Category Archives: Finante & Banci

Posted on by

Isarescu: Euro nu mai poate ajunge la 5 lei

Guvernatorul Bancii Nationale a subliniat faptul ca institutia pe care o conduce a aparat si va apara leul impotriva atacurilor speculative.

Nu cred ca cineva mai crede in mod serios ca nivelul cursului va ajunge la 5 lei pe euro, a declarat joi guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu. Oficialul bancii centrale a explicat faptul ca moneda nationala este pazita de mari fluctuatii in contextul in care, dupa intrarea banilor de la FMI, Romania nu se mai confrunta cu un gol de finantare. “Cu un gol de finantare care nu e acoperit, cursul de schimb se poate duce oriunde. Se poate duce si la peste 5 lei/euro”, a spus Isarescu intr-o conferinta de presa sustinuta la Iasi. El a aratat ca Banca Nationala nu a lasat cursul de schimb sa fie dictat de piata, deoarece rolul institutiei este de a apara leul.

“Datoria noastra este sa aparam leul. Cum sa duca piata cursul cand ai un gol de finantare? In momentul in care incepe degringolada si un curs de 4,7 lei/euro e optimist”, a aratat Isarescu.

Integral in Cotidianul

Posted on by

Isarescu: Trebuie sa scoatem criza din capul nostru

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a atras atentia, la Iasi, asupra abordarii in discursul public si politic a crizei financiare mondiale, subliniind ca exista si o dimensiune mediatica a crizei, care influenteaza evolutia acesteia.

Exista o dimensiune a acestei crize financiare, una mediatica, care nu trebuie neglijata si care ne influenteaza. Si inainte de a iesi din aceasta criza, noi romanii trebuie sa scoatem criza din capul nostru. Este foarte important, nu e vorba de a intra intr-o stare de euforie, dar a pune un diagnostic corect si a vedea dimensiunea adevarata a impactului crizei este o preconditie a unor politici corecte”, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in cadrul unei prelegeri sustinute la Universitatea “Al.I.Cuza”.

Guvernatorul BNR a vorbit si despre o “concurenta neloiala” intre specialistii care pun in practica politici de atenuare a crizei si dezbaterea publica, scrie NewsIn.”Vom avea mereu probleme de comunicare si o concurenta neloiala cu dezbaterea publica de tip catastrofa. (…) Dezbaterea publica are libertatea sa spuna orice, dar noi, cei pusi sa tina de niste manete, nu avem libertatea sa facem orice si nici nu trebuie sa ne lasam influentati prea mult de dezbaterea publica decat in sensul ca atunci cand vedem ca ea se duce mult prea departe de realitate sa intervenim”, a precizat guvernatorul.

El a subliniat ca BNR niciodata nu a sustinut ca va “anula” criza, el apreciind ca astfel de mesaje in discursul public sau cel politic sunt “false”.

“Nu ne propunem sa oprim criza la granita, ci doar sa atenuam pantele acesteia. Actionam asupra curbelor, incercam sa atenuam pantele curbelor, nu putem ajunge nici la aplatizare si nici sa dam la o parte criza. Aceasta este o iluzie periculoasa care se transmite societatii romanesti. (…) Romania va putea sa atenueze foarte mult impactul crizei financiare din punct de vedere al autoritatilor si al politicilor macroeconomice”, a mai spus guvernatorul BNR.

In discursul sau, Mugur Isarescu a mai subliniat ca o criza financiara era inevitabila, fiind o influenta naturala a ciclurilor economice. “Nu este nevoie sa descoperim America, este suficient sa ne uitam la alte tari, sa venim cu solutii si politici care au fost deja aplicate, iar solutiile le gasim in lucrarile de specialitate si in bunul-simt economic. Restul e zgomot”, a declarat guvernatorul BNR.

