Boc: Guvernul nu pregateste alte taxe, iar impactul impozitului minim va fi evaluat la finele anului

Executivul nu pregateste in acest moment niciun act normativ privind introducerea altor taxe sau majorarea cotei unice si a TVA, iar impactul impozitului minim va fi evaluat in ultima parte a anului, a declarat marti premierul Emil Boc.

“Nu avem in lucru in acest moment niciun act care sa pregateasca introducerea altor taxe sau majorarea cotei unice sau a TVA. Este adevarat ca avem in pregatire si in analiza neimpozitarea profitului reinvestit pentru tehnologie si cercetare. Este o masura care trebuie corelata cu tot ce inseamna bugetul statului”, a declarat Boc.

In ceea ce priveste impozitul minim, Boc a spus ca Executivul va analiza modalitatea in care “s-a regasit in activitatea economica si daca scopul pe care si l-a propus l-a atins”. “Vom face aceste evaluari, dar dupa toamna”, a spus Boc.

Ministrul IMM-urilor, Constantin Nita, a declarat la inceputul lunii mai ca impozitul minim este o masura temporara si ar putea fi anulat din toamna, in functie de performantele economice. Declaratia sa a fost criticata ulterior de catre democrat- liberali, partenerii din coalitia de Guvernare.

Impozitul minim pentru firme a fost introdus incepand cu 1 mai 2009, se stabileste pe transe de venit anual si trebuie platit indiferent daca firmele inregistreaza profit sau pierdere. Prin aceasta masura, Guvernul vrea sa atraga in plus 357 milioane de lei la bugetul de stat in acest an.

NewsIn

Presa germana: Guvernul roman a ajuns sa stoarca bani de la firmele straine

Visul Clujului, orasul lui Boc, de a deveni minunea industriala a Europei de Est a fost spulberat, mai ales din cauza infrastructurii jenante, dar si a crizei, care obliga acum Guvernul indatorat sa stoarca bani de la firmele straine, comenteaza Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Sub pretextul implinii unui an de cand Nokia a decis sa se mute in Romania, la Jucu, desfiintand o fabrica din Germania, Franfurter Allgemeine Zeitung a realizat un amplu reportaj ironic privind decaderea Clujului si a Romaniei, in general. Intitulat “Fabrica insingurata pe pajistea verde”, reportajul jurnalistilor de la cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung se axeaza pe ideea ca zona industriala de la Cluj nu s-a dezvoltat pe masura sperantelor de anul trecut, cand Nokia tocmai venea in Jucu, si ca atractivitatea Romania a scazut pentru investitori.

“Viziunea dezvoltarii Romaniei a fost deja ingropata. (…). Fabrica Nokia de la Jucu trebuia sa schimbe totul. Acum un an, producatrorul de telefoane mobile Nokia a inchis fabrica de la Bochum si a deschis o alta langa Cluj. Acesta ar fi trebuit sa fie numai inceputul infloririi Romaniei si inceputul minunii industrializarii in Europa de Est”, scrie FAZ. “Cel putin asa si-ar fi dorit toti cei de aici, ca de exemplu fostul primar Emil Boc, care a pregatit terenul pentru zona industriala Tetarom din satucul Jucu, la 20 de kilometri de portile Clujului. Pana la venirea sa, Clujul era un oras cenusiu, la marginea de nord-vest a tarii”, mai remarca publicatia germana.

FAZ comenteaza ca Boc a putut sa isi imagineze in Cluj o zona industriala, cu hale pentru fabrici dotate cu cele mai moderne aparaturi – “la toate acestea s-a gandit primarul, si nu vedea dezvoltandu-se numai fabrici, ci si propria cariera”.

