Aproape 800 de milioane de euro se intorc in portofoliile bancilor comerciale din Romania, ca urmare a deciziei Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de a renunta la pasivele in valuta cu scadenta de peste doi ani, la calculul rezervei minime obligatorii (RMO). Desi informatia este vehiculata de aproape doua luni, confirmarea oficiala a venit abia ieri, din partea guvernatorului bancii centrale, Mugur Isarescu.
Bancile comerciale ar trebui sa utilizeze acesti bani pentru reluarea creditarii, insa analistii economici au sustinut in ultima vreme ca acest lucru nu se va intampla. Potrivit specialistilor, banii vor fi scosi din tara pentru acoperirea expunerilor mari pe Romania. Aceasta in ciuda acordului semnat la Viena, conform caruia principalele institutii de credit, isi vor mentine finantarile in Romania.
Inca de la inceputul lunii aprilie, surse din banca centrala declarau ca bancile au finantari cu scadenta reziduala mai mare de doi ani in valoare totala spre doua miliarde euro. Potrivit surselor, decizia BNR de eliminare a acestora din baza de calcul a RMO urma sa elibereze aproximativ 800 milioane euro. Acest lucru a fost confirmat oficial, ieri de catre seful bancii centrale. “Daca s-ar face un calcul static, la stoc, ar fi sub un miliard de euro, sau 800 milioane euro”, a spus Mugur Isarescu.
De altfel, guvernatorul afirma saptamana trecuta ca BNR va fi “generoasa” cu reducerea RMO la valuta, in functie de nevoile de creditare si termenii acordurilor cu Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana si cel semnat cu bancile la Viena. Bancile comerciale sunt obligate sa constituie rezerve minime obligatorii la banca centrala reprezentand 40% din pasivele in valuta si 18% din cele in lei. La sfarsitul lunii martie, BNR a decis ca rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani se fie redusa la zero, fata de 40% in prezent, incepand cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009. Contributiile suplimentare de capital pe care bancile ar trebui sa le aduca pentru a atinge o rata de solvabilitate de 10%, pe scenariile de stres test, nu depasesc cumulat un miliard de euro, a mai spus, ieri, Isarescu.
“Din cate stiu eu, nu depaseste miliardul de euro necesarul de capital suplimentar (…) Oricum se va face in doua etape, vor avea destul timp”, a declarat guvernatorul BNR, citat de Mediafax. Potrivit acestuia, dupa testele de stres nici o banca nu a avut o solvabilitate mai mica de 8%, dar au fost banci pentru care rata de adecvare a coborat sub 10%, deci vor trebui sa-si majoreze capitalurile. Limita minima pentru indicatorul de solvabilitate este de 8%, dar banca centrala va ridica pragul minim la 10%, de la 1 septembrie. La randul sau, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a declarat, miercuri, ca bancile care au o rata de solvabilitate mai mica de 8% trebuie sa aduca, pana la finele lunii iulie, capitalul necesar pentru a indeplini limita minima in vigoare. Mai mult, pana la finele lunii august, aceste banci vor trebui sa completeze capitalurile astfel incat solvabilitatea calculata potrivit testelor de stres sa atinga 10%.