Seful Bancii Mondiale: lumea este amenintata de aparitia unei mari crize sociale

Redresarea economiei mondiale va fi lenta, iar cresterea somajului sporeste amenintarea unei crize sociale si a protectionismului, a declarat presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, intr-un interviu publicat duminica de cotidianul spaniol El Pais, relateaza Reuters.

“Ceea ce a inceput ca o criza financiara majora si a devenit o mare criza economica se transforma acum intr-o criza a somajului, iar daca nu luam masuri, exista riscul unei mari crize umane si sociale, cu implicatii politice majore”, a spus Zoellick.

“Politicile populiste si cele protectioniste ar putea castiga teren. Ministrii de finante din G7 si G20 arata o anumita usurare pentru ca a incetinit contractia economica. Desi inca mai putem avea crestere foarte scazuta sau scadere, situatia e mai putin rea”, a adaugat el.

Presedintele Bancii Mondiale a avertizat, insa, ca raman multe pericole in sistemul financiar din Statele Unite si in economiile emergente vulnerabile.

“Statele Unite au luat masuri in directia potrivita, dar inca sunt banci cu mari dificultati legate de creditele de consum, cardurile de credit si sectorul imobiliar”, a afirmat Zoellick.

El a precizat ca exista in continuare riscuri in Africa, Europa de Est si in unele state din America Latina.

NewsIn

Presa germana: Guvernul roman a ajuns sa stoarca bani de la firmele straine

Visul Clujului, orasul lui Boc, de a deveni minunea industriala a Europei de Est a fost spulberat, mai ales din cauza infrastructurii jenante, dar si a crizei, care obliga acum Guvernul indatorat sa stoarca bani de la firmele straine, comenteaza Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Sub pretextul implinii unui an de cand Nokia a decis sa se mute in Romania, la Jucu, desfiintand o fabrica din Germania, Franfurter Allgemeine Zeitung a realizat un amplu reportaj ironic privind decaderea Clujului si a Romaniei, in general. Intitulat “Fabrica insingurata pe pajistea verde”, reportajul jurnalistilor de la cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung se axeaza pe ideea ca zona industriala de la Cluj nu s-a dezvoltat pe masura sperantelor de anul trecut, cand Nokia tocmai venea in Jucu, si ca atractivitatea Romania a scazut pentru investitori.

“Viziunea dezvoltarii Romaniei a fost deja ingropata. (…). Fabrica Nokia de la Jucu trebuia sa schimbe totul. Acum un an, producatrorul de telefoane mobile Nokia a inchis fabrica de la Bochum si a deschis o alta langa Cluj. Acesta ar fi trebuit sa fie numai inceputul infloririi Romaniei si inceputul minunii industrializarii in Europa de Est”, scrie FAZ. “Cel putin asa si-ar fi dorit toti cei de aici, ca de exemplu fostul primar Emil Boc, care a pregatit terenul pentru zona industriala Tetarom din satucul Jucu, la 20 de kilometri de portile Clujului. Pana la venirea sa, Clujul era un oras cenusiu, la marginea de nord-vest a tarii”, mai remarca publicatia germana.

FAZ comenteaza ca Boc a putut sa isi imagineze in Cluj o zona industriala, cu hale pentru fabrici dotate cu cele mai moderne aparaturi – “la toate acestea s-a gandit primarul, si nu vedea dezvoltandu-se numai fabrici, ci si propria cariera”.

Dupa venirea Nokia la Jucu, la aceeasi miscare s-au gandit concernul logistic UPS, General Motors si Mercedes. “Totusi, in parcul logistic Tetarom a ramas doar Nokia”. Unul dintre administratorii Tetarom este citat spunand ca de vina este criza, si in niciun caz conducerea Tetarom. FAZ remarca, in acest context, ca drumurile din zona nu sunt inca terminate si estimeaza ca terminarea noii autostrazi va dura multi ani, avand in vedere ca exista probleme cu exproprierile. “Este deja clar ca noua autostrada va costa patru miliarde de euro, si nu doua, si ca nu va fi gata inainte de 2012. Cat va tine? Poate un an, poate chiar doi. (…). Dar fara sosele bune, nu vor veni alti investitori”, mai comenteaza ziarul german, care citeaza un inginer german explicand ca Romanii construiesc autostrazile diferit fata de germani, fara un strat protector, astfel ca la primul inghet autostrazile romanesti crapa.

