Tag Archives: români

Posted on by

Fiecare familie de romani va pierde anul acesta 2.000 de euro din cauza crizei

Produsul Intern Brut per capita va scadea cu 700 de euro, pana la 10.500 de euro. In total economia pierde 16 mld. euro. Recesiunea va manca anul acesta peste 2.000 de euro din bugetul unei familii cu trei membri, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor urmand sa scada cu 700 de euro fata de nivelul din 2008, pana la 10.500 de euro, conform unui calcul al Raiffeisen Austria.

Banca estimeaza indicatorul PIB/capita prin masurarea puterii de cumparare a leului, metoda prin care sunt eliminate diferentele de pret si de rata de schimb reala si faciliteaza comparatiile intre tari.

Integral in Ziarul Financiar

Posted on by

74% dintre managerii romani spera intr-o redresare a economiei in 2010

Aproximativ 74% dintre managerii romani considera ca economia va da semne de redresare in 2010, in timp ce doar 26% sunt de parere ca o revigorare a climatului economic ar putea avea loc pe parcursul acestui an, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta si audit Deloitte.

Redresarea va avea loc in doua valuri, industriile revenindu-si una cate una, pe masura ce impactul crizei asupra pietelor se va estompa, se arata in studiul realizat de Deloitte.

“Oamenii de afaceri din Romania sunt foarte pesimisti pentru 2009. Foarte putini vad o redresare a economiei in acest an, multi lasa acest lucru pe seama lui 2010. Oricum suntem mai optimisti in privinta evolutia economiei decat in urma cu trei luni”, a declarat, miercuri, Antonis Ioannides, Tranzactions Services Partner la Deloitte Financial Advisory.

Aproximativ 40% din managerii care spera intr-o relansare a economiei anul viitor considera ca acest lucru se va intampla in prima jumatate a lui 2010, cei mai optimisti fiind cei din industria farmaceutica si medicala. Managerii din constructii, imobiliare si din industria bunurilor de larg consum, domenii grav afectate de criza, considera ca economia nu va da semne de revigorare mai devreme de cea de-a doua jumatate a anului viitor.

Potrivit lui Ioannides, se poate vorbi de cresteri, in acest an, doar in industria farmaceutica si medicala, care continua sa aloce in acest an fonduri pentru expansiunea in alte orase.

La studiul realizat de Deloite au participat 300 de manageri care conduc afaceri de top, raportate la veniturile din 2007, din domenii precum industria bunurilor de larg consum, servicii financiare, tehnologia media si telecomunicatii, industria prelucratoare, industria imobiliara si de constructii, energie si resurse, aviatie si servicii de transport, precum si industria medicala si farmaceutica.

Managerii romani sunt dezamagiti de rolul Guvernului in redresarea economiei
 
Managerii romani sunt dezamagiti de rolul pe care il joaca Guvernul in actualul context economic, cerand Executivului sa se implice mai puternic in gasirea de solutii pentru redresarea economiei, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta si audit Deloitte.

“Guvernul trebuie sa-si asume un rol mai puternic in economie, mai tehnocrat si mai proactiv”, a declarat, miercuri, Antonis Ioannides, Tranzactions Services Partner la Deloitte Financial Advisory.

Potrivit studiului realizat de Deloitte in urma unor discutii cu peste 300 de directori executivi din toate ramurile economiei, sectorul privat este nemultumit si dezamagit fata de rolul Guvernului in actualul context economic. “O majoritate covarsitoare de respondenti si-au exprimat dezamagirea generala fata de rolul Guvernului ca institutie in contextul  economic actual, cele mai frecvente nemultumiri exprimate fiind lipsa unei planificari pe termen lung si nehotararea”, se arata in studiu.

Managerii romani considera ca Executivul a ingreunat povara fiscala pentru mediul de afaceri, prin modificarea repetata a Codului Fiscal, prin intarzierea la rambursarea platii TVA-ului si prin limitarea deductibilitatii pentru anumite categorii de cheltuieli sau prin eliminarea unor mecanisme existente.

Potrivit mediului de afaceri, principalele instrumente pentre redresarea economica sunt scutirile de la plata unor taxe si impozite ca forma de stimulare a investitiilor (28%), politica fiscala (21%) si cheltuielile publice (20%). Doar 5% dintre managerii chestionati cred in beneficiile subventiilor acordate companiilor si industriilor in impas.

