Isarescu: Romania va avea crestere economica in continuare, in ciuda scaderii PIB din T1

Romania va avea crestere economica in continuare, in ciuda scaderii produsului intern brut (PIB) din primul trimestru cu 6,4%, a declarat luni guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la Forumul Financiar Central si Sud-Est European.

“Raman in continuare la ideea de crestere economica, nu la fel ca in 2008, ci intr-o anume normalitate”, a spus Isarescu.

Anterior, guvernatorul spunea ca punctul minim al recesiunii Romaniei – care este, in opinia sa, una in forma de litera V – a fost inregistrat in primul trimestru.

El a precizat ca, in opinia sa, recesiunea tehnica nu este definita ca scadere a economiei in doua trimestre consecutive fata de trimestrele precedente, ci ca scadere a economiei in doua trimestre consecutive fata de perioadele similare din anul precedent.

Isarescu a mai spus ca spera ca, in trimestrul doi, economia sa performeze mai bine decat in perioada echivalenta din 2008.

Economia romaneasca s-a contractat in primul trimestru al acestui an cu 6,4% fata de acelasi interval din 2008 si cu 2,6% fata de ultimul trimestru al anului trecut.

Institutul National de Statistica (INS) a precizat, la jumatatea acestei luni, ca PIB-ul Romaniei a scazut in ultimul trimestru al anului trecut cu 3,4% fata de trimestrul anterior, ceea ce, potrivit definitiei larg raspandite, marcheaza intrarea in recesiune a economiei romanesti in primele luni ale acestui an.

Revenirea nivelului de trai, peste “un an si ceva”

“Daca masuram iesirea din criza ca o crestere a nivelului de trai la acelasi nivel ca in trecut, atunci mai avem un an si ceva sa asteptam”, a spus Isarescu, la aceeasi conferinta.

El a avertizat ca, “daca incepe din nou escalada cu salariile, cursul se va dovedi necorespunzator”.

Guvernatorul a mentionat ca, in prezent, “cursul are fundamente in economie”. “Noi vorbim de stabilitate”, a mai spus el.
 
Isarescu: Perioada cea mai grea in ajustarea deficitului extern a fost intre noiembrie si martie
 
Cea mai grea perioada in procesul de ajustare a deficitului de cont curent a fost intre noiembrie si martie, dar a fost depasita, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la Forumul Financiar Central si Sud-Est European.

“Criza a accelerat decizia ajustarii, de altfel inevitabila. Reducerea deficitului are costurile sale, iar punctul cel mai greu a fost in perioada noiembrie-martie, dar a fost depasit”, a spus Isarescu.

El a adaugat ca economia a raspuns mai bine decat se astepta in fata corectiei deficitului de cont curent, insa “decelerarea era inevitabila”.

“Nu poti avea si ajustare, si crestere economica”, a mai spus guvernatorul.

El a amintit ca este impotriva utilizarii numai a cursului de schimb in corectia deficitului extern, in conditiile in care apar costuri legate de inflatie.

Deficitul de cont curent al Romaniei s-a redus puternic incepand cu noiembrie, pe fondul comprimarii importurilor si exporturilor. In primele trei luni ale acestui an, deficitul balantei de plati a Romaniei s-a redus cu 82,1% fata de aceeasi perioada din 2008, la doar 709 milioane euro, potrivit datelor publicate de banca centrala.

NewsIn

Stiglitz: Romania ar trebui sa fie pregatita oricand de o criza, ca sa nu mai aiba problemele actuale

Romania ar trebui sa adopte politici financiare anti-ciclice, prin care sa evite decalaje mari in economie si efectele acestora, ca sa se fereasca de o viitoare criza, a declarat Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel in economie in 2001.

“Lectia pentru urmatoarea criza este ca ar trebui sa planificati oricand o criza. Economia de piata este un sistem foarte instabil. Greenspan (fost presedinte al bancii centrale a SUA – Federal Reserve n.r.) a facut o greseala fundamentala pe care a recunoscut-o: a crezut ca economia de piata se corecteaza singura, dar nu se corecteaza singura”, a atras atentia Joseph Stiglitz, in interviul acordat televiziunii The Money Channel.

