Forbes: Topul celor mai mari companii mondiale

In fiecare an, revista americana Forbes realizeaza un top al celor mai mari 2.000 de companii din lume, criteriile folosite fiind volumul vanzarilor, profiturile, activele si valoarea de piata a acestora. Caracteristica dominanta a acestui an este diversitatea, nu mai putin de 62 de tari avand companii listate.

SUA inca detine suprematia, cu 551 de nume, mai mult de un sfert din numarul total al companiilor incluse, insa cu 200 mai putine decat in 2004, primul an in care a fost publicat topul. Alte tari cu o buna reprezentare au fost China, 91 companii, Coreea, 61 companii si India, 47 companii. 

Veniturile totale ale celor 2.000 de companii sunt de 32.000 miliarde dolari, au un profit de 1.600 miliarde, active de 125.000 miliarde si o valoare de piata de 20.000 miliarde dolari. In ultimul an profitul a scazut cu 31%, iar valoarea de piata aproape s-a injumatatit, diminuandu-se cu 49%.

Iata lista celor mai mari 20 de companii:

  1. General Electric
  2. Royal Dutch Shell
  3. Toyota Motor
  4. ExxonMobil
  5. BP
  6. HSBC
  7. AT&T
  8. Walmart
  9. Banco Santander
  10. Chevron
  11. Total
  12. ICBC
  13. Gazprom
  14. PetroChina
  15. Volkswagen
  16. JPMorgan
  17. GDF Suez
  18. ENI
  19. Berkshire Hathaway
  20. Vodafone

http://www.banknews.ro/stire/27466_forbes_topul_celor_mai_mari_companii_mondiale.html

Cat de mult se pot ieftini casele construite in acest an

Locuintele construite in acest an este de asteptat sa fie cu pana la 60% mai ieftine fata de cele de anul trecut, ca urmare a scaderii cheltuielilor cu achizitia terenului si a costurilor constructorului cu materialele, potrivit unei analize realizate de compania de consultanta imobiliara CB Richard Ellis-Eurisko pentru Business Standard.

Pretul de vanzare a locuintelor ar urma sa ajunga pana la 1.000 de euro pe metru patrat, in conditiile in care costurile de dezvoltare au scazut cu 70%. Pentru analiza au fost luate in considerare preturile constructiilor de calitate medie, localizate in zone semicentrale din Bucuresti, precum Militari, Drumul Taberei, Crangasi, Mihai Bravu, Berceni, Colentina, Pantelimon si Titan.

“Valoarea terenului este o componenta importanta in pretul final, astfel ca acei care vor cumpara terenuri in perioada urmatoare pentru a incheia lucrarile in urmatorii doi-trei ani isi vor permite sa scada pretul final, spre deosebire de cei care au achizitionat terenurile in anii precedenti cu valori duble si care nu isi vor permite sa scada pretul pe metru patrat decat cu 50-100 de euro, pentru ca au credite de achitat”, spune Cristian Tudor, director in cadrul grupului de firme Comnord-Procema, care deruleaza atat activitati de dezvoltare imobiliara, cat si de constructii.

Pretul final al unei locuinte include costuri de dezvoltare, categorie in care intra pretul terenului raportat la suprafata construita a locuintei, pretul de constructie si soft costurile, care reprezinta cheltuielile cu arhitectii, aprobarile, finantarea (dobanda), marketingul si vanzarile. La aceste costuri se adauga marja de profit a dezvoltatorului, care este in medie de 25% – marja de profit impartita pe toata perioada de constructie a proiectului care dureaza, in medie, doi ani.Preturile pe piata imobiliara sunt in scadere puternica, pe fondul efectelor crizei financiare.

Pe segmente, pretul terenului pe metru patrat de constructie este astazi in jur de 100-150 de euro, in scadere cu 133% fata de anul trecut, deoarece, pe langa scaderile de aproximativ 50% pe care le-a cunoscut pretul terenului, a mai scazut si coeficientul de utilizare a terenului (CUT-ul) luat in calcul la tranzactionarea terenurilor, de la 3,5-4 la 2,5-3.

“Oamenii interesati sa achizitioneze acum terenuri cauta loturi al caror pret pe metru patrat de constructie sa fie de maximum 120 de euro. Pretul terenurilor s-a injumatatit in zonele semicentrale. Problema este ca cei care sunt interesati de achizitii se uita la terenuri bune, care in anii trecuti se vindeau la 1.400-1.500 de euro/mp si pe care vor sa le scoata mai ieftin”, a declarat Ionut Ciocan, directorul departamentului terenuri din cadrul DTZ Echinox.