Isarescu a sustinut ca principala provocare a anului 2009 este implementarea ajustarilor prevazute in raporturile cu Uniunea Europeana si cu Fondul Monetar International. “Nereusita de a implementa masurile prevazute va duce la o pierdere de credibilitate mai mare decat importul de credibilitate facut prin aceste acorduri”, a subliniat Mugur Isarescu.

Mugur Isarescu se afla intr-o vizita de doua zile la Iasi, miercuri guvernatorului BNR fiindu-i acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii “Al.I.Cuza”.

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/64558/Isarescu-Trebuie-sa-scoatem-criza-din-capul-nostru.html

Posted on by

Criza nu i-a determinat pe romani sa economiseasca

Anul trecut, mai putin de un roman din trei a pus ceva bani deoparte. In 2008, doar 29% dintre romani au economisit pentru a-si asigura un sprijin financiar sigur pentru viitor. Acesta este rezultatul studiului desfasurat de Henley Centre Headlight Vision pentru Aviva in anul 2008. Contextul economic international i-a pus pe ganduri pe majoritatea romanilor, insa putini sunt cei care au si actionat in concordanta. Cei mai prevazatori sunt bucurestenii si dobrogenii, 38% si respectiv 35% declarand ca au facut economii pentru situatiile neprevazute, iar pe primul loc in topul regiunilor care nu economisesc se afla locuitorii Moldovei – 75% nu au economisit si nici nu planuiesc sa isi schimbe comportamentul in viitorul apropiat.

Dintre putinii romani care si-au pus banii deoparte, doar 7% au reusit sa economiseasca mai mult de 100 de euro/an.

In acelasi timp, doar 4% dintre respondenti au declarat ca au reusit sa puna deoparte peste 1.500 de euro/an, peste 10% dintre acestia fiind bucuresteni. Printre motivele principale care ii impiedica pe romani sa economiseasca se numara faptul ca nu isi pot permite (64%), creditele mari pe care le au in prezent (18%), lipsa increderii in produsele financiare (13%), riscul de a-si pierde banii investiti (12%) sau ca prefera mai mult sa cheltuiasca banii decat sa-i economiseasca util (7%).

Cu privire la viitor, cei mai optimisti raman tinerii cu varste cuprinse intre 25-34 de ani, 35% dintre acestia considera ca situatia se va schimba in bine si ca vor avea posibilitatea de a pune bani deoparte pentru situatii neprevazute.

Cotidianul

Posted on by

AOAR spune ca a sustinut introducerea impozitului minim, dar cu doua amendamente

AOAR a sustinut introducerea impozitului minim, dar cu amendamentul ca firmele cu venituri de 12.000 euro sa nu fie impozitate si anularea introducerii un impozit minim de 0,5% din cifra de afaceri, a declarat secretarul general al AOAR, Cristian Parvu.

“Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) a sustinut introducerea impozitului minim, dar cu doua amendamente. Primul a fost ca firmele cu cifra de afaceri de pana la 12.000 euro sa nu fie impozitate, lucru care nu s-a intamplat, iar cel de-al doilea, ca propunerea Ministerului Finantelor de a introduce un impozit minm de 0,5% din cifra de afaceri sa fie anulata, lucru la care s-a si renuntat”, a spus Cristian Parvan.

Reactia AOAR survine ca urmare a declaratiilor secretarului de stat in ministerul finantelor, Gratiela Iordache, care, potrivit AOAR, a sustinut ca acestia au sustinut grila de impozitare.

NewsIn

Posted on by

Fondul de Garantare pentru IMM-uri a dat garantii de 130 milioane euro in primele patru luni

Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a aprobat 1.700 de cereri pentru garantare in valoare de 130 milioane euro in primele patru luni ale acestui an, 82% din aceste solicitari fiind pentru imprumuturi deja existente, a spus miercuri presedintele Fondului, Aurel Saramet.

“Media respingerilor a fost de 20% in aceasta perioada, dar fata de aceeasi perioada din anu trecut, numarul garantiilor a crescut cu 250%”, a spus Saramet.