“La aceasta problema logistica nu ajuta nici aeroportul modernizat si marit. Chiar daca si-a dublat capacitatea, aeroportul pare sa plesneasca din toate incheieturile cand are 300 de pasageri in asteptare. Chiar este prea mic pentru a avea statutul unui aeroport international. Se spune ca Mercedes nu a venit in Romania din cauza lipsei de infrastructura. Cum putea construcorul de autovehicule sa isi scoata masinile din tara?”, se intreaba retoric FAZ.

In plus, mai remarca ziarul german, cei mai bine pregatiti romani prefera sa munceasca in strainatate, decat “sa se ingroape in stepa industriala transilvaneana”.

In al treilea rand, dar nu ultimul, Guvernul nu mai are bani sa ofere facilitati si scutiri de taxe. Daca in lunile anterioare veneau cate 20 de investitori interesati de parcul industrial Tetarom, recent abia daca mai vin sase. “Tetarom face tot ce este posibil pentru a atrage investitori, bineinteles, in limitele legii”, spune administratorul Tetarom.

S-a speculat adesea, scrie FAZ, ca unii oficiali au profitat de exproprierile pentru construirea parcului industrial si ca s-au imbogatit de pe urma speculei cu teren. In plus, nu mai este niciun secret ca Nokia a fost ademenita cu scutiri de taxe in valoare de milioane de euro, dar acum nu mai sunt bani pentru aceste facilitati.

“Orasul nu mai are nimic de oferit, dupa ce a pompat milioane in strazi si poduri. Intreaga Romanie este foarte indatorata si a trebuit sa ceara un imprumut de miliarde de euro de la FMI. Guvernarea intoarce acum roata: au fost adoptate peste 100 de ordonante de urgenta pentru a creste taxele si impozitele. Acum se controleaza cu strictete balanta profiturilor dintre companiile mama si filialele din Romania. Guvernul stoarce acum firmele, se plang investitorii, si se pare ca peste 70% dintre IMM-uri nu vor supravietui anului 2009”, comenteaza FAZ.

Vorbind despre problemele de creditare ale populatiei si ale intreprinzatorilor, FAZ spune ca moneda nationala a fost lovita puternic. “Multe case sunt deja scoase la vanzare sau au fost lasate in ruina. Chiar si mall-urile gigantice si stralucitoare sunt acum aproape goale. Cu un an in urma era tot Clujul la cumparaturi, dar acum vanzatoarele se plictisesc. Somerii nu au bani, ceilalti fac economii, in timp ce inflatia de 7% face restul”, subliniaza FAZ.

“Inflorirea Estului a incetat, chiar inainte sa inceapa cu adevarat, iar timpul investitiilor nu a inceput odata cu investitiile Nokia pe pajistea verde, ci s-a terminat acolo”, conchide FAZ.

NewsIn

Cuplu cautat de Interpol dupa ce a fugit cu milioanele de dolari bagate din greseala in contul lor

Politia din Noua Zeelanda a dat in urmarire internationala un cuplu care a parasit tara cu mai multe milioane de dolari, dupa ce o banca locala a transferat din greseala in contul acestora o suma de 1.000 de ori mai mare decat cea corecta, scrie Reuters.

Cei doi, proprietarii unei statii de benzina din Rotorua, au solicitat Westpac Bank o marire a plafonului de indatorare cu 10.000 dolari neo-zeelandezi insa functionarii bancari le-au transferat 10.000.000 dolari, echivalentul a 6 milioane dolari americani.