De asemenea, 34% dintre cei intervievati iau in calcul reducerea de costuri operationale, 22% reducerea cheltuielilor cu personalul, iar 18% au taiat sau vor taia din cheltuielile de marketing si materiale promotionale Pentru reducerea semnificativa a cheltuielilor cu personalul, 42% dintre respondenti au indicat reducerea numarului de angajati, 25% au declarat ca opteaza pentru reducerile de salarii, fara disponibilizari, in timp ce 14% dintre directori spun ca opteaza si pentru reduceri de personal, si pentru scaderi ale veniturilor angajatilor.

Studiul  a fost realizat in perioada 20 februarie-30 aprilie, adunand opiniile a peste 300 de directori executivi de la cele mai mari companii din Romania, conform veniturilor raportate pe 2007.

NewsIn

Posted on by

Noul val de emigranţi români poartă gulere albe

Comunitatea europeană se confruntă cu lipsa personalului calificat. În următoarele două decenii, 20 de milioane de locuri de muncă riscă să rămână neocupate în UE, în special în domeniul ingineriei şi tehnologiei informaţiei.

Iluzia reîntoarcerii emigranţilor români din cauza crizei mondiale este la fel de amăgitoare ca şi declaraţiile oficialilor făcute în perioada de maximă creştere economică, referitoare la atractivitatea locurilor de muncă din ţara noastră pentru cei plecaţi să lucreze în străinătate.

În realitate, cel mai probabil scenariu este cel al revenirii emigranţilor necalificaţi. „Emigranţii români calificaţi sunt bine integraţi în ţara de destinaţie, este de părere Paul Milata, country manager la firma de consultanţă Kienbaum din Germania. O reîntoarcere nu este bazată numai pe argumentul venitului salarial din România, uneori comparabil cu cel din ţările vestice. Cei care au plecat din România iau în considerare calitatea sistemului de sănătate, de învăţământ şi a administraţiei publice (siguranţa juridică, corupţia etc.).“

Astfel de aprecieri par justificate dacă ne uităm la ţările de destinaţie: în Canada, 54% din totalul emigranţilor români au studii superioare; în Marea Britanie, 46%; în SUA, 40%; în Spania şi Italia, câte 20%. Procentele ar trebui să dea de gândit guvernanţilor noştri. În acest moment, doar 8% din forţa de muncă a României are studii superioare, faţă de o medie de 20% în Europa şi 30% în SUA.

Kienbaum: 3,5 milioane de români sunt plecaţi în străinătate

Potrivit datelor furnizate de firma de consultanţă Kienbaum, aproximativ 3,5 milioane de români se aflau în afara ţării la sfârşitul anului trecut. Amploarea fenomenului se poate aprecia însă mai exact în context internaţional. Cele mai importante ţări de origine ale imigranţilor din OECD sunt China (11% din totalul imigranţilor), Polonia (5%) şi România (5%). La nivel mondial, ţările-sursă care au avut cele mai mari creşteri ale fenomenului migraţionist, începând cu anul 2000, au fost, în ordine, Bolivia, Polonia şi România. Alături de Bulgaria, ţara noastră înregistrează cel mai ridicat nivel de emigrare din cadrul UE.

Cercul vicios sărăcie-emigrare

Dacă în anii ’90 ponderea celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă în afara graniţelor era alcătuită din persoane dornice să câştige mai mulţi bani, în ultimii trei ani, a apărut fenomenul emigrantului calificat, cu venit peste sau mult peste medie. Analizele efectuate de specialiştii de la Kienbaum arată că migraţia, din motive independente de venit, este în continuă creştere. Paul Milata confirmă că numărul românilor emigranţi care depun CV-ul pentru posturi vacante în România a crescut. „Este însă nesemnificativ, prin comparaţie cu numărul persoanelor cu studii superioare care emigrează în continuare din România.“ Şefii guvernelor ţărilor europene caută acum soluţii noi pentru atragerea creierelor, deoarece le este mai clar ca oricând că ieşirea din criză nu se poate face decât cu personal calificat. Plecarea gulerelor albe din România va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dat fiind faptul că această categorie socio-profesio­nală are tendinţa să se stabilizeze în ţări cu nivel de dezvoltare ridicat. Dacă forţa calificată de muncă pe plan local devine din ce în ce mai puţină, şansele ca economia să se reechilibreze se reduc. Ceea ce va conduce la crearea unui cerc vicios al sărăciei şi emigrării.