“IMM-urile nu mai pot plati creditele, iar ritmul de cereri de plata din partea bancilor a fost similar platilor noastre din ultimii sase ani”, a adaugat el.

Saramet a explicat ca un nivel echilibrat al raportului dintre garantiile pentru creditele deja acordate si imprumuturile noi ar fi de 50%/50%.

La finalul acestui an, Fondul de Garantate vrea sa aiba un sold al garantiilor de 450 milioane euro, iar volumul total acordat ar urma sa se ridice la 500 milioane euro, pentru pana la 5.000 de garantii.

Apelul la Fondul de Garantare si la cel de Contragarantare ar putea cobori provizioanele bancilor cu pana la 60%, pe partea imprumuturir acordate IMM-urilor, “ceea ce s-ar putea regasi in reducerea costurior pentru finantarea IMM-urilor”, a mai spus Saramet.

In 28 aprilie, Saramet declara ca, daca avansul se mentine la ritmul actual, Fondul va frana dinamica de a oferi garantii. “Fara aparitia fondului de contragarantare care sa preia din riscul fondului de garantare, capacitatea noastra de acorda garantii va fi limitata”, spunea el, la acel moment.

NewsIn

Posted on by

Institutul Bancar Roman: Uitati perioada in care luati credit doar cu buletinul!

Pentru sistemul bancar vor veni vremuri grele, iar creditarea nu va mai fi niciodata asa cum a fost in ultimii ani. Este previziunea sumbra a presedintelui Institutului Bancar Roman, Petru Rares. Acesta a explicat ca lichiditatea ieftina si abundenta care exista pe piata anii trecuti era nejustificata si nu se va mai produce in viitor.

Romanii trebuie sa uite perioada in care obtineau credite cu buletinul. Presedintele Institutului Bancar Roman, Petru Rares, anunta ca noile conditii de creditare vor fi mult mai aspre, iar verificarea clientilor va fi mult mai complexa. Bancherii critica usurinta cu care au fost acordate credite in ultimii ani.

Specialistii din sistemul bancar spun ca aceasta criza este mult mai complexa ca cea din anii ’30, deci indicatorii economici vor suferi modificari majore. Oprirea finantarii economiei ar putea duce la un deezastru de proportii.

Seful institului bancar atrage atentia ca firmele au nevoie de sprijin din partea autoritatilor, deoarece oamenii de afaceri nu au experienta de a depasi perioadele de declin economic.

Bancherii cred ca actuala criza economica este mult mai grava si cu un final mai putin previzibil decat cea din anii 30.

Presedintele Institutului Bancar Roman se afla al Targu Mures, unde pregateste conferinta regionala din 22 mai la care va lua parte si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Antena3

Posted on by

Aproximativ 35% din microintreprinderi vor disparea de pe piata din cauza impozitului forfetar

In urma aplicarii impozitului forfetar, aproximativ 35% din microintreprinderile romanesti vor disparea de pe piata, a declarat marti presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucurestiului (CCIB), Sorin Dimitriu.

Potrivit acestuia, in Romania exista aproximativ 110.000 firme care au o cifra de afaceri mai mica de 10.000 de lei si un numar de 67.000 de salariati, prin urmare mai putin de un salariat pe companie.

“Aceste firme, care au un salariat sau chiar nici unul sunt fie firme inactive, si in acest context nu este eficient ca astfel de intreprinderi sa fie supuse in continuare controlului, reglementarilor si supravegherii, fie sunt companii care evita sa-si declare toate veniturile. Exista intreprinderi care declara pierderi pe o perioada cuprinsa de la trei la cinci ani”, a declarat marti secretarul de stat in Ministerul de Finante, Gratiela Iordache.

