Efectele planului Obama pentru sprijinirea economiei nasc controverse, la 100 de zile de la demarare

In contextul in care au trecut 100 de zile de cand presedintele Barack Obama a anuntat implementarea pachetului de stimuli financiari de 787 miliarde dolari, democratii si republicanii au opinii diferite in ceea ce priveste rezultatele de pana acum ale injectarii acestor fonduri, scrie Reuters.

Obama a promis ca pachetul de stimuli va crea sau va duce la salvarea a pana la patru milioane de locuri de munca, in circa doi ani. Democratii spun ca, pana acum, banii au creat sau au ajutat la salvarea a doar 150.000 locuri de munca, o cifra relativ mica in conditiile in care sute de mii de locuri de munca se pierd lunar, din cauza recesiunii.

Desi declinul lunar de pe piata muncii pare sa se tempereze, National Association for Business Economists, o asociatie ce grupeaza importanti economisti, a estimat miercuri ca in 2009 isi vor pierde locurile de munca 4,5 milioane persoane, urcand rata somajului la 9,8%. La ora actuala, rata somajului este de 8,9%, cu patru puncte procentuale mai maire decat cea de la inceputul recesiunii, in decembrie 2007.

Presedintele american a spus ca pachetul de stimuli abia incepe sa aiba rezultate, iar acesta a adus reduceri de taxe pentru gospodarii, mai multi bani pentru pensionari si ajutoare de somaj mai consistente.

“Inca exista prea multe familii care se zbat sa isi plateasca facturile si prea multe afaceri care incearca sa supravietuiasca”, a spus Obama.

Cel mai important consilier economic al lui Obama, Christina Romer, a declarat pentru MSNBC ca este optimista in ceea ce priveste evolutia indicatorilor economici, care se pare ca si-au atins minimele, iar o revenire pe crestere este posibila la finele anului. 

Republicanii, care au depus mari eforturi pentru blocarea pachetului de stimuli deoarece acesta va mari deficitul bugetar, au spus ca banii alocati nu aduc rezultatele dorite si ca sume imense sunt risipite.

Congresmenul texan John Culberson considera ca pachetul de stimuli reprezinta un dezastru fiscal si nu este nimic de sarbatorit in legatura cu acesta. “Presedintele Obama ar trebui sa renunte la petrecerile din Las Vegas pentru strangerea de fonduri si ar trebui sa se ocupe de criza financiara care ne ameninta stabilitatea economica si fiscala”, a spus acesta.

De asemenea, reprezentantul republican Eric Cantor a spus ca, in cele 100 de zile care au trecut, peste un milion de americani si-au pierdut slujbele. “Nu acestea sunt rezultatele pe care America le astepta”, a spus acesta.

Ethan Siegal, membru al The Washington Exchange, o firma privata care urmareste ceea ce se intampla in Congres, a spus ca banii alocati pentru sprijin social, desi nu fac mare lucru ca sa imbunatateasca conditiile din piata muncii, ajuta totusi oamenii sa traverseze cu bine acest mediu economic dur. De asemenea, sprijina programele prioritare ale lui Obama, privind sanatatea, educatia si sectorul energetic.

“Administratia Obama a conceput pachetul de stimuli din motive politice si pentru a opri caderea libera a economiei”, a spus acesta.

Insa Peter Morici, economist si profesor in cadrul Universitatii din Maryland, crede ca sumele injectate in economie nu au avut inca un impact major. “Nu inseamna ca nu vor exista efecte, insa acestea nu vor fi foarte mari”, a spus Morici. 

Cererile initiale pentru ajutor de somaj au urcat la un nivel ajustat sezonier de 631.000 in saptamana incheiata in 16 mai. Cu o saptamana inainte, noile cereri au ajuns la un nivel revizuit de 643.000. Analistii chestionati de Reuters mizau pe 630.000 de noi cereri.

Cea mai severa recesiune de la Marea Depresiune a avut deja ca rezultat 5 milioane de someri, de la sfarsitul lui 2007. In ciuda unor indicii de stabilizare, piata muncii continua sa se confrunte cu grave probleme.

Numarul persoanelor care au continuat sa ceara ajutor de somaj a urcat cu 75.000, la 6,662 milioane, in saptamana incheiata in 9 mai.