Cei care emigrează din mo­tive econo­mice provin, de obicei, din sec­torul bugetar: medici, profesori şi învăţători.
Paul Milata, country manager, Kienbaum

Compromis profesional

25% din românii calificaţi care lucrează în străinătate sunt absolvenţi de universitate de după 2003. Nu toţi găsesc slujbe pe măsura calificării.

În România, poate la pensie

Felix Ciprian Frăţilă, consultant financiar tehnic (software), Targit GmbH, Frankfurt, Germania

Am plecat din România în august 2000, găsind, prin intermediul unui anunţ afişat la universitatea mea, un job de programator în industria bursieră, la o firmă din Frankfurt, RTS Realtime Systems. După şapte ani, vrând să evoluez puţin mai rapid, atât profesional, în finanţe, cât şi tehnic, în programare, am găsit un job de consultant tehnic la o firmă din investment banking.

Acum sunt cetăţean german. Cererea pentru cetăţenia germană mi-am depus-o doar când am aflat că o pot păstra şi pe cea română. Iubesc în continuare România, unde îmi fac concediul în fiecare an. Din păcate, în momentul de faţă, nu poate să-mi ofere continuitate în carieră, dacă m-aş hotărî să mă întorc. În afară de asta, m-am obişnuit aici cu un nivel de trai care în România nu ar fi posibil. Mă refer şi la infrastructură, sistem de sănătate etc.

Pentru că acum am doi copii, m-am gândit la un moment dat că sistemul de învăţământ din România ar fi fost un motiv bun pentru a mă întoarce, însă reformele din ultima vreme tind să-l aducă la nivelul celui de aici. Birocraţia – este destulă şi în Germania, dar mai transparentă şi organizată – şi corupţia sunt alte motive puternice să nu doresc să revin în ţară. Toate acestea sunt lucruri care mă fac să mă gândesc unde ar putea avea copiii mei şanse să aibă un nivel de trai cât mai ridicat.

http://www.capital.ro/articol/noul-val-de-emigranti-romani-poarta-gulere-albe-119863.html

Posted on by

Scăderea puternică a PIB-ului i-a surprins pe analiştii români

Scăderea severă a economiei în primul trimestru a fost determinată în principal de contraperformanţa în industrie şi servicii şi face mai dificilă atingerea prognozei pentru întregul an convenite de autorităţi cu FMI şi CE, afirmă analiştii, care sunt surprinşi de amplitudinea declinului PIB.

Institutul Naţional de Statistică a anunţat că economia s-a contractat cu 6,4% în primul trimestru comparativ cu perioada similară a anului trecut, respectiv cu 2,6% faţă de ultimele trei luni din 2008.

În acelaşi timp, economia a intrat în recesiune tehnică deoarece PIB-ul a scăzut, ajustat sezonier, două trimestre consecutiv comparativ cu trimestrele respective anterioare. În ultimul trimestru din 2008, economia a scăzut, ajustat sezonier, cu 3,4% comparativ cu trimestrul anterior.

„Rezultatele au fost peste aşteptările noastre şi ale pieţei şi ne gândim să ne revizuim descendent previziunea de PIB pentru anul acesta. Industria şi serviciile au fost principalele sectoare care au determinat o asemenea contracţie a economiei, în timp ce performanţa pozitivă modestă a construcţiilor şi a agriculturii nu a reuşit să contrabalanseze evoluţia din primul trimestru, mai ales că au o pondere scăzută în formarea PIB. Devine tot mai evident că românii şi-au modificat comportamentul de consum şi se orientează către economisire”, a declarat pentru Mediafax economistul-şef al Volksbank, Melania Hăncilă.

Analiştii economici contactaţi de Mediafax anterior publicării datelor privind PIB-ul din primul trimestru au prezentat estimări privind contracţia economică cu rate anuale cuprinse între 2% şi 4,1%, cele mai multe proiecţii mergând pe o scădere de 2,5%.