“Credem ca cei doi au parasit tara, iar politia lucreaza in momentul de fata cu Interpolul pentru a-i localiza. Avem informatii ca acestia ar fi in China”, potrivit purtatorului de cuvant al politiei.

Ofiacialii bancii spun ca au recuperat o parte a banilor transferati din greseala, insa nu au dat detalii despre ce valoare este vorba.

http://www.banknews.ro/stire/28731_cuplu_cautat_de_interpol_dupa_ce_a_fugit_cu_milioanele_de_dolari_bagate_din_greseala_in_contul_lor.html

Un cersetor roman castiga in Elvetia 500 de franci pe zi

Europa a fost invadata de bande de cersetori originari din Romania. Politia elvetiana a constatat in aceste zile ca bandele sunt bine organizate, folosesc mijloace moderne de comunicatii si obtin venituri uriase din exploatarea copiilor si a persoanelor cu handicap.

Politia din Berna (Elvetia) a studiat modul de actiune al bandelor care exploateaza copii si persoane cu handicap in orasele elvetiene si a concluzionat ca acestea sunt bine organizate si folosesc mijloace moderne de comunicatii. Astfel, cersetorii care au luat in stapanire strazile si pietele bine frecventate din centrul orasului Berna dispar seara tot atat de repede precum apar dimineata, consemneaza ziarul elvetian Basler Zeitung. Un alt ziar, Sonntagszeitung, il citeaza pe seful politiei pentru straini din oras, Alexander Ott, care prezinta detaliat afacerea retelelor de cersetori.

Potrivit sursei citate, la Berna lucrurile functioneaza in felul urmator: bandele ii debarca pe copii si pe oamenii cu handicap, de pilda, in zona de agrement Schuetzenmatte, de unde ei se raspandesc mai apoi in oras. Acolo ei sunt supravegheati in timpul activitatii de cersit de membri ai bandelor, pentru ca seara sa fie recuperati de persoanele din umbra si dusi in tabere din apropierea granitei. Politia estimeaza ca un cersetor castiga zilnic pana la 500 de franci elvetieni. Alexander Ott recunoaste ca la depistarea capilor retelelor de cersetorie colaboreaza cu autoritatile romane, fiindca majoritatea cersetorilor, tigani, vin din Romania si Bulgaria. Cersetorii actioneaza nu numai in Berna, ci si in Geneva sau in alte orase elvetiene.

Anul trecut insa, fosta presedinta a Ligii elvetiene pentru drepturile omului Doris Leuenberger, citata de ziarul Le Matin, a sarit in apararea romilor din Romania, suspectati ca actioneaza in bande organizate pentru a strange cat mai multi bani din cersetorie: “Nu este cazul romilor din Romania. Alti tigani proveniti din spatiul ex-iugoslav sunt constituiti probabil in bande”.

Retelele de cersetorie originare din Estul Europei dau batai de cap nu doar politiei elvetiene, ci si politiilor finlandeze, austriece, italiene, britanice etc. In primavara anului trecut, autoritatile de la Helsinki (Finlanda) au luat o masura radicala: au efectuat o vizita in Romania, in “oraselul de romi Craiova”, conform presei finlandeze, pentru a convinge cersetorii sa ramana la ei acasa. Presa vremii mai consemna ca Finlanda nu a avut probleme cu cersetorii pana la intrarea Romaniei si Bulgariei in UE.

In ianuarie 2007 insa, de cand romii acestor tari au devenit comunitari, ei au decis sa-si incerce norocul pe strazile din Helsinki, sub conducerea unor bande si inarmati cu un adevarat “arsenal” pentru cersetorie: pancarte, mesaje lacrimogene, femei gravide si sugari. Din expertizele realizate pe strazi a reiesit ca nici unul dintre cersetorii din Helsinki nu este infirm cu adevarat, au mai scris ziarele. In urma vizitei la Craiova, finlandezii au ajuns la concluzia ca romii traiesc aici “sub standardele care ar trebui sa fie obligatorii in tarile UE”. si in Anglia, in ianuarie 2008, zeci de ofiteri de politie au participat la o serie de razii impotriva bandelor care adusesera peste 1.000 de copii romani in Marea Britanie. Acesti copii, cumparati de la parintii lor pentru 200-400 de euro, fusesera instruiti pentru a cersi sau a fura din magazine si din buzunare.