Laureatul premiului Nobel in economie in 2001, care a detinut si functia de economist-sef al Bancii Mondiale, a adaugat ca “este nevoie de un rol puternic al guvernului in administrarea pietii si in stabilirea regulilor jocului”.

“In reglementarea jocului financiar trebuie sa aveti politici anti-ciclice, sa va asigurati ca baloanele nu cresc si ca nu apar cele mai grave consecinte ale acestor baloane”, a mai spus Joseph Stiglitz.

El a adaugat ca multe dintre tarile emergente, cu economii in tranzitie, care au luat masurile corecte au fost totusi afectate de criza financiara internationala prin reducerea fluxurilor financiare, colapsul exporturilor si scaderea sumelor de bani trimise in tara de cei care lucreaza in strainatate.

“Tarile care au fost cele mai integrate in economia globala au fost cel mai lovite, pentru ca erau cele mai dependente si pentru ca aveau o legatura mai stransa cu ceea ce se intampla in strainatate. Cele care au evitat aceste baloane, care au pozitii fiscale mai bune si indatorare externa mai mica, cele care au un sistem bancar mai puternic, vor trece prin criza mai bine”, a precizat Stiglitz.

Inca suntem intr-un stadiu foarte grav al crizei, dar nu mai suntem in cadere libera

Cat priveste stadiul crizei, Stiglitz considera ca “e inca foarte grav”.

“Unii o descriu ca fiind sfarsitul inceputului, asadar ar fi usoare semne de revenire. Nu mai suntem in cadere libera, stiam ca va exista un final al crizei, dar cand esti in cadere libera nu stii cat de mult vei cadea”, a explicat Stiglitz.

El a mai precizat ca rata somajului din Statele Unite ale Americii (SUA) va continua sa creasca si “nu vedem o eliminare a diferentei dintre abilitatea economiei de a produce la capacitatea sa si productia reala pana in 2011”.

NewsIn

Topul celor mai rezistente ţări la recesiune

În timpuri speciale, topuri speciale. Întrucât termenul de recesiune a devenit foarte comun, experţii au început să realizeze clasamente care până nu demult ni s-ar fi părut bizare.

Institute for Management Development (IMD) a realizat un top al ţărilor cele mai rezistente la recesiune.

Kazahstan, mai pregătit decât America

Țări foarte influente în economia globală a ultimelor decenii, precum Statele Unite ale Americii sau Japonia, se află pe locuri inferioare ale clasamentului întocmit de IMD. SUA se află pe locul 28, între Kazahstan şi Coreea, iar Marea Britanie pe locul 34. Cea mai mare economie europeană, Germania, ocupă locul 24, în timp ce Japonia se află pe 26.

Top 10

În ceea ce priveşte primele zece locuri din clasament, situaţia stă în felul următor:

Malaezia ocupă ultima poziţie în top 10, în spatele Finlandei care se află pe cea de-a noua poziţie. Cu un punctaj de 81,35 din 100, Austria se află pe locul 8, iar Suedia a reuşit să obţină poziţia 7.

În ciuda scandalului privind secretul bancar care ar putea să ameninţe sectorul său financiar, Elveţia se află pe locul 6 în acest top, în timp ce Hong Kong se află pe 5.

O altă ţară scandinavică ocupă poziţia a 4-a: este vorba despre Norvegia. Pe 3 se află Qatar, în timp ce Singapore se află pe locul 2.

Cea mai bine pregătită Țara pentru recesiune în viziunea celor de la IMD este Danemarca. Aceasta a reuşit să obţină punctaj maxim în clasament.

O surpriză a topului este China, care nu a reuşit să se claseze decât pe poziţia 18, în ciuda opiniilor analiştilor care spun că economia acestei ar putea face faţă unei recesiuni.

Criteriile IMD

Cele patru mari criterii în urma cărora s-a realizat topul sunt: previziunile economice, afacerile, societatea şi guvernarea.

Pentru previziunile economice s-au urmărit inflaţia, evoluţia PIB, rata şomajului şi balanţa de cont curent.

La criteriul “Afaceri” s-au luat în considerare etica în afaceri, credibilitatea managerilor şi valorile corporatiste.