„Noi ne-am aşteptat la 4,1%. Cifra de 6,4% este mai mult decât ne-am aşteptat. Această cifră afectează segmentul investiţional, care părea că-şi revine în ultimele două săptămâni. Se va inversa trendul. Vom avea o presiune pe curs şi pe burse, în sensul scăderii investiţiilor”, a afirmat economistul-şef al Unicredit, Rozalia Pal.

În condiţiile actuale, fiecare bănuţ este important

Analişttii sunt de părere că rezultatele din primul trimestru vor face mai dificilă atingerea nivelului de -4% de creştere economică estimat de autorităţi şi FMI.

„Mai sunt încă şanse pentru o scădere economică mai mică de 4%, însă autorităţile trebuie să ia măsuri urgente şi să demareze proiectele de investiţii, şi să mărească gradul de absorţie al fondurilor europene deoarece, în condiţiile actuale, fiecare bănuţ este important şi doar un managementul eficient al lichidităţilor şi al cheltuielilor bugetare mai poate netezi contracţia economică”, a spus Hăncilă.

Pal consideră că economia va scădea şi în următoarele trimestre, arătând că veştile proaste nu vin doar din România.

„Cred că e o surpriză negativă nu numai pentru România, dar şi pentru alte ţări, precum Germania, care a avut o scădere economică de 3,8%. E un val de mesaje negative peste aşteptări”, a arătat Pal.

Trimestrele 3 şi 4 ar putea „să arate mai bine”

Economistul ING Bank România Vlad Muscalu consideră că trimestrele 3 şi 4 ar putea „să arate mai bine” şi crede că este dificil, dar nu imposibil, ca nivelul de -4% să fie atins la finele anului, în contextul în care „se pleacă deja cu un dezavantaj”.

„Ce ştim cu certitudine este scăderea drastică a producţiei industriale. De asemenea, este o corecţie mult mai mare pe partea de consum. Deja şi la investiţii am intrat în teritoriu negativ. Pe de altă parte, exportul net a contribuit pozitiv”, a continuat reprezentantul Unicredit.

Hăncilă opinează că amplitudinea scăderii PIB în primul trimestru ar putea avea efecte negative asupra cursului de schimb şi accelera procesul dezinflaţionist odată cu scăderea cererii, ceea ce ar putea determina banca centrală să relaxeze mai mult politica monetara în acest an.

Pe de altă parte, economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, afirmă că primul trimestru nu este relevant pentru întregul an.

„Trimestrul 4, care probabil va fi cel mai bun din 2009, are o pondere aproape dublă faţă de primul”, a explicat Anghel.

SURSA: Mediafax

Posted on by

2,4 milioane de romani vor sa plece din tara

Jumatate dintre cei care vor sa paraseasca Romania sunt tineri cu varste cuprinse intre 18 si 34 de ani. Alte doua milioane de oameni au plecat in ultimii 10 ani. Potrivit prognozelor, in 2050, populatia Romaniei va scadea la 16 milioane de locuitori.

Alexandra Asanache are 23 de ani si este absolventa de italiana-franceza la Universitatea din Bucuresti. De trei luni isi cauta de munca, dar angajatorii romani i-au oferit 1.000 de lei pe luna pentru noua ore de lucru pe zi.

Norocul i-a suras insa din Slovenia, unde va pleca saptamana viitoare pentru un job intr-un call-center. “E mai usor sa te angajezi in strainatate decat in Romania!”, rade Alexandra. “In momentul in care am aplicat m-au si sunat angajatorii sloveni.

Pana acum, am dat mai multe interviuri de etapa, pe care le-am luat. Iar de saptamana viitoare voi pleca acolo”. In Slovenia, Alexandra va castiga 650 de euro pe luna (2.500 de lei) si bonusuri de activitate. In plus, cazarea ii va fi asigurata.

Tinerii, mai tentati sa paraseasca tara

Potentialul de emigrare al Romaniei este de 2,4 milioane de persoane, se arata intr-un sondaj prezentat ieri de Ministerul Tineretului. Cercetarea intitulata “Tinerii si preocuparile lor” si realizata de Compania de Cercetare Sociologica si Branding (CCSB) a fost efectuata in perioada 6-10 mai 2009 pe un esantion de 2.004 persoane, din care au fost selectati tinerii cu varste intre 18 si 34 de ani. Alte doua milioane de romani au parasit teritoriul Romaniei, potrivit ultimului recensamant facut in 2002.
 
