Salariile mici au fost scazute ca sa fie mentinute cele ale demnitarilor

Un invatator debutant ar putea primi mai putini bani decat in prezent pe grila prezentata de Ministerul Muncii in Guvern, in timp ce salariile de baza ale demnitarilor, de la Guvern in sus, au ramas neatinse.

Proiectul de lege privind salarizarea unitara a personalului bugetar, prezentat de Ministerul Muncii in Guvern saptamana trecuta, prezinta remuneratii de baza reduse cu doua pana la patru salarii minime pe economie, adica in jur de 30-40%, fata de grila finala negociata cu sindicatele timp de patru luni. Potrivit documentului, reduceri ale coeficientilor au fost operati in partea de mijloc si de jos a grilei, unde sunt cei mai multi angajati, insa au ramas neatinse salariile de baza stabilite pentru functiile de conducere din cele trei puteri, executiva, legislativa si judecatoreasca, adica din Guvern, Parlament, Presedintie si Curtea Suprema. Totul pentru ca grila sa devina sustenabila, sustin reprezentantii ministerului.

Insa cei mai dezavantajati raman bugetarii de la baza grilei. Mai mult, in cazul unora, cum este invatatorul debutant cu studii de specialitate din preuniversitar, noul salariu de baza este chiar mai mic decat cel pe care il are acum, ceea ce incalca unul dintre principiile legii unitare, care prevede ca nimeni nu va pierde nimic. Astfel, pentru functia mentionata, care acum este rasplatita cu un salariu de baza brut de 1.065 de lei, Ministerul Muncii a propus un coeficient de 1,6 salarii minime pe economie, echivalentul unui salariu brut de 960 de lei la valoarea actuala de 600 de lei a salariului minim pe economie. Iar in varianta negociata, un invatator debutant urma sa aiba 2,9 salarii minime pe economie, echivalentul a 1.740 de lei.

De altfel, sindicalistii din educatie au amenintat ca actuala grila ii afecteaza cel mai mult pe cei din partea de jos, debutantii, in timp ce bugetarii de lux sunt pastrati in continuare. Ca atare, reprezentantii Federatiei Educatiei Nationale (FEN) au avertizat ca, daca grila va ramane asa, profesorii ar putea bloca inceperea noului an scolar prin greve. “In conditiile in care nivelurile de referinta pentru grila legii unice de salarizare vor scadea, iar personalul didactic va cobori in treimea de jos a grilei, riscam sa ajungem din nou la proteste chiar din prima zi a anului scolar viitor”, potrivit lui Constantin Ciosu, secretar general la FEN.

Si Simion Hancescu, prim-vicepresedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI), a declarat pentru cotidianul.ro ca “noua grila scade salariile actuale ale invatatorilor; singurii care beneficiaza de o crestere sunt profesorii cu studii superioare, ce variaza intre 45% pentru debutanti si 9% pentru cei cu vechime”. Liderul FSLI spune ca “este inadmisibil ca invatatorii sa fie pe grila sub salariile actuale” si ca “noua grila a fost facuta din pix, fara nici o ratiune”. Hancescu a avertizat, ca si cei de la FEN, ca, daca se vor mentine aceste propuneri si Guvernul isi va asuma raspunderea pe legea bugetarilor in forma aceasta, “nu vom incepe scoala in septembrie”.

Integral in Cotidianul

Salariile bugetarilor au crescut de cinci ori mai mult fata de cele ale privatilor

Salariile bugetarilor au crescut in prima parte a acestui an cu 15% pana la 35%, in timp ce cresterile salariale din sectorul privat au inregistrat cresteri de pana la cinci ori mai mici, intre 0% si 11%, potrivit datelor din piata culese de Business Standard.

Cea mai mare crestere salariala din sectorul bugetar s-a inregistrat in randul salariatilor din invatamant, de 35%, potrivit datelor de la Institutul National de Statistica (INS). In acelasi timp, cresterile din sanatate au depasit 25%, iar salariile angajatilor din administratia publica au crescut cu 22% in februarie si 16% in martie. Potrivit Ministerului Finantelor, cheltuielile cu personalul din sectorul bugetar au crescut cu 50% in primele trei luni ale anului, comparativ cu perioada similara a anului trecut.

“O asemenea crestere in sectorul public, in conditiile in care domeniul privat a luat masuri drastice de restructurari, micsorari de salarii, somaj tehnic etc., pentru a putea rezista acestei crize, nu face altceva decat sa puna mari semne de intrebare potentialilor investitori. Tot acest demers ne da mult inapoi, din punct de vedere economic. Aceste mariri salariale in sectorul public nu vor putea fi sustinute pe termen lung”, sustine Daniela Necefor, managing partner al firmei de executive search Total Business Solutions. Cresterile salariale din sectorul privat au fost intre 0-11%, cele mai mici procente de crestere au fost raportate de sectorul bancar si in productie, intre 0% si 6%, iar cele mai mari au fost raportate de companiile din FMCG (10-11%) si de firmele care activeaza in domeniul materialelor de constructii, 10%, potrivit datelor studiului salarial “Total Remuneration Survey 2009”, realizat de compania de consultanta Mercer. George Butunoiu, specialist in executive search, spune ca nivelurile si ierarhiile salariilor de la stat tin doar de decizia politica.

“Nu exista si nu va exista niciodata un calcul economic sau de alta natura care sa justifice aceste cifre. Prin urmare, guvernul de la momentul respectiv hotaraste cine si cati bani ia, cine ia mai multi decat altii, si asta numai in functie de interesele politice si de prioritatile de moment ale celor care guverneaza. Nu este neaparat un lucru rau, asa se intampla in toate tarile cu salariile celor din administratia publica. Oricum, nu se poate altfel, asa ca aceasta situatie trebuie considerata inevitabila”, afirma Butunoiu. Alexandru Talmazan, managing partner al firmei de executive search Wrightson, crede ca situatia legata de cresterea salariilor din sectorul bugetar este o aberatie economica, care va avea efecte si asupra sectorului privat. “Cresterea cheltuielilor cu salariile in sistemul bugetar este o dovada de inconstienta, prostie si rea-vointa. Aceasta vine intr-un context in care ar trebui sa existe o inghetare a salariilor pana la efectuarea unei evaluari temeinice de competente si la restructurarea profunda a sistemului bugetar, inclusiv in sensul reducerii angajatilor din sectorul de stat si stimularii sectorului privat, pentru a crea noi locuri de munca”, sustine Talmazan.

Business Standard