NewsIn

Hossu: Salariul minim pe economie ar trebui sa creasca la 860 lei, calculat pe bugetul de familie

Salariul minim la nivel individual ar trebui sa creasca la 630 de lei, insa daca este calculat pe structura bugetului de familie, ar trebui sa ajunga la 860 de lei, a declarat presedintele Cartel ALFA, Bogdan Hossu.

“Pentru a crea premisele pacii sociale in Romania, credem ca actualul guvern trebuie sa creeze un mecanism care sa creasca automat salariul minim in raport cu inflatia. Astfel salariul minim ar trebui sa creasca in acest moment cu 5%, respectiv la 630 de lei, insa daca salariul minim ar fi calculat pe structura bugetului unei familii, acesta ar trebui sa creasca la 860 de lei”, a spus Hossu.

Liderul sindical cere executivului sa-si asume acordul semnat anul trecut de sindicate cu guvernul Tariceanu, ce prevede cresterea salariului minim pe economie in raport cu salariul mediu brut.

De cealalta parte, secretarul general al confederatiei patronale din industrie Conpirom, Dan Matei Agathon, a declarat ca patronatele nu sunt de acord sa poarte discutii cu sindicatele, legate de majorarea salariului minim pe economie, decat din a doua parte a acestui an.

“Suntem de acord sa ne asezam la negocieri cu confederatiile sindicale pentru a creste salariul minim pe economie, insa nu in actualele conditii economice. Abia dupa trimestrul doi putem discuta despre majorari salariale, in functie de cum va evolua economia”, a spus Aghaton.

Salariul minim pe economie ar putea creste abia in a doua parte a lui 2009
 
Salariul minim pe economie ar putea creste din a doua parte a anului, cand pot fi reluate si negocierile cu sindicatele pe acest subiect si nu in prezent, intrucat revigorarea economiei este insuficienta pentru majorari salariale, a declarat ministrul Muncii, Marian Sarbu.

“Discutia legata de majorarea salariilor va fi reluata in a doua parte a anului, intrucat revigorarea economiei din acest moment este insuficienta pentru o crestere imediata a salariilor si nu sustine o crestere a salariului minim. Cred ca discutia legata de majorarea salariilor va fi reluata in a doua parte a anului”, a precizat Sarbu.

Ministrul Muncii a adaugat ca este nevoie de incheierea in perioada urmatoare a unui pact economic si social, ce ar putea cuprinde unele prevederi menite sa ajute la crearea de noi locuri de munca, in vederea mentinerii unei rate cat mai scazute a somajului si care sa ajute la pastrarea puterii de cumparare a populatiei.

Sarbu nu a precizat care este majorarea avuta in vedere, insa a dat exemplu modelul majorarilor salariale din anii ’90, cand indexarile se realizau cu 75% din rata inflatiei.

“In anii ’90, atunci cand se indexau salariile si pensiile se avea in vedere cresterea acestora cu 75% din valoarea inflatiei”, a spus Marian Sarbu.

Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimeaza o rata medie a inflatiei de 5,8% in acest an si 4,5% la finalul lui 2009.

In primul trimestru, economia s-a comprimat cu 6,4%, potrivit datelor preliminare ale INS. Pentru 2009, CNP estimeaza scaderea economiei cu 4%.

Ministrul a tinut sa precizeze ca majorarea salariului minim nu poate tine cont de acordul semnat in 2008 de sindicate cu reprezentantii Cabinetului Boc, “intrucat la acea data alta era situatia economica”.

Vicepresedintele BNS, Ovidiu Jurca, a declarat la finalul discutiilor de la Ministerul Muncii ca potrivit protocolului semnat cu guvernul in 2008, salariul minim pe economie ar trebui sa creasca la 42% din salariul mediu brut, de la 600 la 730 de lei.

Ministerul Finantelor, Gheorghe Pogea, a afirmat ca marti nu s-a avut in vedere la intalnirea cu sindicatele problema majorarii salariului minim pe economie si ca “nu vor fi luati bani din bugetul de investitii in acest an pentru plata salariilor si pensiilor, intrucat exista bani pentru plata acestora”.

Pe de alta parte, sindicatele, patronatele si ministrul finantelor se vor intalni in cursul saptamanii viitoare pentru a analiza stadiul masurilor anticriza si propunerile sindicatelor in acest sens, care vizeaza salvarea locurilor de munca existente si crearea de noi locuri de munca, precum si majorarea salariului minim in acest an.

NewsIn