Pretul constructiei propriu-zise, care cuprinde materialele, manopera si costurile indirecte, a scazut si el. “Cred ca se poate construi cu 500 de euro/mp, chiar si anul trecut era posibil un pret de 600-650 de euro, insa valoarea pe metru patrat era mai mare din cauza ca nu existau firme de constructii disponibile. In opinia mea, un proiect in zonele periferice va putea fi realizat si cu 400-450 de euro/mp”, a mentionat Cristian Erbasu, directorul grupului de firme Erbasu. El a mai spus ca nu se asteapta ca preturile de vanzare sa scada cu mult sub 1.000 de euro/mp, in ciuda diminuarii acestor costuri. Cristian Tudor considera ca dezvoltatorii nu pot solicita in acest moment un pret de constructie mai mic de 600 euro/mp, chiar daca au existat unele reduceri pe segmentul materialelor, pentru ca investitorul trebuie sa suporte unele costuri indirecte, iar o diminuare a preturilor constructiei ar putea afecta calitatea proiectelor.

Potrivit consultantilor imobiliari, in prezent sunt cautate terenuri de maximum 2.000 mp, care sa blocheze cat mai putini bani. “Problema este ca proprietarii, indiferent de criza pe care o traversam, tot vor sa faca un profit de minimum 50%. Inca este mare discrepanta intre cerere si oferta. Ma astept ca preturile sa mai scada putin pana la sfarsitul anului”, a completat Ionut Ciocan.

Soft costul s-a injumatatit si el la 80 de euro, motivul principal fiind scaderea gradului de indatorare pe care il pot avea dezvoltatorii in momentul accesarii unei finantari. Astfel, daca in 2008 investitorii in real estate se puteau finanta pentru circa 75% din proiect, astazi procentajul s-a redus la apoximativ 50%. “In totalul soft costului, circa 45 de euro reprezinta dobanda, care este mai mica, deoarece gradul de indatorare este mai mic”, a subliniat Ionut Bordei, directorul departamentului rezidential al CBRE-Eurisko.
http://www.standard.ro/articol_88652/cat_de_mult_se_pot_ieftini_casele_construite_in_acest_an.html

Supermarketurile anunta ca nu vor scadea preturile la alimente

Retailerii se revolta dupa ce Guvernul a aprobat, miercuri, proiectul de lege care transpune Codul de bune practici in retail, acesta urmand sa intre in Parlament in procedura de urgenta. Ministrul agriculturii, Ilie Sarbu, a declarat ca spera ca preturile sa scada cu aproximativ 20-30%, iar cele 15 taxe impuse de retaileri sa dispara din pret. “Nu ne-a fost dat nici un argument economic, comercial sau financiar-contabil prin care sa se demonstreze ca preturile vor scadea. Chestiuni care raman la nivel declarativ, care nu pot fi argumentate, nu sunt altceva decat praf in ochi”, a afirmat, ieri, Adrian Manolache, secretarul general al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

“Declaratia cum ca alimentele se vor ieftini cu 30% in urma acestei legi sa si-o asume ministrul Sarbu, pentru ca noi nu vom face niciodata asa ceva. Pretul este dat de cerere si oferta. Vorbim de o concurenta si de o piata libera. In momentul de fata a scazut consumul, cine e nebun sa scumpeasca produsele? Nu e nevoie de o lege pentru a ne obliga asta. Dar daca este consum, atunci este normal si ca preturile sa creasca”, ne-a declarat Manolache. El si-a exprimat speranta ca proiectul de lege va fi respins in Parlament, precizand ca asociatia retailerilor se va duce sa isi puna punctul de vedere daca parlamentarii vor avea consultari publice. “Nu stiu ce forma de act normativ a trecut de Guvern, pentru ca pe noi nu ne-a mai consultat nimeni. Oricum, nici in primul draft de lege nu se vorbea de eliminarea taxelor, si mi se pare normal, pentru ca ele fac diferentierea intre comercianti. Este clar ca reducerea la jumatate a termenelor de plata catre producatori va duce la alte cresteri de preturi si la scaderea comenzilor”, sustine Manolache. Mai mult, acesta spune ca noua lege nu are nici o legatura cu prezenta produselor romanesti pe rafturile supermarketurilor, in prezent 80% din produsele alimentare apartinand producatorilor romani, cu exceptia legumelor si fructelor. “Faptul ca multe din ele sunt realizate cu materie prima din import nu depinde de retaileri”, mai spune Manolache.