Politistii au estimat ca bandele ar putea incasa anual, de pe urma micilor sclavi, circa 100 de milioane de lire sterline. “Se spune ca liderii bandelor si-au construit mai multe conace mari intr-un sat relativ sarac din Romania”, scriau ziarele englezesti. Scotia a avut si ea probleme cu bandele de cersetori provenind din Romania, in 2007. Grupuri de cersetori romani erau aduse in fiecare zi la “munca”, in autoturisme sau microbuze, in capitala scotiana Edinburgh, unde “operau” in cele mai bune locuri de cersit din oras, spre disperarea cersetorilor autohtoni, relata news.scotsman.com. Cersetorii infirmi de origine romana i-au indignat si pe italieni. In centrul turistic al Romei, astfel de cersetori isi etaleaza si acum malformatiile de care sufera, refuzand sa colaboreze cu autoritatile, pentru a le oferi date despre cei care ii exploateaza.

Romania Libera

Japonia, tara care isi sacrifica economia, dar nu si angajatii

Masaaki Taruki, proprietarul unui IMM din industria prelucrarii metalului si-a vazut la sfarsitul anului trecut afacerile reduse la jumatate, insa nici o clipa nu s-a gandit sa-si salveze compania prin concedierea unei parti a angajatilor. In schimb, si-a convocat managerii si i-a pus sa se gandeasca la noi modalitati de umplere a timpului liber al salariatilor, scrie International Herald Tribune.

Printre propuneri s-au numarat crearea unei gradini interioare sau un atelier de reparat obiecte din metal. Ca urmare a subsidiilor acordate de guvern, Aruki a dezvoltat in halele firmei, printre cazanele si masinariile puse la conservare din cauza lipsei de comenzi, o adevarata ferma pe care angajatii, pana nu demult obisnuiti sa manipuleze zilnic sute de kilograme de fier topit, o intretin bucurosi ca au inca o ocupatie.

Un alt intreprinzator din centrul Japoniei, Shinano Kogyo, dupa ce a suferit o scadere a afacerii de 70% anul trecut, si-a trimis angajatii la maturat strazi si debarasat gunoaie in cartierele invecinate, activitate platita cu salariul fixat la angajare.

Potrivit ultimelor statistici, economia Japoniei a suferit cea mai serioasa contractie din ultimii 54 de ani, cu un declin trimestrial de 15,2%. Cu toate acestea, doar o mica parte a angajatilor si-a pierdut locurile de munca. Rata somajului este de doar 4,8%, cu mult mai mica decat in Statele Unite ale Americii sau Europa, unde tinde spre 10%.

Procentul redus al somerilor este explicat de analistii niponi prin rolul crescut pe care il are statul in domeniul dinamicii fortei de munca si prin prevalenta ideii ca un serviciu trebuie mentinut o viata intreaga.

“Presiunea mentinerii unei perioade cat mai lungi a job-ului este inca foarte puternica in Japonia. Companiile isi sacrifica mai intai angajatii temporari, apoi reduc timpul de lucru si bonusurile. Sunt dispusi mai degraba sa renunte la furnizori decat la angajati”, spune Peter Matanle, expert in probleme nipone la University of Sheffield.

Totusi, aceasta strategie favorabila salariatilor are costuri economice insemnate si, conform multor analisti pun in pericol economia in ansamblul ei. Reducerea salariilor duce la o reducere a consumului. Patronii se afla in imposibilitatea de a face noi angajari, lovind in mod direct tinerii. Scaderea productivitatii afecteaza competitivitatea Japoniei pe o piata internationala din ce in ce mai agresiva.