În ceea ce priveşte monitorizarea guvernării, studiul a luat în calcul modul în care sunt gestionate finanţele publice, adaptabilitatea politicilor guvernamentale, birocraţia şi deciziile Executivului.

Riscul de instabilitate politică, coeziunea socială, flexibilitatea şi adaptabilitatea, atitudinea faţă de globalizare şi nevoia de reforme economice şi sociale, au intrat la criteriul „Societate”.

România, în coada listei

România se află pe locul 54 din 57 de ţări analizate, cu un punctaj infim, 4,17 dintr-un maxim de 100, sub Bulgaria (locul 46 – 25,33 puncte) şi Ungaria (locul 52 – 7,11 puncte), dar cu puţin deasupra Ucrainei (locul 55 – 1,86 puncte), Argentinei (locul 56 – 0,04 puncte) şi Venezuelei (locul 57 – 0 puncte).

SURSA: IMD

http://www.capital.ro/articol/topul-celor-mai-rezistente-tari-la-recesiune-119706.html

Criza economica creste numarul saracilor din Romania cu 369.000 in acest an, la 1,59 milioane

Criza economica va duce la cresterea ratei saraciei in Romania de la 5,7% in 2008 la 7,4% in acest an, iar numarul persoanelor sarace va creste cu 369.000, pana la 1,59 milioane, din care 351.000 copii cu varste cuprinse intre 0-14 ani, a spus marti presedintele ANPDC, Ileana Savu.

Declaratia presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC) se bazeaza pe un raport intocmit de UNICEF si Banca Mondiala privind impactul crizei economice asupra saraciei din Romania, care arata ca, “intr-un scenariu optimist, numarul somerilor din domeniul informal va creste in acest an cu 100.000”.

Raportul considera ca persoanele cu un venit de cel mult 3 dolari pe zi intra in categoria celor ce traiesc in conditii de saracie absoluta.

Potrivit raportului, saracia va continua sa fie concentrata in zona rurala, unde rata saraciei va creste in 2009 la 12,4% din totalul populatiei, in timp ce in mediul urban rata va creste in acest an la 3,2%, fata de 2,3% in 2008.

Cei mai multi saraci ar putea exista in acest an in regiunea Nord-Est (sase judete din Moldova), respectiv 11,1% din populatia regiunii, urmata de Sud-Est, cu o rata de 10%, si Sud-Vest (Oltenia), cu 10%. La polul opus se afla Bucurestiul, unde numarul de saraci reprezinta doar 1,9% din numarul de locuitori.  

Copiii si tinerii cu varste cuprinse intre 0-14 ani, respectiv 15-24 ani, continua sa prezinte cel mai ridicat risc al saraciei in aceasta perioada de criza. De altfel, aceaste categorii reprezinta 43% din numarul de saraci in 2008 si in 2009.

De altfel, expertii UNICEF si cei ai Bancii Mondiala estimeaza ca numarul copiilor saraci va creste in acest an cu 96.000, de la  256.000 in 2008.    

Pe de alta, numarul pensionarilor care traiesc in saracie absoluta scade in acest an fata de 2008 de la 22,1% din totalul persoanelor sarace la 19,8%. 

Presedintele ANPDC, Ileana Savu, sustine ca persoanele care vor resimti cel mai mult efectele negative ale crizei economice vor fi cele care au un nivel scazut de educatie si familiile cu multi copii din mediul rural si din zonele defavorizate ale tarii.

Savu mai spune ca un alt efect al crizei economice ar putea fi cresterea numarului copiilor abandonati.

NewsIn

Forbes a inclus Romania in Top 15 tari de vizitat pe timp de criza

“Scaderea preturilor si intarirea dolarului in raport cu monedele nationale au facut aceste locuri exotice abordabile pentru turistii americani”, spun redactorii Forbes in deschiderea topului cu cele mai bune 15 locuri de vizitat in timpul crizei.

Pentru a stabili clasamentul, analistii prestigioasei reviste au intocmit o lista cu tarile a caror moneda s-a depreciat cu mai mult de 15% fata de dolar in ultimul an. Cele 28 de state listate initial au fost filtrate in a doua faza in functie de pretul biletelor de avion si puterea monedei nationale in comparatie cu cea americana.

