Iepurasul da iama in buzunarele noastre

Producatorii si comerciantii speculeaza pofta romanului de cumparaturi, alimentata si mai mult de iepurasul de Paste. Inaintea celor mai aglomerate zile in magazine, cele premergatoare Pastelui, “Adevarul” a calculat cat va scoate anul acesta din buzunare iepurasul.

In ton cu criza, desi nu renunta la belsugul meselor de sarbatoare, romanul se orienteaza spre produse mai ieftine. In aceasta perioada, considerata varf de sezon, vanzarile cresc in general cu 30-40% la carne, oua, legume si fructe, la bauturi, dar si la dulciuri, in comparatie cu perioadele normale.

Cantitate, nu calitate

Anul acesta, volumul cumparaturilor va creste, insa cei mai multi clienti se vor orienta catre produsele din categoria inferioara  din punct de vedere al pretului si al calitatii, spun reprezentantii Metro. Romanul va renunta la Panetone in favoarea clasicului cozonac, dar se va orienta si catre produse gata preparate.

“Clientii nostri pot alege dintr-o oferta foarte variata de drob, pasca si cozonaci cu diferite umpluturi, oua gata vopsite sau mancaruri traditionale precum stufat de miel si pulpa de miel la tava”, ne-a spus Adriana Pita, director de comunicare la real,- Hypermarket Romania.

Si pe rafturile din magazine, nu doar in portofelul nostru, se da o adevarata batalie, mai ales ca anul acesta multi producatori vor incerca sa ne transforme Pastele intr-unul low-cost.

“Sfintele Paste sunt  mai degraba asociate consumului individual. De aceea asistam la o batalie crunta pe rafturile de produse alimentare din supermarket sau in pietele deschise si mai putin in magazinele de cadouri”, spune Doru Spataru, Managing Partner Front Line Marketing.

“Urecheatul” deschide apetitul

Ca iepurasul de Paste este un personaj simpatic care ne baga adanc mana in buzunar nu mai e un secret. Doru Spataru ne explica de ce: “E un personaj care ne face mai buni si care, prin simpatia pe care o trezeste, ii face pe copii sa aleaga mai usor, iar pe mame sa cumpere fara comentarii.”

In hipermarketuri deja iepurasul ne face cu ochiul din fiecare raft cu produse. Acolo unde nu a ajuns, si-a trimis ajutoarele – oua colorate ce ascund in interior ciocolata si chiar sunca presata, sau care impodobesc ambalajele bauturilor racoritoare.

Traditiile sunt atat de bine inradacinate in comportamentul de consum al romanului, incat nicio criza nu-i va putea afecta sarbatoarea. Oricat de sarac ar fi, el tot are miel, vin, oua vopsite si cozonac de pus pe masa dupa noaptea Invierii, mai spun specialistii in marketing.

Masa de Paste costa cat un salariu

Maria este gospodina dintr-o familie de patru persoane. A inceput deja cumparaturile pentru masa de Paste, dar la carne si dulciuri inca isi mai face calcule.

“Nu cred ca ar putea sa lipseasca de pe masa mea in ziua de Paste friptura de miel, drobul si pasca”, spune Maria. Cazul ei nu este singular.

Integral in Adevarul

Comisioane profitabile. Tranzactiile cu numerar ingroasa profiturile bancilor din Romania

Cele mai mari 11 banci din Romania, reprezentand 86% din piata autohtona, incaseaza cea mai mare parte din totalul comisioanelor, respectiv 39%, in urma tranzactiilor cu numerar, potrivit unui raport prezentat de Capgemini, Efma si UniCredit, citat de Mediafax. Celelalte doua surse importante de comisioane ale bancilor din Romania sunt platile, cu o pondere de 32%, si comisioanele de administrare, care genereaza 28% din acest tip de venituri.

Intr-o analiza asupra strategiei bancilor pe segmentul creditelor ipotecare, Romania este incadrata in categoria a doua pe tari, cu un scor de 3,3 pe o scara de la 1 la 5. Potrivit analistilor, institutiile de credit de pe piata romaneasca privesc creditul ipotecar ca pe un produs hibrid, care are rolul de a atrage noi clienti, dar si de a genera profituri.

