieftin. Executorul are interes sa vanda repede ca sa inchida dosarul si sa incaseze onorariul.

Pe de alta parte, un dezavantaj al proprietarilor care vand direct este ca anuntul lor ajunge la putini potentiali cumparatori. Dar va puteti orienta spre internet folosind site-urile gratuite sau forumurile cu tematici imobiliare. O alta solutie ar fi sa incercati cu anunturi tiparite, chiar in cartierul in care locuiti. Puteti pune anunturile la intrarile in blocuri sau la avizier. Poate in zona sunt cumparatori interesati, care cauta a doua proprietate (pentru rude sau chiar pentru inchiriere). Veti putea negocia un pret mai bun, deoarece cel care cumpara stie zona si cauta tocmai avantajul proximitatii. Pentru cine inchiriaza, proprietatea va fi mai usor de administrat daca e in acelasi cartier.

Romania Libera

Declin puternic in industria bunurilor de folosinta indelungata: Piata da inapoi cu 33,4%

Piata romaneasca a bunurilor de folosinta indelungata a scazut in primul trimestru al acestui an cu 33,4%, pana la 356 mil. euro, comparativ cu aceeasi perioada din 2008, cele mai importante situatii de declin inregistrandu-se in cazul echipamentelor de birou si in sectorul foto, cu un regres de peste 40%, potrivit unui raport GfK Temax

Totodata, sectoarele electrocasnice mari, electronice si IT au trecut printr-o descrestere de aproximativ o treime.

Piata globala de bunuri electrice monitorizata de catre GfK Temax a atins valoarea de 356 milioane de euro in primul trimestru al acestui an, cea mai mica valoare din ultimii doi ani. Declinul total de 33,4% comparativ cu acelasi trimestru al anului 2008 (534 mil. euro) poate fi atribuit scaderii vanzarilor pe toate segmentele de piata.

Aparatura electrocasnica mica a fost categoria cea mai putin afectata in perioada mentionata, coborand totusi cu 16%, in timp ce telecomunicatiile au scazut cu 26,7%. Electrocasnicele mari, electronicele de larg consum si produsele IT au aratat scaderi mai accentuate, pierzand 35.9%, 34,4% si, respectiv, 34,3%.

De asemenea, scaderi au raportat si sectorul foto (41,5%) si cel de echipamente de birou (44,9%).

Comparativ cu alte sectoare, aparatura electrocasnica mica a inregistrat o performanta mai buna in primul trimestru al anului 2009. Cu toate acestea, vanzarile scazute din lunile februarie si martie au contribuit la un declin de 16% la nivelul intregului segment.
Pe de alta parte, piata de telecom s-a comprimat cu 26,7 in primul trimestru, declinul vanzarilor fiind compensat de performanta telefoanelor Smart Phone. Astfel, piata de telecom se situa la finele primului trimestru din 2009 la valoarea de 64 mil. euro.

A doua cea mai importanta piata din sectoarele monitorizate de GfK Temax-aparatura electrocasnica mare-a inregistrat o scadere de 35,9% pentru primul trimestru din 2009, pana la 66 de milioane de euro.

“Dinamica declinului vanzarilor este similara pentru toate grupele de produse din aceasta categorie; numai segmentul incorporabilelor a dat semne incurajatoare. Acest lucru se poate atribui, in principal, nu numai unui declin mai putin intens in ceea ce priveste cererea, cauzata de preferinta actuala a consumatorilor spre acest segment, dar si unei mai slabe deprecieri a pretului comparativ cu evolutia pe segmentul electrocasnicelor clasice, de sine statatoare”, se arata in raport.

Piata TV – declin de 34,4%. Cerere in crestere pentru notebook-uri

In primul trimestru al acestui an, piata de electronice a totalizat 59 milioane de euro, in scadere cu 34,4% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Vanzarile de televizoare cu plasma si LCD au inregistrat cote de crestere negative, de doua cifre, in primele doua luni ale anului, categoria cea mai afectata fiind plasmele.

La randul sau, sectorul IT a scazut cu 34,3% in primul trimestru al anului, pana la 129 mil. euro, pe fondul declinului vanzarilor pentru monitoare si calculatoare desktop. In schimb, notebook-urile au fost cel mai putin influentate de criza datorita cererii in crestere de laptopuri cu pret mic (notebook-uri de dimensiune mica si portabilitate ridicata).

Cu vanzari totalizand 7 milioane de euro, piata foto a scazut cu 41,5% in comparatie cu perioada similara din 2008. Cea mai mare parte a vanzarilor din acest sector este generata de aparatele foto digitale compacte, categorie care a raportat o descrestere valorica de aproximativ 40%.

Sectorul echipamentelor de birou a generat o valoare de 14 milioane de euro in T1 din 2009, ceea ce se traduce printr-o scadere de 44,9% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent.

Potrivit raportului GfK, tranzitia catre imprimantele multifunctionale, produse cu evolutie mai buna, nu a fost suficienta pentru a compensa declinul vanzarilor de imprimante.

In euro milioane T2 2008 T3 2008 T4 2008 T1 2009 Evolutie % T1 2008 vs. T1 2009
Electronice de larg consum 103 101 155 59 -34,4%
Foto 16 20 16 7 -41,5%
Electrocasnice mari 128 155 147 66 -35,9%
Electrocasnice mici 22 25 27 17 -16%
IT 213 205 258 129 -34,3%
Telecomunicatii 73 92 110 64 -26,7%
Echipamente de birou&Consumabile 24 23 29 14 -44,9%

Sursa: GfK Temax Romania, GfK Retail and Technology

GfK Temax este un indicator dezvoltat de GfK Retail and Technology pentru a monitoriza piata produselor de folosinta indelungata. Raportul este publicat la nivel international, iar concluziile se bazeaza pe studiile efectuate in panelul de retail al GfK Retail and Technology.