Pe prima pozitie a topului figureaza Ungaria, urmare a deprecierii cu 30% a forintului si a biletelor relativ ieftine, 590 dolari din New York in Budapesta. Pe locul doi se afla Suedia si pe trei Polonia, unde zlotul a pierdut 50% fata de dolar. 

Romania apare pe locul 11, clasata intre Islanda (10) si Chile (12). Cu o devalorizare de 30% a leului si un cost al biletului de 970 dolari, Forbes recomanda turistilor care viziteaza Romania un tur al Transilvaniei, casa legendei lui Dracula.

http://www.banknews.ro/stire/28556_forbes_a_inclus_romania_in_top_15_tari_de_vizitat_pe_timp_de_criza.html

Alfa Romeo Mi.To costa 13.990 de euro cu TVA in Romania

AutoItalia a lansat astazi in Romania noul Alfa Romeo Mi.To. Hatchback-ul pleaca de la 13.990 de euro cu TVA. La aproape un an de la publicarea primelor informatii si poze oficiale, Alfa Romeo Mi.To se lanseaza si in Romania. AutoItalia, importatorul marcii italiene in Romania, a lansat miercuri in cadrul circuitului AMCKart mult asteptatul hatchback Mi.To.

Mi.To vine disponibil in tara noastra cu doua motorizari diesel si doua pe benzina. Fanii propulsoarelor economice pot alege diesel-ul entry-level de 1.3 litri si 90 de cai putere sau unitatea de top, de 1.6 litri si 120 de cai putere.

In cazul versiunilor pe benzina, clientii romani vor putea alege una din cele trei versiuni de putere ale motorului de 1.4 litri. Versiunea de baza va fi propulsata de o unitate de 1.4 litri MPI si 78 de cai putere. Variantele T-Jet ale aceluiasi motor cu patru cilindri vor livra fie 120 fie 155 de cai putere.

Noul Alfa Mi.To porneste in Romania de la 13.990 de euro cu TVA, pret valabil pentru versiunea de 1.4 litri si 78 de cai putere in varianta de echipare Progression. Pentru un nivel de echipare mai inalt, si anume Distinctive, pretul creste pana la 15.920 de euro. AutoItalia ofera insa un discount de 500 de euro pentru varianta de echipare Progression a versiunii de 1.4 litri si 78 de cai.

Versiunea diesel de baza, echipata cu motorul de 1.3 litri, in varianta de echipare Progression, porneste de la 16.460 de euro cu TVA. Cei care isi doresc insa versiunea diesel de top, cea de 120 de cai, in varianta de echipare superioara vor fi nevoiti sa scoata din buzunar 19.490 de euro.

Potrivit Mediafax, tinta de vanzari fixata de AutoItalia pentru modelul Mi.To este de 50 de unitati in acest an.

In ce investesc strainii din Romania in timp de criza: auto, banci si imobiliare

Pentru a face fata crizei, companiile straine din domeniile cele mai afectate, precum cel bancar, auto, imobiliar si constructii, au trebuit sa-si majoreze capitalul social. Institutiile financiare au fost nevoite sa vina cu “bani de-acasa” pentru a-si sustine afacerea. Companiile din industria auto au investit si ele, desi vanzarile de autoturisme au scazut drastic. Nici dezvoltatorii imobiliari nu au stat cu bratele incrucisate, compania Bel Rom investind prin doua firme peste 15 milioane de euro, potrivit datelor statistice ale Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC).

Cea mai mare investitie realizata in luna ianuarie a acestui an a fost cea operata de Ford Romania in judetul Dolj, de peste un miliard de lei (aproximativ 247 de milioane de euro). Compania anuntase inca din luna noiembrie a anului trecut ca nu renunta la investitiile anuntate pentru Romania, chiar daca este criza. Este vorba, in total, de 675 de milioane de euro pentru modernizarea fabricii de la Craiova, fost uzina a Daewoo, urmand ca productia sa inceapa din acest an. Compania Schaeffler Romania, producator de motoare si turbine, a investit la unitatea din Brasov peste 92 de milioane de euro. In luna februarie, prima pozitie in ceea ce priveste aportul la capitalul social a fost realizata de Pirelli Tyers Romania in judetul Olt, unde detine doua fabrici, una de anvelope si cealalta de cord metalic. Suma investita depaseste valoarea de 46 de milioane de euro.