Prima categorie, in care sunt incluse Germania, Elvetia si Rusia, cu scoruri de 4,5-5 puncte, cuprinde statele unde bancile acorda “profesionist” credite ipotecare, fara a face concesii, avand ca scop aproape exclusiv profitabilitatea produsului. In cea de-a treia categorie de tari, cu scoruri mai mici de 2,5 puncte, sunt incadrate acele sisteme financiare unde bancile privesc creditul ipotecar exclusiv ca pe un instrument de atras clienti, de multe ori sacrificand profitabilitatea in favoarea cotei de piata.

Categoria a doua, in care este incadrata Romania, mai cuprinde Italia, Olanda, Japonia, Austria si Spania, dar si Polonia si Slovacia, in timp ce ultimul grup de tari este format din Croatia, Belgia, Suedia, Franta, Cehia si Australia. Datele care stau la baza raportului au fost colectate in ultimele trei luni ale anului trecut de compania de consultanta Capgemini, Asociatia Europeana pentru management financiar si marketing (Efma) si grupul italian UniCredit. Bancile din Romania care au participat la studiu sunt BCR (Erste), BRD (Societe Generale), Alpha Bank, Banca Romaneasca (National Bank of Greece), Banca Transilvania, Bancpost (EFG Eurobank), CEC Bank, ING Bank Romania, Raiffeisen, UniCredit Tiriac Bank si Volksbank.

Gardianul

Chiriile la apartamente au scazut cu 30% in 2009

Estimarile consultantilor arata insa o accentuare a scaderilor, mai ales ca in fiecare luna creste si stocul de apartamente noi date spre inchiriere de catre dezvoltatorii care nu le-au vandut conform estimarilor initiale.

“Majoritatea locuintelor noi vor invada piata inchirierilor pe fondul blocajului generalizat al vanzarilor. Acest fenomen nu va face altceva decat sa ajute la o scadere mai accelerata a chiriilor si in apartamentele din blocurile vechi”, subliniaza Silvia Vilceanu, de la AnunturiParticulari.

Data fiind insa scaderea mai putin accentuata a chiriilor apartamentelor noi si faptul ca, de obicei, acestea au un acces mai greoi la mijloacele de transport, Lavinia Marciuc, de la Coldwell Banker Banu Manta, crede ca nu putem vorbi de un avans al pietei noi de inchirieri fata de cea veche.

Astfel, stocul tot mai mare de apartamente noi date spre inchiriere pentru segmentul mediu si mediu plus este departe de a concura oferta de locuinte vechi. Diferenta intre chiriile a doua apartamente, unul nou si celalalt vechi este de aproximativ 25-30%. Situatia difera insa pe piata rezidentiala de lux, unde cererea este in mod evident accentuata pe imobilele noi.

“Normal ar fi ca intr-un bloc nou chiria sa fie mai mare, dar nu se poate vorbi de o regula generala pe piata. Preturile la care se vor scoate la inchiriat apartamentele in blocurile noi vor fi influentate de foarte multi alti factori”, adauga Silvia Vilceanu.

Astfel de factori tin in special de situatia dezvoltatorului, de presiunea pe care o simte in urma locuintelor ramase nevandute, dar si de ritmul vanzarilor din momentul livrarii proiectului.

Sursa: Wall-Street

Impozitarea cu 16% a tranzactiilor imobiliare ar duce la o crestere artificiala a preturilor

Impozitarea cu 16% a veniturilor obtinute de catre persoanele fizice din tranzactiile comerciale cu terenuri si apartamente va duce la o crestere artificiala a preturilor imobilelor, care deja sunt destul de mari, a declarat presedintele UNNPR, Dumitru Viorel Manescu.

“Masura ar fi foarte dura pentru persoanele care vand o locuinta pentru a-si achizitiona o alta locuinta in sensul ca acestea ar pierde 16% din pretul de vanzare. De altfel, pentru a-si acoperi aceasta pierdere, cetatenii vor fi tentati sa majoreze pretul de vanzare al imobilelor cu 16%, fapt ce va duce la o crestere artificiala a preturilor imobilelor si asa destul de mari”, a spus presedintele UNNPR.

Criza economica si financiara a dus la o scaderea cu peste 70% a veniturilor notarilor pe primele luni ale anului, ca urmare a crizei economice, a adaugat Dumitru Viorel Manescu.

Consilierul superior in cadrul ANAF Paul Coman a declarat, la inceputul lunii martie, ca tranzactiile imobiliare in scop comercial facute de persoanele fizice ar putea fi impozitate cu 16%, aceasta masura fiind avuta in vedere la elaborarea noului Cod Fiscal.