Dupa venirea Nokia la Jucu, la aceeasi miscare s-au gandit concernul logistic UPS, General Motors si Mercedes. “Totusi, in parcul logistic Tetarom a ramas doar Nokia”. Unul dintre administratorii Tetarom este citat spunand ca de vina este criza, si in niciun caz conducerea Tetarom. FAZ remarca, in acest context, ca drumurile din zona nu sunt inca terminate si estimeaza ca terminarea noii autostrazi va dura multi ani, avand in vedere ca exista probleme cu exproprierile. “Este deja clar ca noua autostrada va costa patru miliarde de euro, si nu doua, si ca nu va fi gata inainte de 2012. Cat va tine? Poate un an, poate chiar doi. (…). Dar fara sosele bune, nu vor veni alti investitori”, mai comenteaza ziarul german, care citeaza un inginer german explicand ca Romanii construiesc autostrazile diferit fata de germani, fara un strat protector, astfel ca la primul inghet autostrazile romanesti crapa.

“La aceasta problema logistica nu ajuta nici aeroportul modernizat si marit. Chiar daca si-a dublat capacitatea, aeroportul pare sa plesneasca din toate incheieturile cand are 300 de pasageri in asteptare. Chiar este prea mic pentru a avea statutul unui aeroport international. Se spune ca Mercedes nu a venit in Romania din cauza lipsei de infrastructura. Cum putea construcorul de autovehicule sa isi scoata masinile din tara?”, se intreaba retoric FAZ.

In plus, mai remarca ziarul german, cei mai bine pregatiti romani prefera sa munceasca in strainatate, decat “sa se ingroape in stepa industriala transilvaneana”.

In al treilea rand, dar nu ultimul, Guvernul nu mai are bani sa ofere facilitati si scutiri de taxe. Daca in lunile anterioare veneau cate 20 de investitori interesati de parcul industrial Tetarom, recent abia daca mai vin sase. “Tetarom face tot ce este posibil pentru a atrage investitori, bineinteles, in limitele legii”, spune administratorul Tetarom.

S-a speculat adesea, scrie FAZ, ca unii oficiali au profitat de exproprierile pentru construirea parcului industrial si ca s-au imbogatit de pe urma speculei cu teren. In plus, nu mai este niciun secret ca Nokia a fost ademenita cu scutiri de taxe in valoare de milioane de euro, dar acum nu mai sunt bani pentru aceste facilitati.

“Orasul nu mai are nimic de oferit, dupa ce a pompat milioane in strazi si poduri. Intreaga Romanie este foarte indatorata si a trebuit sa ceara un imprumut de miliarde de euro de la FMI. Guvernarea intoarce acum roata: au fost adoptate peste 100 de ordonante de urgenta pentru a creste taxele si impozitele. Acum se controleaza cu strictete balanta profiturilor dintre companiile mama si filialele din Romania. Guvernul stoarce acum firmele, se plang investitorii, si se pare ca peste 70% dintre IMM-uri nu vor supravietui anului 2009”, comenteaza FAZ.

Vorbind despre problemele de creditare ale populatiei si ale intreprinzatorilor, FAZ spune ca moneda nationala a fost lovita puternic. “Multe case sunt deja scoase la vanzare sau au fost lasate in ruina. Chiar si mall-urile gigantice si stralucitoare sunt acum aproape goale. Cu un an in urma era tot Clujul la cumparaturi, dar acum vanzatoarele se plictisesc. Somerii nu au bani, ceilalti fac economii, in timp ce inflatia de 7% face restul”, subliniaza FAZ.

“Inflorirea Estului a incetat, chiar inainte sa inceapa cu adevarat, iar timpul investitiilor nu a inceput odata cu investitiile Nokia pe pajistea verde, ci s-a terminat acolo”, conchide FAZ.

NewsIn

Pogea: Guvernul va garanta 80% din creditul pentru achizitia primei case

Guvernul va garanta, prin proiectul “Prima Casa”, 80% din valoarea unui imprumut pentru cumpararea unei locuinte de catre persoanele fizice, in special familiile tinere, care nu au avut niciodata o casa, a declarat ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, la finalul sedintei de guvern.