Potrivit datelor ministerului, sectoarele unde se inregistreaza cele mai multe firme care merg in pierdere sunt comertul cu amanuntul, comertul cu ridicata, consultanta, arhitectura, contabilitatea, sectorul imobiliar, ramuri ale economiei care, in timpul boom-ului economic al ultimilor ani, erau sectoarele cu un grad ridicat de profitabilitate.

Iordache a precizat ca, la discutiile privind introducerea impozitului forfetar, una dintre variante era renuntarea la acesta prin marirea TVA-ului.

In plus, potrivit presedintelui CCIB, anul trecut peste 20% din produsul intern brut era reprezentat de economia subterana, evaziunea fiscala de la plata TVA-ului depasind 20 de miliarde de lei.

Presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, a declarat recent ca banii care trebuie achitati ca impozit minim ar putea reprezenta chiar suma de care micile firme au nevoie pentru a supravietui, astfel ca aplicarea impozitului forfetar in cuantumul si forma propuse de Ministerul de Finante ar putea duce la falimentul a catorva zeci de mii de astfel de intreprinderi.

Firmele care au o cifra de afaceri mai mica de 12.000 de euro vor trebui sa plateasca anual la stat un impozit minim de 500 de euro, a declarat luna trecuta ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, adaugand ca firmele care nu pot plati nici macar aceasta suma nu-si justifica existenta.

NewsIn

Posted on by

Miliardarul rus Oleg Deripaska isi va vinde imperiul imobiliar

Miliardarul rus Oleg Deripaska, la un moment dat cel mai bogat om din Rusia, se pregateste sa-si cedeze imperiul din constructii, din cauza datoriilor mari, a informat marti Vedomosti, relateaza AFP.

Deripaska a semnat un acord cu societatea de consiliere in investitii Sputnik, a omului de afaceri rus Boris Jordan, pentru vanzarea partiala sau totala a societatii ruse Glavstroï, potrivit cotodianului.

Vanzarea este in curs, spune cotidianul, care cizeaza o sursa apropiata de Basic Element. Un acord in acest sens a fost semnat recent, potruvit unei surse.

“Nu se pune problema vanzarii Glavostroi”, a spus Serghei Babisenko, purtator de cuvant al Basic Element, care considera sectorul constructiilor “prioritar si promitator”. “insa nu excludem vanzarea unor anumite zone imobiliare in dezvoltare, inclusiv in sectorul constructiilor”, a adaugat el.

Datoria totala a holdingului lui Deripaska, Basic Element, este de 20 de miliarde de dolari, potrivit Vedomosti.

Oligarhul rus este presat de creditori internationali sa ramburseze sute de milioane de dolari imprumutati pentru finantarea cumpararii unei participari de 25% in grupul de constructii austriac Strabag.

Averea lui Deripaska era evaluata anul trecut la 28,6% miliarde de dolari, potrivit Forbes, dar, din cauza crizei financiare, el nu mai are decat 3,5 miliarde de dolari.

NewsIn

Posted on by

Topul pensiilor de lux din Romania

Magistratii si aviatorii primesc la batranete cei mai multi bani dintre toti beneficiarii sistemului de pensii speciale, cu cate o pensie maxima ce trece de 31.000 de lei. Guvernul pregateste o echivalare si a acestor venituri.

Cea mai mare pensie speciala se ridica la o valoare de aproape 33.000 de lei lunar si revine unui magistrat, care ocupa astfel locul intai in topul bugetarilor de lux, realizat pe baza datelor transmise de ministerele cu legi speciale de pensionare. Pe locul doi, la mica distanta, se afla pensia maxima din domeniul aviatic, de aproape 32.000 de lei.
 
Daca magistratii si aviatorii ocupa primele doua locuri in topul celor mai mari pensii, locul trei revine totusi sistemului public de pensii, cu o valoare maxima de aproape 23.000 de lei, potrivit datelor de la Casa Nationala de Pensii. Urmatoarele pozitii sunt ocupate de diplomati, cu un maxim de peste 12.300 de lei lunar, de politisti, aproape 11.500 de lei, de functionarii publici parlamentari, cu peste 7.800 de lei, apoi de personalul de specialitate din instante, cu peste 7.300 de lei, si de parlamentari, cu aproape 5.800 de lei.