“Supermarketurile pur si simplu nu vor sa promoveze produsele romanesti. Nu pot sa vanda carne nepreparata, branza, mere sau cartofi de la noi din tara, cand acestea sunt din belsug la producatorii nostri?”, spune revoltat si Tudor Dorobantu, secretarul general al Agrostar.

Producatorii ieftinesc, supermarketurile scumpesc

“Fata de toamna anului trecut, preturile la principalele produse alimentare autohtone s-au ieftinit la producatori. Astfel, carnea, laptele si ouale s-au ieftinit cu 15-30% in ultimele cinci luni la poarta fabricilor. Asta o putem demonstra cu facturi, nu doar cu vorbe. In schimb, aceleasi produse s-au scumpit in marile magazine cu peste 50%”, a mai spus Dorobantu. “S-au obisnuit cu castiguri fabuloase, pentru ca au o serie de instrumente la indemana care le permit sa jongleze cu preturile. Normal ca noi, producatorii, pierdem. Nu suntem organizati, nu avem retele de desfacere si nici depozite proprii. Din punctul nostru de vedere, alimentele ar trebui sa se ieftineasca cu cel putin 20%, pentru a reflecta un pret corect al produselor. Pe noi, cei de la Agrostar, retailerii ne-au amenintat ca daca mai sustinem legiferarea Codului, nu vor mai lua marfa. Daca vor sa aiba razboi, asta vor avea”, conchide Dorobantu.

Integral in Gardianul

Pogea catre firme: Daca nu poti plati nici macar 500 de euro la stat, inchide!

Firmele care au o cifra de afaceri mai mica de 12.000 de euro vor trebui sa plateasca anual la stat un impozit minim de 500 de euro, a declarat ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, adaugand ca firmele care nu pot plati nici macar aceasta suma nu-si justifica existenta.

“Daca nu poti plati nici macar 500 de euro la stat, anual, inchide! Nu avem de unde plati investitiile si nu avem cum sa luam alte masuri economice daca firmele nu-si platesc taxele”, a precizat Pogea.

El a spus ca Ministerul Finantelor si-a insusit propunerea patronatelor privind aplicarea diferentiata a impozitului forfetar in functie de cifra de afaceri a firmelor, plafonul minim de 500 de euro pe an fiind aplicat firmelor cu afaceri anuale de pana in 12.000 euro.

De asemenea, noua grila prevede ca firmele care au o cifra de afaceri anuala cuprinsa intre 12.000 si 50.000 euro sa plateasca un impozit de 1.000 euro. Totodata, societatile care vor incheia anul cu o cifra de afaceri curpinsa intre 50.000 si 100.000 de euro vor achita 1.500 de euro in anul respectiv.

Astfel, intreprinzatorii care inregistreaza afaceri curpinse intre 100.000 euro si un milion de euro vor plati un impozit de 2.000 euro. Cei care inregistreaza cifre de afaceri intre 1 milion si 5 milioane de euro vor plati impozit de 2.500 de euro, iar firmele care vor avea afaceri intre 5 milioane si 30 milioane euro vor achita anual 5.000 euro. De asemenea, societatile care inregistreaza o cifra de afaceri de peste 30 milioane euro, vor achita statului suma de 10.000 euro.

Gheorghe Pogea a precizat ca Finantele nu au reusit sa finalizeze calculele legate de sumele pe care le va colecta statul, anual, in urma introducerii impozitului forfetar.

Ministrul Finantelor declara pe 26 martie ca aproape 80% din societatile din Romania declara pierderi duble fata de profit, eschivandu-se de la plata datoriilor catre stat si fac, astfel, concurenta neloiala celorlate firme.

“Din cele 617.525 de firme din Romania, doar 12.000 asigura aproape 85% din veniturile publice, prin plata taxelor si impozitelor catre stat, iar cifra de afaceri a acestora la nivelul anului 2007 era de 670 miliarde lei”, afirma Pogea.

Ministrul atragea atentia ca, in 2007, aproape 242.000 de firme cu pierderi au inregistrat o cifra de afaceri de 134 miliarde lei si o rata medie a pierderii de 16,2%.

NewsIn

Tranzactiile pe piata valutara se intorc la nivelul din 2007

Volumul operatiunilor derulate pe piata valutara de la Bucuresti a continuat sa scada in martie, ajungand la putin peste 31 de miliarde de euro, cel mai redus nivel inregistrat din septembrie 2007.
 