Prin introducerea acestei masuri, cel care vinde ar urma sa plateasca un impozit de 16% pe castig si TVA de 5% sau 19%, in functie de valoarea imobiliului, a declarat in legatura cu aceasta propunere Gabriel Biris, partener la firma de avocatura Biris Goran.

El a adaugat ca, in acest moment, pentru tranzactiile cu imobile mai vechi de trei ani se plateste un impozit de 1% din pretul de vanzare, in cazul imobilelor a caror valoarea e mai mica de 200.000 de lei, si de 2% pentru cele care depasesc acest prag. Totodata, pentru cladirile mai noi de trei ani se plateste un impozit intre 2% si 3% din pretul de vanzare.

NewsIn

Guvernul a aprobat codul de bune practici pentru comertul cu produse agroalimentare

Guvernul a aprobat codul de bune practici pentru comertul cu produse agroalimentare, prin care se elimina interdictia impusa producatorilor, de a comercializa aceleasi produse si in alte magazine, la un pret mai mic decat sau egal cu cel la care produsele au fost achizitionate de hipermarket.

Ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, a declarat la finalul sedintei de miercuri a Executivului, ca prin adoptarea acestui cod nu mai este permisa nici includerea in pret a taxelor de raft. “Era vorba de vreo 13 taxe, din cate am inventariat noi”, a precizat ministrul.

“Speram ca, dupa adoptarea sa de catre Parlament, acest cod de bune practici sa-si produca cat mai curand efectele, in sensul ca pe rafturile hipermarketuri produsele romanesti sa fie mult mai prezente”, a declarat ministrul Agriculturii. El a invocat totodata estimarile specialistilor, potrivit carora preturile produselor romanesti vor scadea cu 20- 30%.

Potrivit lui Sarbu, reprezentantii hipermarketurilor si-au retras semnatura de pe protocolul incheiat cu sindicatele si patronatele in vederea adoptarii codului.

Codul de bune practici a fost aprobat prin modificarea si completarea Ordonantei Guvernului 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata. In aceste fel va fi asigurata “functionarea adecvata a pietei interne” si va fi permis “accesul real al fermierilor si al altor furnizori de produse agroalimentare la consumatori”, potrivit comunicatului remis de Executiv.

Actul normativ va fi promovat de Guvern in procedura de urgenta in Parlament.

NewsIn

A cincea luna consecutiva de scadere a productiei industriale

Productia industriala, ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, a scazut in februarie cu 12% fata de luna similara din 2008, marcand a cincea luna la rand de declin al activitatii industriale, a anuntat Institutul National de Statistica (INS).

Productia industriala a scazut in februarie pentru a cincea luna la rand, insa declinul s-a temperat, dupa varful de scadere inregistrat in decembrie 2008. Astfel, fata de lunile corespunzatoare din 2007, productia industriala s-a redus cu 3% in octombrie 2008, cu 11,5% in noiembrie, cu 18% in decembrie si cu 12,1% in ianuarie.

Septembrie 2008 a fost ultima luna de crestere, avansul productiei industriale fiind in acea luna de 3,8% fata de septembrie 2007.

Productia din industria prelucratoare s-a diminuat in februarie cu 15,4%, iar productia de energia electrica si termica a scazut cu 2,8% fata de aceeasi luna din 2008. In schimb, industria extractiva a urcat usor, cu 0,4% fata de februarie 2008, anunta NewsIn.

Pe marile grupe industriale, toate categoriile de bunuri au inregistrat scaderi, cele mai semnificative fiind in industria bunurilor de folosinta indelungata (-20,5%) si cea a bunurilor intermediare (-20%). Productia bunurilor de capital s-a redus in a doua luna din acest an cu 14,2%, sectorul bunurilor de uz curent, cu 7%, iar industria energetica, cu 5,3% comparativ cu februarie 2008.

Fata de ianuarie, productia industriala s-a redus in februarie cu 0,6%, ca urmare a scaderii din industria extractiva, cu 2,3%, si din sectorul energiei electrice si termice, cu 0,3%. In schimb, productia din industria prelucratoare a crescut cu 1,5% fata de prima luna a acestui an.

Pe marile grupe industriale au fost inregistrate scaderi fata de ianuarie in industria bunurilor de uz curent, de 2,3%, si in industria bunurilor de folosinta indelungata, cu 0,2%, in timp ce restul sectoarelor au fost consemnate cresteri. Cel mai mare avans a avut loc in industria bunurilor de capital (+7,2%), urmata de industria bunurilor intermediare (+5,1%) si de industria energetica (+2,5%).

