Panica legata de un eventual colaps financiar in estul Europei s-a terminat, spune un oficial al BCE

Panica starnita de anticiparea unui colaps financiar in Europa emergenta, care ar ingenunchea si Austria, s-a terminat, a declarat sambata Ewald Nowotny, guvernatorul bancii centrale austriece si membru in consiliul guvernatorilor BCE, relateaza Reuters.

“Isteria care a dominat o perioada nu mai exista”, a spus Nowotny, intr-un interviu acordat postului public de radio din Austria, ORF.

El a explicat ca, in prezent, “nu mai exista perceptia unei probleme speciale austriece sau est-europene” si ca “fanteziile” legate de o eventuala prabusire in regiune, care au fost foarte raspandite in unele momente, au disparut.

Multi analisti avertizau, in ultimele luni, in legatura cu riscurile legate de datoria externa mare a tarilor est-europene si cu expunerea bancilor austriece pe aceasta zona.

Bancile austriece au acordat credite de 267 miliarde dolari in estul Europei, suma echivalenta cu 70% din produsul intern brut (PIB) al Austriei, ceea ce a dus la cresterea marjei la CDS-uri pentru statul austriac. Credit Default Swap (CDS) reprezinta costul reasigurarii datoriei unei tari impotriva restructurarii creditelor sau incetarii platilor.

Astfel, costul asigurarii contra incetarii platii la creditele pe cinci ani ale Austriei – tara cu calificativ ‘triplu A’ (maxim) de la toate agentiile de rating – a depasit nivelul CDS pentru datoria Italiei, stat cu rating mai slab, si a ajuns in luna martie in apropiere de costul pentru datoria Greciei, insa a scazut la mai putin de jumatate intre timp. De asemenea, marja la CDS-urile Austriei raportata la nivelul CDS pentru obligatiunile statului german s-a injumatatit.

“Puteti vedea (ca ce a fost mai rau a trecut) foarte concret prin faptul ca marjele pe care Austria trebuie sa le plateasca daca vrea sa se imprumute s-au restrans semnificativ”, a subliniat Nowotny.

El a mentionat ca pietele au realizat acum, de asemenea, ca asa numita “Europa emergenta” nu este o regiune uniforma si ca riscurile variaza foarte mult, de la tarile cu datorii externe mari, precum statele baltice sau Ucraina, la statele mai stabile, precum Polonia sau Cehia.

“Desigur ca avem inca o problema speciala in tarile baltice si in afara Uniunii Europene, in Ucraina, dar in afara de aceasta, se poate spune ca tarile au nevoie in mod sigur de mai putina finantare din strainatate decat erau obisnuite”, a afirmat Nowotny.

Guvernatorul bancii centrale austriece a admis ca situatia economica dificila din tarile est-europene va duce la o majorare a creditelor neperformante pentru bancile austriece, insa a tinut sa mentioneze ca aceasta este o situatie valabila pentru tot vestul Europei si nu o problema specifica regiunii.

O misiune a Fondului Monetar International (FMI) se afla in prezent in Austria pentru o evaluare periodica a economiei si va prezenta joi concluziile preliminare intr-o conferinta comuna cu banca centrala austriaca, potrivit Reuters.

NewsIn

Romania, ciudatenia bancara a Europei

De la dobanzi la strategii pe timp de criza si de la marjele proprii la modalitatea de comisionare, bancile din Romania se detaseaza net de surorile din zona tarii noastre. De cele mai multe ori, din pacate, diferentele nu sunt de partea clientului.

Bancile din Romania au aplicat cel mai mare procent de crestere la dobanzi in perioada de inceput a crizei financiare comparativ cu institutiile de credit din orice alta tara central si est-europeana. Aceleasi banci din Romania au cea mai paguboasa metoda de calcul al dobanzii variabile (din punctul de vedere al clientului). Tot ele, bancile din Romania, sunt singurele din regiune care ofera doar ca o raritate depozite pe perioade mai lungi de doi ani. Nu in ultimul rand, de o buna perioada de vreme, bancile romanesti au cele mai mari dobanzi din regiune chiar daca, economic vorbind, au fost momente cand Romania statea mult mai bine decat alte tari comparabile.

Toate aceste proprietati, despre care Cotidianul a scris in cateva randuri, transforma sistemul bancar autohton intr-un fel de ciudatenie a bancilor europene, in ciuda faptului ca marile grupuri prezente la noi in tara (Erste, UniCredit, Raiffeisen, Societe Generale, Alpha, NBG etc.) fac piata si in restul statelor din regiune.
 
Fapt unic in Europa Centrala si de Sud-Est, de cateva luni incoace, companiile din Romania au luat credite in lei mai scumpe decat populatia. Diferenta dintre dobanzile la creditele in lei pentru populatie si cele pentru companii este de pana la patru puncte in favoarea primei categorii, potrivit datelor BNR. In acelasi timp, creditele in euro au dobanzi cu sub 2% mai mici pentru firme decat pentru populatie. Prin comparatie, in Cehia, de exemplu, firmele iau credite in euro la o dobanda medie de 3,5% pe an, iar populatia la 7%, in timp ce in Ungaria diferenta este de la 10 la 5%.
 
Bancile din Cehia, Ungaria, Croatia, Austria si chiar din Serbia sau Ucraina au produse de economisire construite pentru perioade lungi. Ba mai mult, in aceste tari, cu cat depozitul este mai lung, cu atat dobanda este mai buna. In Romania sunt doar doua banci care acorda depozite pe mai mult de doi ani, desi in tarile enumerate mai sus, Erste Bank (actionar majoritar BCR) si UniCredit au o groaza de produse de economisire pentru perioade lungi.
 
Un alt capitol: dobanzile. In perioada de sfarsit de an in care criza economica a inceput sa se simta puternic in Europa emergenta, bancile romanesti au avut iar un comportament atipic in comparatie cu alte tari din regiune. Astfel, potrivit unei analize a ziarului Cotidianul din ianuarie, in doar patru luni, dobanda medie din Romania a crescut cu 5% la creditele de nevoi personale, atat in lei, cat si in euro, si cu 4,5%, respectiv 3% pentru ipotecarele in lei si euro. Cea mai mare crestere din toata zona, in conditiile in care bancile din Bulgaria sau Ungaria au ales chiar sa scada dobanzile pentru imprumuturi! Asta in conditiile in care bancile din Romania aveau oricum cele mai mari dobanzi.
 
Marjele si comisioanele sunt si ele printre cele mai mari din zona. Chiar si atitudinea bancilor in relatia cu clientii ne particularizeaza. Bancile romanesti detin si un record in privinta suprataxarii clientilor, prin comisioane. In Austria, singurul comision pe care banca il percepe in cazul creditului de nevoi personale are o valoare fixa de 10-20 de euro si este platibil trimestrial, potrivit datelor obtinute de Cotidianul de la grupul Erste Bank. Un sistem asemanator il aplica bancile din Cehia, care percep un comision lunar de administrare in valoare de 49 de coroane, adica aproximativ 2 euro. In Ungaria exista un comision de rambursare anticipata, dar si un comision lunar de 0,25%. In Slovacia, creditul de nevoi personale implica plata a doua comisioane: unul lunar si unul platibil la inceput. In Romania, luand in calcul doar exemplul uneia dintre cele mai permisive banci din acest punct de vedere, regasim cel putin patru comisioane. Este vorba despre comisionul de analiza, comisionul de acordare, comisionul de administrare si comisionul de rambursare anticipata. In plus, unele banci, deloc putine, aplica si un comision de risc valutar. Comisionul de acordare este unic in Europa.

Integral in Cotidianul