SUA vrea sa ne facem toate casele albe, pentru a lupta impotriva incalzirii globale

Gurul lui Obama in domeniul climatic, Steven Chu, a declarat marti ca administratia americana vrea sa pictam toate casele in alb, pentru a reflecta energia solara si a reduce astfel efectele incalzirii globale.

Chu, laureat Nobel in fizica si secretarul pe energie din SUA, cheama la o noua “revolutie” a energiei, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de sera.

Acesta a atentionat insa ca nu exista “medicamentul-minune” impotriva incalzirii globale, si a spus ca trebuie introduse o multime de masuri, printre care si vopsitul zidurilor si acoperisurilor in alb.

Construirea strazilor si acoperisurilor in culori cat mai deschise ar avea un efect echivalent cu scoaterea tuturor masinilor din lume din functiune, pentru urmatorii 11 ani, a spus Chu.

Este o schema de bio-inginerie care ar tine cladirile mai racoroase, va reduce folosirea energiei de la aparatele de aer conditionat, si va reflecta lumina soarelui in afara Pamantului, a precizat secretarul.

Pentru oamenii deranjati la ochi de alb, cercetatorii au realizat culori “reci” si mai intunecate, care arata la fel ca cele normale, insa reflecta caldura ca cele pastelate.

Vopsirea masinilor, deasemenea, in culori deschise va duce la economisirea energiei, prin reducerea folosirii aparatelor de aer conditionat.

Cercetatorii ofera solutii si pentru interiorul caselor: mochetele trebuie inlocuite cu parchet sau gresie, iar jaluzelele metalice cu draperii, pentru a tine camerele racoroase atunci cand cresc temperaturile afara.

Vopsitul in alb nu este o noutate ca metoda de racorire a caselor. Orasele mediteraneene, mai ales cele din Grecia, folosesc din timpuri vechi albul sau culorile pastelate pentru zidurile si acoperisurile locuintelor.

Realitatea.net

Europa se confrunta cu o recesiune mai grava decat cea din SUA

Statele europene au intrat la inceputul anului intr-o recesiune mai severa decat cea care a cuprins Statele Unite, ceea ce a dus la aparitia unor tenssiuni sociale, in contextul in care companiile concediaza din ce in ce mai multi angajati, relateaza AFP.

Produsul intern brut (PIB) al celor 16 state din zona euro a scazut cu 2,5% in primul trimestru, o scadere fara precedent si peste asteptarile analistilor, potrivit datelor publicate vineri de biroul de statistica al Uniunii Europene (UE), Eurostat.

Astfel, economia zonei euro s-a comprimat pentru al patrulea trimestru consecutiv, dupa ce PIB-ul scazuse cu 0,2% atat in al doilea cat si in al treilea trimestru din 2008 si cu 1,6% in ultimele trei luni ale anului trecut.

Recesiunea care a cuprins statele europene este mai severa decat cea din Statele Unite, unde a izbucnit criza financiara, care a dus la cea mai puternica comprimare a economiei din 1945. PIB-ul Statelor Unite a scazut cu 1,6% in primul trimestru, fata de trimestrul precedent.

Pe piata europeana, recesiunea se traduce prin cresterea puternica a ratei somajului, care, potrivit asteptarilor Comisiei Europene, ar atinge 9,9% anul acesta si 11,% in 2010, cu 8,5 milioane de locuri de munca mai putin in UE.

De asemenea, seful ministrilor de finante din zona euro, Jean-Claude Juncker, a spus ca se asteapta la “o criza sociala in Europa”, indemnand companiile sa evite concedierile in masa.

Produsul intern brut (PIB), ce evalueaza totalitatea bunurilor si serviciilor din Statele Unite, a scazut cu o rata anuala de 6,1%, a anuntat departamentul american al comertului, dupa o scadere cu 6,3% in trimestrul al patrulea.

Exporturile au scazut cu 30%, cel mai mare declin din 1969, dupa o reducere de 23,6% in al patrulea trimestru. Declinul exporturilor a contribuit la scadere PIB-ului cu un record de 4,06 puncte procentuale.

Investitiile companiilor au scazut cu un nivel record de 37,9% in primul trimestru, iar investitiile din sectorul rezidential au coborat cu 38%, marcand cel mai mare declin din 1980.

Vineri, rapoartele biroului de statistica al Germaniei au aratat ca economia s-a comprimat in primul trimestru din 2009 cu o rata ajustata sezonier de 3,8%, cea mai puternica scadere a produsului intern brut (PIB) din ultimii 40 de ani, in timp ce in Austria, PIB-ul a scazut cu 2,85 in perioada analizata, fata de al patrulea trimestru din 2008, si cu 3,6% fata de aceeasi perioda a anului trecut.