Beneficiarii acestui proiect sunt persoanele fizice care nu au luat pana acum un credit ipotecar si care nu au si nici nu au avut o casa in proprietate, a precizat ministrul.

“Proiectul garanteaza imprumutul pentru cei care vor sa isi cumpere o casa. Statul va garanta 80% din valoarea creditului care urmeaza sa fie garantat de catre Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, caruia ii vom extinde obiectul de activitate, putand garanta inclusiv creditele ipotecare ale bancilor”, a spus Pogea.

El a mentionat ca proiectul ar putea debloca piata imobiliara.

Resursele fondului vor fi asigurate dintr-un imprumut in valoare de 100 de milioane euro, care va fi garantat de catre stat in proportie de 80%. De asemenea, Fondul national de garantare a creditelor va acorda garantii in valoare de aproximativ un miliard de euro pentru creditele ipotecare persoanelor care vor sa-si cumpere o casa, a precizat ministrul.

Potrivit premierului Emil Boc, proiectul “Prima Casa” ar urma sa devina operational in cel mult 60 de zile.Premierul a precizat ca “valoarea maxima a creditului ce va fi garantata este de  60.000 de euro”. “Prin garantarea creditului, se reduce costul acestuia, care devine, astfel, mai accesibil”, a spus Boc.

Guvernul a aprobat miercuri, prin memorandum, programul “Prima Casa”, a anuntat premierul, la finalul sedintei de guvern.

NewsIn

Boc: Guvernul poate lua masura supraimpozitarii profitului daca bancile retrag liniile de finantare

Guvernul ar putea lua masura supraimpozitarii profitului daca bancile comerciale din Romania nu vor respecta intelegerea initiala cu statul roman si isi vor retrage liniile de finantare, a declarat marti premierul Emil Boc.

“Daca bancile straine, prin reprezentantele lor in Romania, nu vor intelege ca au obtinut profituri extrem de importante in Romania in vremuri foarte bune, iar acum cand vremurile sunt dificile vor arunca povara crizei numai pe umerii romanilor si sa-si retraga banii la bancile din strainatate, atunci avem posibilitatea de a aplica masuri precum acea taxa “Robin Hood”, de supraimpozitare a profiturilor”, a declarat Boc la postul public de radio.

El a precizat ca nu are deocamdata semnale ca bancile intentioneaza sa retraga liniile de finatare ca urmare a diminuarii rezervelor minime obligatorii.

Boc spera ca, incepand cu lunile iunie-iulie, sa de “dezghete” creditarea, avand in vedere ca, dupa 24 mai, intra in vigoare unele reglementari ale Bancii Nationale a Romaniei care vor permite relansarea creditarii. Premierul a spus ca Executivul ar putea lua masuri pentru reluarea creditarii in Romania inca din sedinta de miercuri a Executivului, pentru a sprijni IMM-urile, fara a preciza despre ce este vorba. Premierul a spus ca “vremea creditului cu buletinul pentru consum este inca departe”, iar creditarea se va relua in principal pentru IMM-uri, investitii in constructii si agricultura.

Boc a spus ca acordul semnat la Viena cu bancile va fi refacut impreuna cu BNR si cu Guvernul.

NewsIn

Firmele membre ale ACPR vor sa dea in judecata Guvernul pentru introducerea impozitului forfetar

Companiile membre ale Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR) au decis sa actioneze guvernul in contencios administrativ pentru introducerea impozitului forfetar, a declarat presedintele ARACO, Laurentiu Plosceanu.

“In sedinta de azi a ACPR s-a decis in unanimitate actionarea in justitie a Executivului”, a declarat presedintele ARACO. De asemenea, ACPR solicita guvernului sa ii fie pusa la dispozitie situatia platii creantelor pe 2008. Asociatia patronala cere si acceptarea unui moratoriu pe legea insolventei pentru firmele de constructii care nu-si recupereaza creantele de la institutiile statului.

O decizie privind actionarea in instanta a executivului pentru recuperarea integrala a datoriilor aferente anului 2008 va fi luata cel mai devreme la finalul lunii aprilie.