Panelul de retail include date de vanzari de la peste 190.000 de magazine din intreaga lume.

Compania de cercetare de piata GfK Romania a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 9.1 milioane euro in 2008.

Infiintat in 1934, grupul GfK este unul dintre liderii mondiali in domeniul cercetarilor de piata, cu 130 reprezentante, birouri si participari in peste 90 de tari si aproximativ 10.000 de angajati. Activitatile grupului GfK sunt impartite in trei segmente: cercetare Ad Hoc (Custom Research), cercetare continua pentru bunuri electronice si electrocasnice (Retail and Technology) si Media.

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/64771/Declin-puternic-in-industria-bunurilor-de-folosinta-indelungata-Piata-da-inapoi-cu-33-4.html

Altex: Piata de electronice si electrocasnice va scadea cu circa 40% anul acesta fata de 2008

Piata autohtona de electronice, electrocasnice si IT & C va scadea anul acesta cu aproximativ 40% fata de anul precedent, in primul trimestru inregistrandu-se o scadere mai accentuata fata de acest procent, a declarat directorul de marketing si achizitii al Altex, Cristian Moanta.

“Planul nostru pentru 2009 este evident mai mic decat cel pentru anul trecut, dar incercam sa facem scaderea noastra mai mica decat cea a pietei si sa mergem pe cresterea cotei”, a spus Cristian Moanta.

De asemenea, reprezentantul Altex a mai declarat ca strategia companiei pentru acest an prevede pastrarea numarului de magazine Altex si MediaGalaxy existente pe piata autohtona.

Astfel, magazinele Altex vor fi relocate, iar unele dintre unitatile MediaGalaxy vor fi transformate in magazine Altex.

“Anul acesta au fost relocate patru magazine, printre care si cel din Oradea. Am inchis o unitate Altex din centrul comercial Crisu si am inaugurat magazinul Altex din Centrul Era Shopping”, a mai spus Moanta.

In plus, suprafata totala a magazinelor Altex si MediaGalaxi prezente pe piata din Romania este de 100.000 de metrii patrati.

Retailerul de produse electronice si electrocasnice si IT&C a inaugurat miercuri cel de-al 50 lea magazin din tara, respectiv al treilea din acest an, printr-o investitie de aproximativ un milion de euro.

In prezent, reteaua Media Galaxy numara 15 magazine, in principalele orase din tara.

Altex este unul principalii actori de pe pieta romaneasca a produselor electrocasnice, electronice, IT, comunicatii si multimedia. Principalii competitori sunt Flamigo si Domo.

Altex Romania este actionar majoritar in urmatoarele companii: Complet Electro Serv – compania producatoare de echipamente IT, Cometex SA – compania de real-estate. Din grupul Altex mai face parte si compania de credite de consum Credex, unde 30% din actiuni sunt detinute de Raiffeisen Bank.

NewsIn

Aproximativ 35% din microintreprinderi vor disparea de pe piata din cauza impozitului forfetar

In urma aplicarii impozitului forfetar, aproximativ 35% din microintreprinderile romanesti vor disparea de pe piata, a declarat marti presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucurestiului (CCIB), Sorin Dimitriu.

Potrivit acestuia, in Romania exista aproximativ 110.000 firme care au o cifra de afaceri mai mica de 10.000 de lei si un numar de 67.000 de salariati, prin urmare mai putin de un salariat pe companie.

“Aceste firme, care au un salariat sau chiar nici unul sunt fie firme inactive, si in acest context nu este eficient ca astfel de intreprinderi sa fie supuse in continuare controlului, reglementarilor si supravegherii, fie sunt companii care evita sa-si declare toate veniturile. Exista intreprinderi care declara pierderi pe o perioada cuprinsa de la trei la cinci ani”, a declarat marti secretarul de stat in Ministerul de Finante, Gratiela Iordache.

Potrivit datelor ministerului, sectoarele unde se inregistreaza cele mai multe firme care merg in pierdere sunt comertul cu amanuntul, comertul cu ridicata, consultanta, arhitectura, contabilitatea, sectorul imobiliar, ramuri ale economiei care, in timpul boom-ului economic al ultimilor ani, erau sectoarele cu un grad ridicat de profitabilitate.

Iordache a precizat ca, la discutiile privind introducerea impozitului forfetar, una dintre variante era renuntarea la acesta prin marirea TVA-ului.

In plus, potrivit presedintelui CCIB, anul trecut peste 20% din produsul intern brut era reprezentat de economia subterana, evaziunea fiscala de la plata TVA-ului depasind 20 de miliarde de lei.

Presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, a declarat recent ca banii care trebuie achitati ca impozit minim ar putea reprezenta chiar suma de care micile firme au nevoie pentru a supravietui, astfel ca aplicarea impozitului forfetar in cuantumul si forma propuse de Ministerul de Finante ar putea duce la falimentul a catorva zeci de mii de astfel de intreprinderi.

Firmele care au o cifra de afaceri mai mica de 12.000 de euro vor trebui sa plateasca anual la stat un impozit minim de 500 de euro, a declarat luna trecuta ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, adaugand ca firmele care nu pot plati nici macar aceasta suma nu-si justifica existenta.

NewsIn