Dintre cei 2,4 milioane de romani care ar dori sa plece, aproape jumatate (un milion) sunt tineri cu varste intre 18 si 34 de ani. Din numarul total al romanilor cu dor de duca, aproximativ 600.000 sunt foarte hotarati, iar 250.000 dintre acestia sunt tineri intre 18 si 34 de ani. Initiatorii sondajului sustin ca tinerii sunt mult mai tentati decat restul populatiei sa paraseasca Romania pentru a se stabili in alta tara. Mai mult de o treime (37%) spun ca este posibil sa se mute definitiv.

Potrivit datelor Institutului National de Statistica, in Romania traiesc peste 5 milioane de tineri cu varste intre 20 si 34 de ani. “Intre intentia tinerilor de a pleca si materializarea ei e o mare deosebire. Tinerii pleaca pentru ca aici nu au loc de munca, locuinta si cariera lor se afla sub semnul intrebarii”, a explicat sociologul Hanibal Dumitrascu.

Cariera si banii, in top

Potrivit cercetarii, pentru tineri importante sunt cariera si banii. Locul trei in top este ocupat de terminarea studiilor. Sondajul arata ca romanii aleg pe primele locuri sanatatea, familia, siguranta zilei de maine, credinta in Dumnezeu, cinstea si copiii.
Sondajul mai indica faptul ca 55% din tineri vor ca Ministerul Tineretului sa le creeze spatii de agrement, sali de sport si stadioane.

Fotbalul ramane sportul cel mai agreat de tineri. Intrebati cate ore de sport ar trebui sa fie facute la scoala, 60% au optat pentru trei ore sau mai multe. Tinerii cred ca statul ar trebui sa le ofere locuri de munca, locuinte, o educatie adecvata si salarii bune.
 
Potrivit datelor Institutului National de Statistica, in 1990 populatia Romaniei era de 23.211.395 de persoane. Pana in 2008 aceasta a scazut la 21.528.627. Emigrarea este una dintre cauze.

Adevarul

Posted on by

Criza nu i-a determinat pe romani sa economiseasca

Anul trecut, mai putin de un roman din trei a pus ceva bani deoparte. In 2008, doar 29% dintre romani au economisit pentru a-si asigura un sprijin financiar sigur pentru viitor. Acesta este rezultatul studiului desfasurat de Henley Centre Headlight Vision pentru Aviva in anul 2008. Contextul economic international i-a pus pe ganduri pe majoritatea romanilor, insa putini sunt cei care au si actionat in concordanta. Cei mai prevazatori sunt bucurestenii si dobrogenii, 38% si respectiv 35% declarand ca au facut economii pentru situatiile neprevazute, iar pe primul loc in topul regiunilor care nu economisesc se afla locuitorii Moldovei – 75% nu au economisit si nici nu planuiesc sa isi schimbe comportamentul in viitorul apropiat.

Dintre putinii romani care si-au pus banii deoparte, doar 7% au reusit sa economiseasca mai mult de 100 de euro/an.

In acelasi timp, doar 4% dintre respondenti au declarat ca au reusit sa puna deoparte peste 1.500 de euro/an, peste 10% dintre acestia fiind bucuresteni. Printre motivele principale care ii impiedica pe romani sa economiseasca se numara faptul ca nu isi pot permite (64%), creditele mari pe care le au in prezent (18%), lipsa increderii in produsele financiare (13%), riscul de a-si pierde banii investiti (12%) sau ca prefera mai mult sa cheltuiasca banii decat sa-i economiseasca util (7%).

Cu privire la viitor, cei mai optimisti raman tinerii cu varste cuprinse intre 25-34 de ani, 35% dintre acestia considera ca situatia se va schimba in bine si ca vor avea posibilitatea de a pune bani deoparte pentru situatii neprevazute.

Cotidianul

Posted on by

Peste 80% dintre romani considera ca situatia economica a tarii este mai rea decat in 2008

Perceptia crizei este puternica si stabila. Ca si in luna martie, peste 80% dintre romani considera ca situatia economica a tarii este mai rea decat anul trecut, potrivit INSOMAR. Principalul efect al inrautatirii situatiei economice fata de 2008 este deprecierea situatiei pietei muncii.