Media zilnica a volumelor tranzactionate pe piata interbancara a coborat in martie la 1,41 miliarde de euro, fata de 1,64 miliarde de euro, in februarie, potrivit datelor BNR. In ianuarie se tranzactionau zilnic 2 mld. euro.

Scaderea volumelor reflecta interesul redus pentru tranzactionare al jucatorilor. In conditiile in care BNR a intervenit constant pe piata incepand din ianuarie, blocand orice tentativa de crestere a euro peste niveluri de 4,3-4,35 lei, jucatorii straini au preferat sa se indrepte spre alte monede de pe pietele emergente din regiune, unde cotatiile au fluctuat liber.

http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/tranzactiile-pe-piata-valutara-se-intorc-la-nivelul-din-2007-4190596/

Stabilizarea leului si scaderea cererii au temperat inflatia anuala la 6,4-6,6%

Scaderea cererii si cursul de schimb mai stabil au redus presiunea pe inflatie, care s-a temperat in martie la 6,4-6,6%, estimeaza analistii chestionati de NewsIn, care avertizeaza, insa, ca o consolidare a tendintei dezinflationiste depinde de preturile administrate si de evolutia leului.

“Cererea a inceput sa se contracte, iar leul nu s-a mai depreciat, conditii in care ma astept la o cifra mica pe inflatie la produsele alimentare si poate la cele nealimentare la o inflatie mai ridicata. Deprecierea monedei nationale din lunile anterioare si-a pus inca amprenta asupra inflatiei, insa mai putin, din cauza stocurilor acumulate”, a spus Nicolae Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank Romania.
In opinia sa, preturile au crescut in martie cu 0,3%, nivel care corespunde unei cresteri anuale a preturilor de consum de 6,5%. Estimarea este similara cu cea a economistului-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru.

In martie, cursul mediu de schimb afisat de Banca Nationala a Romaniei a coborat cu 0,04%, la 4,2821 lei/euro, fata de februarie, cand a fost de 4,2839 lei/euro.

“Leul chiar s-a apreciat in martie fata de februarie, iar evolutia cursului de schimb si scaderea cererii va pune presiune descendenta pe inflatie si in lunile urmatoare, ceea ce poate insemna reinceperea trendului dezinflationist”, considera seful departamentului de cercetare Volksbank Romania, Melania Hancila, care estimeaza, de asemenea, o temperare a inflatiei anuale la 6,5% in martie.
http://www.wall-street.ro/articol/Economie/62647/Analistii-Stabilizarea-leului-si-scaderea-cererii-au-temperat-inflatia-anuala-la-6-4-6-6.html

Criza financiară afectează tot mai mult importurile şi exporturile

Deficitul comercial a coborât cu 43% în februarie, comparativ cu aceeaşi lună din 2008, la 3,28 miliarde lei, pe fondul unei accentuări a diminuării exporturilor şi o reducere a ritmului de scădere a importurilor, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Astfel, potrivit INS, exporturile realizate în februarie au totalizat 8,887 miliarde de lei (2,07 miliarde euro), iar importurile au însumat 12,168 miliarde lei (2,83 miliarde euro). Comparativ cu februarie 2008, exporturile au scăzut cu 15,9% la valori exprimate în lei (27,7% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 25,5% la valori exprimate în lei (36% la valori exprimate în euro). În ianuarie s-a înregistrat o scădere anuală mai redusă la exporturi, de 12,9% la valori exprimate în lei, şi o diminuare mai accentuată la importuri, respectiv 28,2%. Faţă de ianuarie 2009, exporturile din februarie au crescut cu 10% la valori exprimate în lei (7,9% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 14,6% la valori exprimate în lei (12,1% la valori exprimate în euro).
În aceste condiţii, cumulat pe primele două luni ale anului, deficitul comercial a fost de 5,817 miliarde lei (1,3 miliarde euro), aproximativ jumătate din valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului precedent, de 11,07 miliarde lei. Exporturile realizate în perioada ianuarie-februarie au fost de 16,967 miliarde lei (3,99 miliarde euro), iar importurile s-au situat la 22,78 miliarde de lei (5,36 miliarde de euro). Comparativ cu perioada 1 ianuarie-29 februarie 2008, exporturile au scăzut cu 14,3% la valori exprimate în lei (26% la valori exprimate în euro), iar importurile s-au redus cu 26,2% la valori exprimate în lei (36,2% la valori exprimate în euro).
http://www.curierulnational.ro/Economie/2009-04-10/Criza+financiara+afecteaza+tot+mai+mult+importurile+si+exporturile

Germania tripleaza fondurile destinate primei de casare

Guvernul german a decis triplarea fondurilor destinate acordarii de prime de casare, care se vor ridica la cinci miliarde euro, fata de 1,5 miliarde euro, cat fusese prevazut initial, scrie AFP.