In perioada 1 ianuarie – 28 februarie, productia industriala, ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, a fost mai mica cu 11,7% comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent, ca urmare a scaderii importante din industria prelucratoare (-16,2%). Productia de energie electrica si termica s-a micsorat cu 2,8%. In schimb, industria extractiva a crescut cu 2%.

Pe marile grupe industriale au fost inregistrate scaderi la toate categoriile de bunuri. Productia din industria bunurilor intermediare si din cea a bunurilor de folosinta indelungata s-a diminuat cu 19,3%, iar in industria bunurilor de capital – cu 18,4%. Scaderi mai moderate au fost in productia bunurilor de uz curent (-5,9%) si sectorul energetic (-5,8%).
http://www.wall-street.ro/articol/Economie/62521/A-cincea-luna-consecutiva-de-scadere-a-productiei-industriale.html

CNVM cere mai multi bani la Fondul de Compensare

Fondul de Compensare a Investitorilor va incasa o suma totala de 200.000 de euro de la brokeri si administratorii de conturi individuale sub forma contributiilor anuale, dublu fata decat stabilise initial.

Recent, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a solicitat Fondului sa modifice cota procentuala de 0,048% aplicabila veniturilor obtinute in 2008 de brokeri si administratorii de conturi, pe ntru ca valoarea totala a contributiilor anuale a scazut astfel la mai putin de 10% din valoarea investitiei medii de compensat, de aproximativ 2 mil. euro.
Noua cota procentuala va fi discutata de Consiliul de Administratie al Fondului saptamana viitoare. Potrivit unor surse din piata, noua cota procentuala va fi de 0,5% din veniturile obtinute de membrii Fondului.
“Solicitarea Comisiei este o masura care va duce la cresterea eforturilor financiare ale brokerilor in actualul context al crizei financiare”, a spus Stefan Chirtu, directorul executiv al Fondului de Compensare.
In ultimul an, numarul societatilor de brokeraj care si-au inchis agentii si sucursale, care au disponibilizat angajati a crescut. Aproape toti brokerii au inregistrat scaderi abrupte ale veniturilor din cauza reducerii numarului de tranzactii bursiere si a scaderii lichiditatii.
Decizia de crestere a contributiilor anuale la Fond a fost motivata de CNVM prin referirea la contextul actual al pietei de capital si de necesitatea ca fondul sa acumuleze resurse.
La inceputul anului, Chirtu estima ca brokerii vor plati contributii semnificativ mai mici la Fond, de aproximativ 1.000 de euro, in medie, pentru ca resursele de care Fondul dispunea acopereau cea mai mare parte a investitiei medii de compensat previzionate pentru 2009. Investitia medie de compensat, in valoare de aproximativ 2 mil. euro, este raportul dintre suma investitiilor compensate raportate de catre membrii Fondului si numarul membrilor acestuia, respectiv de 101.
Potrivit Fondului, dupa modificarea cotei procentuale, aproximativ 70% din membri vor plati o contributie anuala de 1.000 de euro, in timp ce restul vor plati contributii anuale de pana la 10.500 de euro.

sursa: http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/cnvm-cere-mai-multi-bani-la-fondul-de-compensare-4181467/

Groupama s-a lansat si in Ungaria şi Slovacia

Groupama a inaugurat în această săptămână filiala din Ungaria, devenind astfel a patra companie de asigurări generale şi al cincilea jucător pe piaţa asigurărilor de viaţă pe piaţa locală, informeaza un comunicat de presa al companiei.

Bazându-se pe poziţia competitivă şi parteneriatul strategic de 20 de ani cu OTP Bank – cea mai mare bancă independentă din Ungaria – Groupama Garancia Biztosító Zrt îşi propune să ajungă printre primii 3 asiguratori de pe piaţa maghiară.

“Europa Centrală şi de Est ocupă un rol major în strategia internaţională a Groupama. În 2007, când am decis să achiziţionăm OTP Garancia Biztosító şi filialele din regiune, am considerat că achiziţia este un angajament pe termen lung. Perspectivele pieţei au garantat pentru această acţiune şi continuă să o facă. Sunt convins că situaţia actuală va crea oportunităţi pentru noua filială din Ungaria. Există un potenţial real de dezvoltare pentru companiile de asigurări, care oferă produse inovatoare, poziţionate corect faţă de nevoile pieţei”, a declarat Jean-François Lemoux, director general al Diviziei Internaţionale Groupama.