Criza economica afecteaza mai mult de jumatate din populatie. 53% dintre respondenti considera ca situatia financiara actuala a propriei familii este mai rea anul acesta decat anul trecut. In aceasta privinta nu exista nicio diferenta semnificativa fata de lunile anterioare. Semnalele de revigorare ale sfarsitului lunii aprilie si inceputului de mai din perioada culegerii datelor – revigorarea bursei, aprecierea leului, scaderea unor dobanzi si reluarea, timida, a creditarii, avantajele primaverii, etc. – nu au modificat nici perceptia crizei, nici situatia familiilor afectate de criza.

Prognoza populatiei cu privire la evolutia economiei si cea a propriei familii in urmatoarele trei luni este pesimista. Soldul aprecierii viitorului este puternic pesimist. Ponderea celor care considera ca situatia personala si cea a economiei nationale se va inrautati continua sa fie de 2 pana la de 10 ori mai mare decat a celor care intrevad o imbunatatire.

Pesimismul cu privire la situatia nationala este semnificativ mai mare decat pesimismul cu privire la situatia personala. Mai mult de jumatate din populatie considera ca situatia economica generala si cea de pe piata fortei de munca se va inrautati, dar cel putin jumatate dintre acestia au incredere in capacitatea de a evita, prin eforturi si resurse personale, efectele crizei nationale asupra propriei familii. In fata crizei, oamenii se bazeaza in mai mare masura pe ei insisi, decat pe capacitatea guvernarii de a gestiona criza si de a-i proteja de aceasta.

Perceptia cu privire la directia in care se indreapta Romania este negativa si stabila. Peste 50% din populatie considera ca Romania se indreapta intr-o directie “gresita” si doar mai putin de un sfert (23%) considera ca Romania se indreapta in directia “buna”. Peste 70% din populatie considera ca eroarea de directie se datoreaza guvernarii, responsabilitatea principala revenind presedintelui Traian Basescu si Guvernului. Mai putin de 25% din populatie atribuie directia gresita in care se indreapta Romania actiunii unor factori externi, sau unor nerealizari ale populatiei insasi.

Studiul a fost realizat de INSOMAR in perioada 30 aprilie – 5 mai 2009, pe un esantion de 1.212 de persoane. Interviurile au fost realizate in 52 de localitati urbane si 50 de localitati rurale din 40 de judete si in Municipiul Bucuresti.

Realitatea.net

Posted on by

Circa 80% dintre romani se plang de efectele crizei

Opt din zece romani afirma ca resimt in plan personal consecintele crizei financiare mondiale si considera ca nivelul de trai va continua sa se deterioreze in urmatorii 5 ani. Totusi, o treime are incredere ca guvernul va reusi sa combata efectele recesiunii, in timp ce 23% asteapta solutii din partea UE.

Criza i-a afectat direct pe 58% dintre europeni, potrivit unui Eurobarometru derulat in ianuarie-februarie 2009 si dat ieri publicitatii, iar romanii se declara printre cei mai “loviti”, dupa unguri si lituanieni. Astfel, 79% dintre conationali afirma ca situatia personala le-a fost atinsa de recesiune, iar 75% se arata pesimisti in ceea ce priveste efectele actualei crize in urmatorii cinci ani asupra nivelului de trai. In acelasi timp, circa 44% dintre romani sunt de parere ca adoptarea monedei unice europene ar fi atenuat efectele crizei, iar 35% doresc accelerarea procesului de convergenta la euro, arata  Eurobarometrul.

La nivel UE, preferinta pentru euro sau moneda nationala a fiecarui stat indica niveluri similare de incredere, de 45%. Totusi, in Ungaria, 61% dintre cei intervievati ar fi preferat euro ca moneda nationala in perioada crizei, in timp ce doar 17% dintre bulgari ar fi vrut sa fie, acum, in zona euro. Daca la nivel european, se observa o incredere mai puternica in masurile concertate ale forurilor UE pentru salvarea economiei (circa 17%), pe plan national, Guvernul se bucura de mai mult sprijin.