“Mentinerea artificiala a excesului de muncitori duce la riscul tinerii in viata a unor afaceri necompetitive sau ale caror produse nu mai au o piata de desfacere. O astfel de abordare poate afecta intr-o masura mult mai mare angajatii pe termen lung”, spune Hisashi Yamada, economist la Japan Research Institute.

http://www.banknews.ro/stire/28692_japonia,_tara_care_isi_sacrifica_economia,_dar_nu_si_angajatii.html

Ferma cu 132 etaje din mijlocul New York-ului

Firma belgiana de arhitectura Vincent Callebaut a proiectat o ferma verticala a carei forma incearca sa reproduca conturul aripii unei insecte. Desi este greu de crezut ca proiectul va fi vreodata transpus in practica, firma considera ca orice exercitiu de imaginatie se poate dovedi util in conditiile in care marile asezari urbane incep sa simta acut lipsa produselor proaspete.

Ideea belgienilor aduce totodata un concept cu totul nou, acela de agricultura urbana. Turnul-ferma ar urma sa fie ampalsat in New York, in apropierea insulei Roosevelt, baza acestuia fiind pusa, din ratiuni tehnice, pe apa.

Cu o inaltime de 600 metri si 132 de etaje, turnul poate gazdui 28 activitati agricole diferite, de la productia de fructe, legume si cereale, pana la cresterea animalelor.

Pentru asigurarea unei productii continue, turnul are o latura alocata integral apartamentelor angajatilor. In plus, turnul gazduieste si o serie de laboratoare de cercetare necesare eficientizarii productiei si adaptarii plantelor unui mediu artifical de crestere. 

Galerie Dragonfly:
 

 

 

 

 

 

http://www.banknews.ro/stire/28647_ferma_cu_132_etaje_din_mijlocul_new_york-ului.html

Bancomat pentru aur

O companie germana vrea sa amplaseze in Germania, Austria si Elvetia 500 de aparate, similare bancomatelor, care sa elibereze aur, in greutate de pana la zece grame, in loc de bani, dupa ce apetitul investitorilor pentru metale pretioase a crescut ca urmare a crizei financiare. Un lingou de aur cu greutate de un gram ar urma sa coste 31 de euro in reteaua de ATM-uri a companiei, cu 30% mai mult comparativ cu pretul de tranzactionare de pe piata internationala si va fi insotit de un certificat de autenticitate.

Curentul

Insula Serpilor, noul Las Vegas?

Guvernul de la Kiev ar putea amplasa viitorul Las Vegas al Ucrainei in Insula serpilor, dupa ce, in urma cu o saptamana, Parlamentul a votat o lege prin care jocurile de noroc si cazinourile sunt interzise in afara unei zone special amenajate, noteaza cotidianul Segodnia.

Ministrii cabinetului condus de Iulia Timosenko vor decide, in maximum trei luni, unde va fi amplasat viitorul Las Vegas al Ucrainei. Guvernul ucrainean are de ales intre Insula Serpilor, zona Cernobal sau stepa din Crimeea, arata publicatia Segodnia, citata de Rompres. Daca s-ar lua decizia plasarii cazinourilor pe Insula serpilor, iubitorii jocurilor de noroc ar fi nevoiti sa faca, din principalul port al Ucrainei, Odessa, pana la destinatie, aproximativ patru ore. Executivul este nevoit sa ia o astfel de decizie dupa ce Rada suprema de la Kiev a adoptat, la sfarsitul saptamanii trecute, o lege prin care jocurile de noroc si cazinourile nu vor putea fi amplasate decat in zone special amenajate pentru astfel de activitati. Parlamentarii sunt de parere ca Las Vegas-ul ucrainean ar trebui plasat intr-o zona “fara perspective”, sa nu fie construit pe un teren care ar putea fi exploatat pentru agricultura si, de asemenea, sa se afle departe de marile orase.