Datele preliminare privind economia Ungariei arata o comprimare a acesteia cu o rata lunara de 2,3% si anuala de 5,8%, arata biroul central de statistica din Budapesta (KSH).

PIB-ul Frantei a scazut cu 1,2% in primul trimestru din 2009, dupa ce economia se comprimase cu 1,5% in ultimul trimestru din 2008, potrivit datelor revizuite, a anuntat vineri institutul de statistica (INSEE).

In Italia, datele preliminare au aratat o comprimare cu 2,4% a economiei fata de trimestrul anterior, cea mai puternica scadere din 1980, si cu o rata anuala de 5,9%, din cauza scaderii activitatii agricole, industriale si in sectorul serviciilor.

Datele publicate joi au aratat ca economia Spaniei s-a comprimat in aceeasi perioada cu 1,8%, marcand cea mai puternica rata de scadere a PIB-ului din ultimii 50 de ani.

Banca Mondiala a estimat ca economia zonei euro va scadea cu 2,7% in 2009, urmand sa creasca cu 0,9% in anul urmator. Noile estimari arata, de asemenea, o scadere a economiei globale cu 1,7% in 2009.

NewsIn

Programul de salvare a bancilor din SUA ar putea esua, spune un laureat Nobel

Eforturile depuse de administratia Obama pentru salvarea sistemului bancar ar putea esua, pentru ca au fost intocmite pentru sustinerea Wall Street-ului si nu pentru a construi un sistem financiar viabil, a declarat laureatul Nobel pentru economie, Joseph Stiglitz, citat de Bloomberg.

“Toate ingredientele folosite pana acum sunt slabe, iar unele dintre ingrediente lipsesc. Persoanele care au intocmit aceste planuri sunt “fie sub influenta bancilor, fie incompetente”, a declarat Stiglitz intr-un interviu.

Programul de eliminare a activelor toxice (TARP) nu este suficient de mare pentru a recapitaliza sistemul bancar, iar administratia nu a abordat direct aceasta problema, a mai spus acesta. Stiglitz a spus ca la Casa Alba exista o serie de conflicte de interese, pentru ca unii dintre consilierii presedintelui Obama au legaturi stranse cu Wall Street-ul.

“Nu avem suficienti bani, nu vor sa apeleze din nou la Congres, cel putin nu intr-un mod deschis, si nu vor sa preia controlul asupra bancilor”, aceste fiind inconvenientele ce vor garanta esecul planului, a spus Stiglitz.

Retributiile catre contribuabili, din programul de desprindere a activelor toxice, sunt echivalente cu 25 centi dintr-un dolar, a mai spus acesta. “Restructurarea bancilor a fost un dezastru absolut”, a subliniat Stiglitz.

Stiglitz, in varsta de 66 de ani, a castigat premiul Nobel in 2001, dupa ce a aratat ca pietele sunt ineficiente cand toti participantii la tranzactii nu au acces egal la informatiile foarte importante, lucru ce se intampla in majoritatea cazurilor.

Programul public-privat de investitii, realizat pentru cumpararea activelor toxice de la banci, nu va atinge obiectivul administratiei de a stabili un pret pentru activele nelichide ce sufoca bilanturile contabile ale bancilor, ci va imbogati investitorii, provocand mari pierderi contribuabililor, a mai spus Stiglitz.

Stirea vine in contextul in care analistii din cadrul Congresului SUA au marit la 356 miliarde dolari estimarile privind costurile nete pe care contribuabilii vor trebui sa le suporte pentru sustinerea programului de salvare a sectorului financiar, creat de guvern.

Suma este in crestere cu 167 miliarde dolari, comparativ cu estimarile anterioare. Departamentul pentru Buget al Congresului (CBO) a estimat initial ca programul pentru indepartarea activelor neperfomante, de 700 miliarde dolari, va costa contribuabilii 189 miliarde dolari.

Costurile aditionale, ce se aplica chelutielilor TARP pentru anii fiscali 2009 si 2010, au fost incluse in estimarile din martie ale CBO, care includ un deficit de 1.800 miliarde dolari pentru anul fiscal 2009, care se va incheia in 30 septembrie.

Departamentul Trezoreriei a anuntat recent ca va folosi o parte din fondurile TARP pentru evitarea evacuarilor silite ce afecteaza detinatorii de credite ipotecare. Congresul a aprobat planul de salvare in octombrie, cu scopul de a stabiliza sectorul bancar si de a reda increderea in piete.

NewsIn