Dupa aproape o jumatate de an de criza economica, managerii companiilor romanesti incep sa traga linie si sa vada ce greseli s-au facut. Neadoptarea unor masuri dure de restructurare a personalului si de reducere a costurilor este principalul repros pe care managerii si-l aduc pentru perioada care a trecut de la finele lui 2008 incoace, in timp ce specialistii in resurse umane afirma la unison ca greseala cea mai costisitoare a conducerii companiilor este reprezentata de restructurarile pripite si de concedierea multor angajati fara o evaluare prealabila, rezulta dintr-un sondaj realizat de Business Standard.
Guvernul este vinovat in ochii managerilor, mai ales, pentru lipsa de fermitate si de strategie, exprimata inclusiv prin decizii contradictorii, dar si prin introducerea impozitului minim.
“In concluzie, Guvernul a fost timid, mediul de afaceri nu a ridicat vocea prea tare si bancile nu au reactionat. Practic e o criza a leadership-ului la scara celor trei reprezentanti. Trebuie sa invatam sa fim mai rapizi in reactii. Suntem prea anesteziati si asta ne costa”, spune Dan Ioan Popp, presedintele companiei de dezvoltare imobiliara Impact Developer&Contractor.
In IT, de exemplu, managerii isi asuma decizii gresite de strategie care au privit fundamentarea activitatii pe linii de creditare, termene de plata lungi in relatia cu furnizorii, fara o contrabalansare cu eficienta de business, si accentul pus pe obtinerea unui profit imediat, incapacitatea de a proiecta businessul sau strategia pe termene lungi, oprirea investitiilor sau investitii facute in baza unor calcule efectuate pe o perioada prea mare de timp. Acestea sunt, potrivit jucatorilor, unele dintre cele mai frecvente capcane in care au cazut companiile din piata de IT, din octombie anul trecut si pana acum, in lipsa unei analize concrete a noului climat economic, dublata de apelarea la serviciile unei companii de consultanta. Pe de alta parte, criza a scos acum la iveala greseli de management care datau dinainte de criza.
“Odata cu aparitia rezultatelor financiare pe T1, unii manageri sunt obligati sa plateasca “factura” crizei, deoarece proprietarii afacerii se intreaba “cum de rezultatele noastre au fost mult sub ale concurentilor?”, explica Rudolf Fedorovici, senior consultant Advice Human Resources. Acesta mai spune ca multe dintre greseli vin din perioada de crestere, cand unii manageri au incarcat nota de plata a companiei cu multe costuri in plus, in timp ce alte firme au tinut costurile sub control. “Aceasta diferenta dintre cele doua abordari a generat un decalaj remarcabil intre cele doua categorii de firme, care a fost mascat, intr-o prima faza de cifrele care indicau performanta. Piata mergea, profiturile mergeau; de ce sa schimbam daca nu s-a stricat?!”, mai spune Fedorovici.
Imposibilitatea de a anticipa corect dimensiunea recesiunii este si reprosul pe care si-l aduce acum omul de afaceri Gheorghe Bosanceanu, care controleaza Santierul Naval Constanta, grupul de firme Histria si clubul de fotbal Farul Constanta.
“Greselile le-am facut inainte de criza, atunci cand, desi ma asteptam ca economiile sa intre pe o curba descendenta, pentru ca asa era ciclul firesc, nu am anticipat ca aceasta va afecta absolut toate economiile si ca ne va lasa mult prea expusi”, a precizat Bosanceanu.
Jucatorii din sectorul constructiilor, una dintre cele mai afectate industrii din economie, afirma ca cel mai mare minus in strategiile adoptate a fost lipsa de fermitate si de curaj in a lua masuri dure de reducere a personalului si a costurilor.
“Desi anticipam o criza acuta, nu am vrut sa lasam oamenii pe drumuri”, spune Stefan Varfalvi, presedinte IMSAT, companie de constructii civile si industriale. La randul sau Dan Ioan Popp, reprezentantul Impact afirma ca ar fi putut fi mult mai ferm in a schimba brusc strategia companiei si considera ca ar fi fost necesara o comunicare mai intensa cu reprezentantii breslei si ai bancilor.
O masura pe care reprezentantii industriei usoare considera ca ar fi fost necesar sa fie adoptata din timp este intarirea echipelor de vanzari si de marketing, care reprezinta cel mai important pilon al companiei.
“Ar fi trebuit mai devreme sa fac restructurari in sectiile in care nu am avut comenzi. De asemenea, intarirea echipelor de vanzari si marketing este o masura ce trebuia luata mai dinainte pentru ca in vremurile acestea echipa de vanzari este cel mai important pilon”, a declarat Maria Grapini, general manager Pasmatex Timisoara si presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare (FEPAIUS).
Reprezentantii agentiilor de turism catalogheaza acum viteza cu care au actionat ca fiind prea lenta in comparatie cu modul accelerat in care au evoluat lucrurile si si-ar fi dorit sa prevada din timp bugete de achizitii, acum fiind o perioada propice pentru miscari de acest gen.
Desi cei mai multi dintre manageri spun ca ar fi trebuit sa fie mai duri in a reduce personalul, specialistii in resurse umane considera ca aceste masuri au fost luate mult prea rapid si mai ales fara o evaluare a angajatilor, in mod intuitiv.
“Managerii au dat afara pripit prea multi oameni. Aceasta este o greseala greu de reparat si vor avea probleme cand economia isi va reveni”, spune Adrian Stanciu, managing partner pentru Human Synergistics, companie de consultanta HR.
Integral in Business Standard