Masura vine ca urmare a cererii ridicate pentru acest program si pana la doua milioane de persoane ar putea beneficia de aceasta, fata de 600.000, cat fusese estimat initial.

Prima de casare face parte din masurile adoptate de Berlin pentru sustinerea economiei, afectata de criza economica globala. Cuantumul primei de casare va ramane identic, de 2.500 de euro, pentru fiecare proprietar care vrea sa renunte la un automobil vechi de cel putin noua ani.

In contextul acordarii de prime de casare, vanzarile Dacia Logan in Germania au crescut de sase ori in februarie, iar modelul a capatat pe aceasta piata statutul de “simbol ironic al crizei”.

Unele consecinte ale masurii nu au fost anticipate de guvern. Astfel, consumatorii germani nu renunta la masinile lor mai vechi de noua ani pentru un Mercedes, BMW sau Audi noi, care raman scumpe chiar si cu bonusul de 2.500 de euro, si se orienteaza catre Loganul de 7.500 de euro, pentru care reducerea este de 33% din pretul de lista al masinii.

NewsIn

Veniturile notarilor publici au scazut cu peste 70% in primele trei luni din 2009

Criza economica si financiara a dus la o scaderea cu peste 70% a veniturilor notarilor pe primele luni ale anului, ca urmare a crizei economice, a declarat presedintele Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania (UNNPR), Dumitru Viorel Manescu.

“La fel ca si in celelalte sectoare ale economiei, criza economica si financiara se resimte si in activitatea notariala, veniturile notarilor publici scazand cu peste 70%”, a spus presedintele UNNPR. Acesta a subliniat ca nu sunt semnale ca notarii publici si-ar fi suspendat sau incetat activitatea din motive financiare generate de criza economica.

In privinta numarului de notari publici existenti in Romania, Dumitru Viorel Manescu consiera ca este suficient, insa o parte dintre acestia atunci cand candideaza pentru ocuparea posturilor vacante se inscriu in localitatile din mediu rural dupa care solicita asocierea in localitati mai mari, ceea ce conduce la discrepante in repartizarea notarilor la nivelul tarii. 

“Fiind un serviciu public este normal ca serviciul notarial sa fie aproape de cetatean, dar cu toate acestea sunt situatii in care anumite persoane candideaza la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de notar public in localitatile din mediu rural, localitati pentru care concurenta este aproape inexistenta, dupa care solicita asocierea in localitati mari, privand astfel respectiva comunitate de serviciu notarial. In acest sens si pentru a stopa asemenea fenomene am propus Ministerului Justitiei modificarea legislatiei”, a mai spus Manescu.

Potrivit datelor furnizate de presedintele UNNPR, la acest moment si raportat atat la criza financiara, cat si la norma organizatiei mondiale a notarilor (UINL) de 1 notar la 10.000 de locuitori, numarul actual de 2000 de notari publici este suficient. Acestora li se vor adauga alti 200 de notari stagiari care vor da definitivatul la sfarsitul anului.

NewsIn

CE a demarat o ancheta in cazul nationalizarii Fortis in Olanda

Comisia Europeana a anuntat miercuri deschiderea unei investigatii privind nationalizarea operatiunilor din Olanda ale grupului financiar Fortis, suspectat ca a primit ajutor guvernamental ilegal, relateaza AFP.

Guvernul olandez a nationalizat Fortis Bank Nederland (FBN) in 3 octombrie 2008 si a oferit bancii  in paralel imprumuturi ridicate la cateva zeci de miliarde de euro, au anuntat oficialii de la Bruxelles prin intermediul unui comunicat.

Dupa ce a primit un prim ajutor financiar in septembrie 2008, statul olandez a nationalizat activitatile de asigurari bancare din tara, in timp ce oficialii belgieni au preluat controlul total al filialei Fortis din Belgia, avand a obiectiv vanzarea a 75% din actiunile acesteia catre banca franceza BNP Paribas.

La sfarsitul lunii martie, Fortis a afisat pierderi nete de 28 miliarde euro in 2008, peste estimarile proprii.

NewsIn