Astfel, 32% dintre conationali considera ca Executivul va reusi sa combata efectele crizei, in timp ce 23% asteapta solutii de la liderii UE, 10% considera ca masurile cele mai eficiente vor veni din partea Statelor Unite, iar 9% se bazeaza pe FMI. In plus, 11% dintre romani considera ca grupul celor mai bogate opt state ale lumii (G8) poate oferi cele mai bune raspunsuri impotriva recesiunii. La nivel UE, un sfert dintre cetateni are incredere in solutiile propuse de G8. In schimb, 4 din 10 europeni considera ca guvernele nu au derulat, pana in prezent, suficiente masuri anticriza.

Gardianul

Posted on by

Speriati de criza, romanii regreta creditele luate in ultimii doi ani

Criza financiara pare sa-i fi facut pe romani mai putin dornici de a trai pe datorie si cu un vadit apetit de a pune bani deoparte, cel putin asa reiese dintr-un studiu realizat de compania de asigurari Aviva luna aceasta, la nivel national. Analistii privesc cu suspiciune rezultatele analizei si remarca situatia economica dificila in care se gaseste populatia, cu posibilitati limitate de a economisi bani in banci, in ciuda dobanzilor ridicate la depozite din ultimele luni.

In mod sigur, criza i-a trezit la realitate pe multi dintre cei care in ultimii doi ani s-au indatorat la banci. Constienti de situatia actuala, un sfert dintre romani declara ca ar fi luat credite mai putine sau cu o valoare mai mica. Daca ar putea da timpul inapoi cu unul sau doi ani, 54% dintre repondenti ar fi inceput un plan de economisire pentru a avea acces la o rezerva de bani in astfel de momente. 49% dintre cei chestionati spun ca ar fi ales sa investeasca sume mai mari, iar 52% isi doresc sa fi fost suficient de inspirati atunci pentru a investi in euro.

Viata bate studiile

Desi raspunsurile demon­streaza clar teama populatiei fata de recentele schimbari economice, specialistii se arata precauti in interpretarea rezultatelor. “Orice studiu facut post factum da alte rezultate decat in mod normal si de aceea sunt sceptic in privinta concluziilor”, a declarat pentru Gandul Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari – CFA Romania. El considera ca economisirea nu a crescut in mod spectaculos, cu toate ca in ultimele luni bancile au venit cu oferte atractive la depozite, chiar de 16%. “Posibilitatile de economisire ale romanilor sunt limitate, pentru ca nu sunt mai multi bani in sistem”, adauga el. Datele bancii centrale arata ca depozitele in lei ale populatiei au urcat cu 2,7% in februarie comparativ cu ianuarie, in timp ce economisirea in valuta a avut un avans de 0,4%. In cazul firmelor, s-a inregistrat o scadere de 2,4% la lei, respectiv de 1,6% la valuta.

Consumul, în scădere

Acum, peste 57% dintre români consideră că situaţia actuală se datorează în totalitate deciziilor luate acum unul sau doi ani.

Într-adevăr, în acea perioadă, creditarea a crescut cu 40% pe an, în condiţiile în care băncile ofereau împrumuturi fără a impune prea multe condiţii. Efectele negative ale acestei situaţii se văd abia de puţin timp. Din ianuarie până în februarie 2009, populaţia şi firmele din România au adunat restanţe de aproape 726 milioane de lei la creditele contractate şi care, însumate la restanţele mai vechi, dau un total de 4,25 miliarde de lei (aproape un miliard de euro). Mai bine de jumătate din restanţele începutului de an (aproximativ 374 milioane de lei) sunt la credite în valută, care au crescut cu 25,6% într-o singură lună, mult mai rapid decât la cele în lei, care au avansat cu 17%, potrivit datelor oficiale ale Băncii Naţionale a României.

Dacă se ţine cont şi de creşterea numărului şomerilor, dar şi de veştile proaste din economie, este de înţeles de ce consumul a scăzut în ultima perioadă. Datele Eurostat arată că, în luna februarie, volumul comerţului de retail din România a avut cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, de 7,9%, faţă de ianuarie.

http://www.gandul.info/economia/speriati-de-criza-romanii-regreta-creditele-luate-in-ultimii-doi-ani.html?3936;4220258