În 2008, Groupama Garancia Biztosító Zrt a obţinut venituri de 89 miliarde HUF (€354.1 milioane) şi un profit net de 11,5 miliarde HUF (€45.7 milioane). Având 1,33 milioane de clienţi, o reţea de 150 de agenţii, 2.500 agenţi de vânzări, 450 brokeri şi sprijinul celor 400 de sucursale ale OTP Bank, Groupama Garancia Biztosító Zrt este una dintre cele mai mari companii de asigurări cu multiple canale de distribuţie din Ungaria.

Evenimentul de lansare din Ungaria din această săptămână urmează deschiderii filialei din Slovacia la începutul lunii martie a acestui an. Noua companie Groupama Poistovna este rezultatul achiziţiei OTP Garancia şi integrării sale în structura Groupama. OTP Garancia are 140 angajaţi, 5 birouri în toate regiunile Slovaciei (Bratislava, Komarno, Lucenec, Trencin, Kosice) şi 66 puncte de lucru.

Nou înfiinţata Groupama Poistovna va beneficia de expertiza dobândită de Groupama în cele 13 ţări în care activează cu succes, pentru a deveni un jucător semnificativ în ambele sectoare – asigurări de viaţă şi asigurări generale.

“Slovacia este o piaţă cu un potenţial bun de creştere pentru Groupama şi ambiţia noastră este să devenim una dintre primele 10 companii locale de asigurări în următorii 3-5 ani. Combinaţia dintre know-how-ul Groupama şi profesionalismul echipei noastre din Slovacia ne va permite să fim un jucător dinamic pe piaţa locală”, a spus Erik Nagy, Director al operaţiunilor Groupama din Europa Centrală şi de Est.

Groupama deserveşte peste 16 millioane de clienţi din toată lumea şi are mai mult de 38.000 de angajaţi. În 2008, a raportat venituri de €16,2 miliarde (o creştere de 9,2% comparativ cu 2007) şi un profit operaţional de €661 milioane, în creştere cu 66,1% comparativ cu anul anterior. Operaţiunile internaţionale au generat venituri de €3,9 miliarde (o creştere de 39% comparativ cu 2007), Grupul susţinându-şi creşterea dinamică prin investiţii în distribuţie, utilizarea expertizei în crearea de sinergii transfrontaliere şi o politică activă de achiziţii.

Groupama are o istorie îndelungată, care a început la sfârşitul secolului al XIX-lea, când a fost creată de comunitatea fermierilor. De atunci, compania a ajuns una dintre cele mai bune companii de asigurări de pe piaţa franceză, în timp ce grupul şi-a extins dinamic şi operaţiunile internaţionale, concentrându-se pe pieţele cu potenţial mare de creştere, incluzând Ungaria, România, Bulgaria, Turcia şi, din 2008, şi Slovacia.
http://www.smartbank.ro/stire/566/Groupama-s+a-lansat-si-in-Ungaria-si-Slovacia.html

Spotlight – finalista la EACA Care Awards 2009

Spotlight este finalista la al doilea festival international cu campania “Sa pastram Apele Curate”. Dupa Green Awards, unde a fost premiata la categoria Best Green International Campaign, Spotlight intra in finala EACA Care Awards 2009.

EACA Care Awards isi propune sa rasplateasca campaniile de marketing social, promovand campaniile de responsabilitate sociala din Europa si sprijinind initiativele care aduc in prim-plan grija pentru oameni, resurse si mediu.

Spotlight este singura agentie din Romania intrata in shortlist-ul festivalului, fiind nominalizata la categoria Local and Regional Authorities cu campania “Sa pastram Apele Curate” dezvoltata pentru Administratia Nationala “Apele Romane”. Campania s-a desfasurat pe parcursul anului 2008 si a avut ca scop informarea si educarea publicului cu privire la efectele poluarii apelor iar rezultatul a constat in strangerea a 500 de tone de PETsti si meDOZE.

Echipa care a participat la acest proiect este formata din: Victor Savu (Client Service Director), Ion Barbu (Creative Director), Adina Marin (copywriter), Alex Bricov (Art Director), Stefania Apostol (Account Executive), Gabriela Cioloca (Media Planner) cu sprijinul Purtatorului de Cuvant ANAR, doamna Ana-Maria Tanase.