Institutiile bancare au avut nevoie de ajutor din afara

Dintre primii zece investitori ai lunii februarie, jumatate dintre companiile care au investit activeaza in domeniul financiar. Banca Romaneaca a investit aproape 43 de milioane de euro, urmata de Unita Vienna Insurance Group cu o investitie de 41 de milioane de euro. BT Asigurari, Asiban si banca Millennium au recurs si ele la investitii, pentru a respecta raportul dintre capital si creditele acordate, impus de Banca Natioanala a Romaniei (BNR). In luna aprilie, Millennium Bank a mai deschis o sucursala la Piatra Neamt, iar directorul general adjunct declara ca pentru acest an planul este de consolidare a retelei si pozitiei pe piata romaneasca.

Integral in Gandul

Topul pensiilor de lux din Romania

Magistratii si aviatorii primesc la batranete cei mai multi bani dintre toti beneficiarii sistemului de pensii speciale, cu cate o pensie maxima ce trece de 31.000 de lei. Guvernul pregateste o echivalare si a acestor venituri.

Cea mai mare pensie speciala se ridica la o valoare de aproape 33.000 de lei lunar si revine unui magistrat, care ocupa astfel locul intai in topul bugetarilor de lux, realizat pe baza datelor transmise de ministerele cu legi speciale de pensionare. Pe locul doi, la mica distanta, se afla pensia maxima din domeniul aviatic, de aproape 32.000 de lei.
 
Daca magistratii si aviatorii ocupa primele doua locuri in topul celor mai mari pensii, locul trei revine totusi sistemului public de pensii, cu o valoare maxima de aproape 23.000 de lei, potrivit datelor de la Casa Nationala de Pensii. Urmatoarele pozitii sunt ocupate de diplomati, cu un maxim de peste 12.300 de lei lunar, de politisti, aproape 11.500 de lei, de functionarii publici parlamentari, cu peste 7.800 de lei, apoi de personalul de specialitate din instante, cu peste 7.300 de lei, si de parlamentari, cu aproape 5.800 de lei.

Iar pe ultimele locuri in topul celor mai mari pensii se afla Ministerul Apararii (MAp), unde peste 200 de persoane primesc o pensie de peste 5.000 de lei, SPP, cu o “maxima” de aproape 4.800 de lei, si SRI, cu un venit aproape de 4.700 de lei.

Integral in Cotidianul

Romania, ciudatenia bancara a Europei

De la dobanzi la strategii pe timp de criza si de la marjele proprii la modalitatea de comisionare, bancile din Romania se detaseaza net de surorile din zona tarii noastre. De cele mai multe ori, din pacate, diferentele nu sunt de partea clientului.

Bancile din Romania au aplicat cel mai mare procent de crestere la dobanzi in perioada de inceput a crizei financiare comparativ cu institutiile de credit din orice alta tara central si est-europeana. Aceleasi banci din Romania au cea mai paguboasa metoda de calcul al dobanzii variabile (din punctul de vedere al clientului). Tot ele, bancile din Romania, sunt singurele din regiune care ofera doar ca o raritate depozite pe perioade mai lungi de doi ani. Nu in ultimul rand, de o buna perioada de vreme, bancile romanesti au cele mai mari dobanzi din regiune chiar daca, economic vorbind, au fost momente cand Romania statea mult mai bine decat alte tari comparabile.

Toate aceste proprietati, despre care Cotidianul a scris in cateva randuri, transforma sistemul bancar autohton intr-un fel de ciudatenie a bancilor europene, in ciuda faptului ca marile grupuri prezente la noi in tara (Erste, UniCredit, Raiffeisen, Societe Generale, Alpha, NBG etc.) fac piata si in restul statelor din regiune.
 