“Incasarile au ajuns la 75% din suma de 1,3 miliarde de euro pe care statul o are de achitat catre constructori. Mare parte din bani sunt blocati in primarii, fiind folositi pentru plata salariilor sau pentru cheltuielile curente, in loc sa fie directionati catre firme”, a mai precizat Plosceanu.

Potrivit datelor Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO) cele mai mari intarzieri la plata se inregistreaza in judetele din nordul Moldovei si in Dobrogea, in timp ce Ardealul se afla in topul regiunilor care si-au achitat datoriile. 

ARACO a trimis saptamana trecuta o scrisoare premierului Emil Boc in care solicita prezentarea stadiului platilor efectuate de stat pentru acoperirea creantelor catre firmele de constructii, a surselor de finantare pentru proiectele aflate in desfasurare, precum si o lista a licitatiilor publice care vor fi organizate de stat in 2009.

Asociatia patronala a constructorilor a cerut, de asemenea, Executivului reactualizarea planului anticriza dupa negocierile cu Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE) privind imprumutul de 20 de miliarde de euro.

Guvernul si-a asumat pana in data de 15 martie plata tuturor creantelor, iar acest termen nu a fost respectat, spunea in martie presedintele ARACO. In cazul in care Executivul nu-si va plati integral datoriile, vor intra in insolventa aproximativ 20-25% din firmele de constructii de talie mica si mijlocie, potrivit estimarilor asociatiei patronale.

Laurentiu Plosceanu a afirmat, recent, ca aproximativ 280.000 de angajati din domeniul constructiilor vor fi disponibilizati, daca nu se rezolva problema finantarilor din acest domeniu. In prezent, in sectorul constructiilor lucreaza 380.000 de oameni, potrivit ARACO.

Volumul constructiilor din Romania a inregistrat o crestere de 26%, in 2008, pana la suma de 14,3 miliarde euro, potrivit ARACO.

Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii (ARACO) este o asociatie patronala, profesionala, neguvernamentala si nepolitica, reprezentativa la nivel national, cu peste 1.300 de membri din domeniul constructiilor. Incepand din iunie 1995, ARACO este membra a Federatiei Industriei Europene a Constructiilor – FIEC, organism recunoscut de Uniunea Europeana.

NewsIn

Guvernul a aprobat codul de bune practici pentru comertul cu produse agroalimentare

Guvernul a aprobat codul de bune practici pentru comertul cu produse agroalimentare, prin care se elimina interdictia impusa producatorilor, de a comercializa aceleasi produse si in alte magazine, la un pret mai mic decat sau egal cu cel la care produsele au fost achizitionate de hipermarket.

Ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, a declarat la finalul sedintei de miercuri a Executivului, ca prin adoptarea acestui cod nu mai este permisa nici includerea in pret a taxelor de raft. “Era vorba de vreo 13 taxe, din cate am inventariat noi”, a precizat ministrul.

“Speram ca, dupa adoptarea sa de catre Parlament, acest cod de bune practici sa-si produca cat mai curand efectele, in sensul ca pe rafturile hipermarketuri produsele romanesti sa fie mult mai prezente”, a declarat ministrul Agriculturii. El a invocat totodata estimarile specialistilor, potrivit carora preturile produselor romanesti vor scadea cu 20- 30%.

Potrivit lui Sarbu, reprezentantii hipermarketurilor si-au retras semnatura de pe protocolul incheiat cu sindicatele si patronatele in vederea adoptarii codului.

Codul de bune practici a fost aprobat prin modificarea si completarea Ordonantei Guvernului 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata. In aceste fel va fi asigurata “functionarea adecvata a pietei interne” si va fi permis “accesul real al fermierilor si al altor furnizori de produse agroalimentare la consumatori”, potrivit comunicatului remis de Executiv.

Actul normativ va fi promovat de Guvern in procedura de urgenta in Parlament.

NewsIn