Integral in Romania Libera

GM, la 2 săptămâni de faliment

General Motors (GM) mai are aproape 2 săptămâni până la termenul-limită impus de administraţia Barack Obama pentru prezentarea unui program viabil de restructurare, iar experţii consideră că grupul va declara falimentul, după 100 de ani de activitate şi 10 luni de eforturi disperate de relansare.

Considerat un simbol decăzut al industriei americane, GM încearcă să scape de datorii de 27 miliarde de dolari, să obţină concesii pentru reduceri de costuri uriaşe de la confederaţia sindicală United Auto Workers (UAW) şi să renunţe la serviciile a aproape 1.600 de dealeri pe piaţa SUA, toate acestea până la termenul-limită de la 1 iunie, informează Mediafax.

Majoritatea experţilor consideră că realizarea acestor obiective într-un termen atât de scurt este imposibilă, iar GM va urma rivalul Chrysler sub protecţia legii falimentului.

„Cred că este inevitabil. Nu ştiu cum ar putea să scape”, a arătat un analist.

Cotă de piaţă mică, datorii mari

Loviturile încasate de GM în ultimele luni variază de la prăbuşirea vânzărilor şi a cotei de piaţă la o gamă de produse învechită, care nu profită de inovaţiile tehnologice şi a fost depăşită substanţial în ultimii ani de companiile rivale, în special de modelel hybrid dezvoltate de Toyota şi Honda.

Problema imediată şi cea mai importantă a concernului auto este situaţia financiară extrem de dificilă, cu datorii uriaşe, care reprezintă şi principalul motiv pentru care analiştii, experţii şi ceilalţi jucători din industria auto consideră că GM nu va reuşi să ajungă la un plan de restructurare coerent şi va intra într-un faliment complex, caracterizat de litigii cu creditorii şi investitorii.

SURSA: Mediafax

Economia globala ar putea sa reintre pe crestere din 2009, spune seful Bancii Mondiale

Economia mondiala ar putea sa se redreseze si sa revina la crestere la sfarsitul lui 2009 sau in 2010, a declarat luni presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, relateaza Reuters.

Zoellick le-a mai declarat reporterilor, in timpul unei vizite la Varsovia, ca Polonia este mai bine situata decat alte tari pentru a rezista la criza financiara mondiala, dar a avertizat ca nu este cazul unei atitudini relaxate, fiind nevoie de vigilenta.
Criza ar putea avea un impact asupra investitiilor straine directe pe termen scurt din Europa Centrala si de Est, a mai spus Zoellick.

Statele europene au intrat la inceputul anului intr-o recesiune mai severa decat cea care a cuprins Statele Unite, ceea ce a dus la aparitia unor tenssiuni sociale, in contextul in care companiile concediaza din ce in ce mai multi angajati.

Produsul intern brut al celor 16 state din zona euro a scazut cu 2,5% in primul trimestru, o scadere fara precedent si peste asteptarile analistilor, potrivit datelor publicate vineri de biroul de statistica al Uniunii Europene (UE), Eurostat.

Astfel, economia zonei euro s-a comprimat pentru al patrulea trimestru consecutiv, dupa ce PIB-ul scazuse cu 0,2% atat in al doilea cat si in al treilea trimestru din 2008 si cu 1,6% in ultimele trei luni ale anului trecut.

Recesiunea care a cuprins statele europene este mai severa decat cea din Statele Unite, unde a izbucnit criza financiara, care a dus la cea mai puternica comprimare a economiei din 1945. PIB-ul Statelor Unite a scazut cu 1,6% in primul trimestru, fata de trimestrul precedent.

Banca Mondiala a estimat ca economia zonei euro va scadea cu 2,7% in 2009, urmand sa creasca cu 0,9% in anul urmator. Noile estimari arata, de asemenea, o scadere a economiei globale cu 1,7% in 2009.

NewsIn