Fapt unic in Europa Centrala si de Sud-Est, de cateva luni incoace, companiile din Romania au luat credite in lei mai scumpe decat populatia. Diferenta dintre dobanzile la creditele in lei pentru populatie si cele pentru companii este de pana la patru puncte in favoarea primei categorii, potrivit datelor BNR. In acelasi timp, creditele in euro au dobanzi cu sub 2% mai mici pentru firme decat pentru populatie. Prin comparatie, in Cehia, de exemplu, firmele iau credite in euro la o dobanda medie de 3,5% pe an, iar populatia la 7%, in timp ce in Ungaria diferenta este de la 10 la 5%.
 
Bancile din Cehia, Ungaria, Croatia, Austria si chiar din Serbia sau Ucraina au produse de economisire construite pentru perioade lungi. Ba mai mult, in aceste tari, cu cat depozitul este mai lung, cu atat dobanda este mai buna. In Romania sunt doar doua banci care acorda depozite pe mai mult de doi ani, desi in tarile enumerate mai sus, Erste Bank (actionar majoritar BCR) si UniCredit au o groaza de produse de economisire pentru perioade lungi.
 
Un alt capitol: dobanzile. In perioada de sfarsit de an in care criza economica a inceput sa se simta puternic in Europa emergenta, bancile romanesti au avut iar un comportament atipic in comparatie cu alte tari din regiune. Astfel, potrivit unei analize a ziarului Cotidianul din ianuarie, in doar patru luni, dobanda medie din Romania a crescut cu 5% la creditele de nevoi personale, atat in lei, cat si in euro, si cu 4,5%, respectiv 3% pentru ipotecarele in lei si euro. Cea mai mare crestere din toata zona, in conditiile in care bancile din Bulgaria sau Ungaria au ales chiar sa scada dobanzile pentru imprumuturi! Asta in conditiile in care bancile din Romania aveau oricum cele mai mari dobanzi.
 
Marjele si comisioanele sunt si ele printre cele mai mari din zona. Chiar si atitudinea bancilor in relatia cu clientii ne particularizeaza. Bancile romanesti detin si un record in privinta suprataxarii clientilor, prin comisioane. In Austria, singurul comision pe care banca il percepe in cazul creditului de nevoi personale are o valoare fixa de 10-20 de euro si este platibil trimestrial, potrivit datelor obtinute de Cotidianul de la grupul Erste Bank. Un sistem asemanator il aplica bancile din Cehia, care percep un comision lunar de administrare in valoare de 49 de coroane, adica aproximativ 2 euro. In Ungaria exista un comision de rambursare anticipata, dar si un comision lunar de 0,25%. In Slovacia, creditul de nevoi personale implica plata a doua comisioane: unul lunar si unul platibil la inceput. In Romania, luand in calcul doar exemplul uneia dintre cele mai permisive banci din acest punct de vedere, regasim cel putin patru comisioane. Este vorba despre comisionul de analiza, comisionul de acordare, comisionul de administrare si comisionul de rambursare anticipata. In plus, unele banci, deloc putine, aplica si un comision de risc valutar. Comisionul de acordare este unic in Europa.

Integral in Cotidianul

Tinerii din Romania si Marea Britanie, printre ultimii in Topul bunastarii

Marea Britanie s-a clasat pe locul al 24-lea, iar Romania pe locul al 26-lea, intr-un clasament cu privire la bunastarea tinerilor din 29 de tari europene, realizat de cercetatori de la Universitatea York pentru Child Poverty Action Group, relateaza BBC. Olanda ocupa prima pozitie, in vreme ce Romania, Bulgaria, Letonia, Lituania si Malta sunt pe ultimele locuri. Studiul despre tineri cu varste de pana la 19 ani a fost efectuat folosind in principal date din anul 2006.

Cercetatorii au evaluat tarile in functie de 43 de criterii – de la mortalitate infantila la obezitate, resurse materiale, precum saracia si locuintele. Printre criterii s-au numarat si perceptia tinerilor despre viata, scoala si relatiile interumane. Stresul cauzat de activitatile scolare, spre exemplu, s-a incadrat in studiu in categoria “bunastare subiectiva”.

Integral in Gandul