Iar pe ultimele locuri in topul celor mai mari pensii se afla Ministerul Apararii (MAp), unde peste 200 de persoane primesc o pensie de peste 5.000 de lei, SPP, cu o “maxima” de aproape 4.800 de lei, si SRI, cu un venit aproape de 4.700 de lei.

Integral in Cotidianul

Posted on by

Procedura de deficit excesiv se declanseaza miercuri

Comisia Europeana (CE) va declansa miercuri procedura de deficit excesiv impotriva Romaniei, pentru depasirea plafonului de deficit bugetar de 3% din PIB, iar daca nu vor fi adoptate masuri de reducere a dezechilibrului bugetar riscam pierderea unor fonduri europene.

Aceasta problema se adauga la dificultatile legate de atragerea resurselor de la UE si riscul de a pierde fonduri de preaderare de circa 10 mil. euro din cauza proiectelor intarziate.

„In urma notificarilor Eurostat (biroul de statistica al Uniunii Europene – n.r.) din aprilie legate de cifrele preliminare privind datoriile nationale si deficitele pe 2008, si a prognozei economice de primavara pe 2009-2010, Comisia va adopta rapoarte in concordanta cu Articolul 104.3 al Tratatului (privind procedura de deficit excesiv) pentru Lituania, Malta, Polonia si Romania”, potrivit unui anunt publicat pe site-ul CE.
Declansarea procedurii de deficit excesiv presupune monitorizarea atenta a politicii bugetare si a masurilor de reducere graduala a deficitului.
In cazul Romaniei, CE poate sa decida suspendarea partiala sau integrala a angajamentelor Fondului de Coeziune, in timp ce in situatia statelor din zona euro pot fi impuse sanctiuni financiare si amenzi.
Romania a adoptat un program pe termen scurt si mediu de ajustare a deficitului bugetar, dar ramane de vazut daca se va reusi acest lucru.
In cursul negocierilor pentru acordarea de asistenta in cadrul pachetului financiar comun FMI – CE, termenul asumat pentru atingerea unui nivel al deficitului bugetar sub 3% este 2011.
Pentru acest an a fost stabilita o tinta de 4,6% din PIB pe cash (5,1% dupa metodologia europeana), urmand ca anul viitor dezechilibrul bugetar sa coboare la 3,7% din PIB. Pentru o mai buna disciplina a exercitiului bugetar, Romania a acceptat tinte trimestriale ale deficitului, limita stabilita pentru sfarsitul anului fiind de 24,6 mld. lei.
Oficialii CE au declarat de mai multe ori ca statele cu deficit excesiv ar putea beneficia, in contextul crizei, de unele concesii, precum termene limita foarte extinse pentru remedierea indicatorului.
Declansarea procedurii de deficit excesiv impotriva Romaniei se refera la situatia bugetara a anului 2008, Comisia considerand ca deficitul bugetar de 5,4% din PIB a fost determinat de cheltuielile realizate peste nivelul planificat, in special in ceea ce priveste salariile bugetare si transferurile sociale.
Recomandarile de corectare a deficitului vor fi adoptate de Colegiul Comisarilor in sedinta din 17 iunie, urmand sa fie aprobate de ECOFIN in 7 iulie 2009.
Procedura de deficit excesiv va fi initiata si impotriva Poloniei, Lituaniei si Maltei.
Comisia anticipeaza ca 21 dintre cele 27 de state membre vor depasi plafonul, din cauza crizei financiare si recesiunii mondiale. Executivul UE a lansat deja procedura de deficit excesiv impotriva Frantei, Spaniei, Greciei, Irlandei si Letoniei.