Spotlight este o agentie de publicitate full-service, infiintata in 1999. Printre clientii agentiei se numara: Jidvei, Elmiplant, Fares, IFB Finwest, JW Marriott, Kolo, UPC, Fonomat, Administratia Nationala “Apele Romane”. Spotlight este membra UAPR, IAA si a retelei globale ICOM.

http://www.smartpromo.ro/stire/458/Spotlight-+-finalista-la-EACA-Care-Awards-2009.html

Plata online prin card in crestere cu 59% la finalul primului trimestru 2009

Valoarea comerţului electronic cu plata online prin card bancar în primele trei luni ale anului a fost de 18,58 milioane de euro, în creştere cu 59% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform RomCard. Numărul de tranzacţii înregistrate în aceeaşi perioadă a fost de aproape 256.000. Prin platforma ePayment, au fost derulate 220.000 de tranzacţii, cu o valoare totală de 17 milioane euro.

“Chiar dacă datele se referă exclusiv la evoluţia plăţii online, ele ne arată că în general comerţul electronic nu este foarte afectat de condiţiile economice actuale, contrar aşteptărilor din piaţă. De asemenea, având în vedere volumele înregistrate la plată prin card şi conform propriilor calcule, estimăm că ponderea plăţilor online prin card a crescut la un procent de 20-22% din totalul metodelor de plată”, afirmă Carmen Sebe, Director General GECAD ePayment.

“Creşterea înregistrată de comerţul electronic într-o perioadă în care toţi jucătorii se aşteptau la scăderi demonstrează, încă o dată, potenţialul acestei industrii. Sper ca evoluţia de până acum să încurajeze companiile mari să abordeze internetul ca şi canal de vânzări adiţional şi să investească în comerţul electronic”, declară Marin Mitroi, Director General RomCard.

În ceea ce priveşte produsele achiziţionate în primele trei luni ale anului, analiza numărului de tranzacţii derulate prin platforma ePayment pe prinicipalele segmente (telecom, turism, etail şi servicii) a evidenţiat creşteri pe aproape toate sectoarele comerţului electronic, excepţie făcând segmentul IT (produse hardware), vânzările de telefoane mobile şi serviciile de recrutare.

Astfel, în sectorul telecomunicaţiilor, numărul tranzacţiilor a crescut în ianuarie-martie 2009 cu 85% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în special datorită evoluţiei pozitive a companiilor care oferă servicii de telecomunicaţii. Turismul şi transporturile reprezintă segmentul care a înregistrat cea mai bună evoluţie, numărul tranzacţiilor fiind cu 111% mai mare faţă de primul trimestru al anului trecut.

“La finalul anului trecut, începutul lui 2009, se considera că turismul va fi printre cele mai afectate domenii. Ofertele speciale practicate de diferiţi operatori de turism şi transporturi au atras însă clienţi şi au generat o creştere puternică a vânzărilor”, explică Carmen Sebe.

Segmentul serviciilor, care ocupă acum locul trei în topul tranzacţiilor, după numărul comenzilor efectuate în magazinele ce lucrează cu GECAD ePayment, a înregistrat o creştere cu 80% faţă de aceeaşi perioadă din 2008, principalele servicii solicitate fiind cele de acces la conţinut şi găzduire web. Cea mai spectaculoasă evoluţie în sectorul serviciilor a fost înregistrată de asigurările online care au luat avânt în 2009, numărul asigurărilor încheiate online fiind de peste cinci ori mai mari decât în Q1 2008.

În ceea ce priveşte retailul online, singurul segment afectat a fost cel al produselor hardware IT care, în sistemul ePayment, a înregistrat un număr de tranzacţii mai redus cu 22% decât în primul trimestru al anului trecut şi a fost depăşit, ca număr de comenzi, de vânzările de bilete la concerte şi spectacole. Acestea, la rândul lor, au crescut de peste trei ori, ca urmare a numeroaselor concerte anunţate în acest an. În timp ce vânzările pentru produse hardware au scăzut, tranzacţiile cu produse software au crescut cu 123%.

Alte produse cu o evoluţie foarte bună a numărului de comenzi achitate cu card bancar, la categoria retail online, au fost florile, cadourile, jucăriile, cărţile şi confecţii. La nivelul întregului sector al retailului online, numărul tranzacţiilor online a fost cu 80% mai mare decât în primele trei luni ale anului trecut.

Sursa: http://www.smartfinancial.ro/smartfinancial/afaceri+%26+investitii/plata+online+prin+card+in+crestere+cu+59%25+la+finalul+primului+trimestru+2009