Category Archives: Afaceri & Investitii

Posted on by

Scade publicitatea la radio si in presa scrisa

Reclamele difuzate pe cele doua canale de comunicare s-au diminuat cu peste 10% in primele patru luni ale anului.Numarul machetelor publicitare din presa scrisa nationala au scazut cu 30%, in timp ce publicatiile locale au avut cu 15% mai putine reclame.

Presa scrisa si radioul au fost lovite de criza financiara. Specialistii din industria de publicitate spun ca Romania este o tara in care predomina publicitatea TV.

Prin urmare, unii dintre clientii publicitari au preferat sa renunte la presa scrisa si la radio in momentul in care si-au ajustat bugetele de promovare si sa se concentreze pe TV.

Radioul nu a fost salvat de promotii

Potrivit Alfa Cont Media-watch, publicitatea in presa scrisa (reviste si ziare) s-a diminuat cu 16% in primele patru luni ale acestui an, comparativ cu aceeasi perioada din 2008.

Astfel, in reviste si in ziare au fost publicate aproximativ 188.114 machete publicitare (fara bartere). Dintre acestea, ziarele au avut 164.764 de insertii. Din totalul reclamelor din ziare, presa scrisa locala detine cea mai importanta cota, de aproximativ 92,1% (care reprezinta 154.505 machete publicitare).

Cel mai mult a avut de suferit presa scrisa nationala, care a publicat in prima parte a lui 2009 cu 30% mai putine machete publicitare. Printre clientii care au investit in reclamele din presa se numara Romtelecom (910 insertii), Procter&Gamble (261), L’Oreal Romania (240) si Cosmote (430).

Nici radioul nu sta mai bine la capitolul publicitate. Desi anul trecut multe voci din industrie spuneau ca in vreme de criza radioul ar putea creste deoarece companiile vor lansa tot mai multe campanii promotionale, acest lucru nu s-a intamplat.

Radiourile romanesti au difuzat in primele patru luni ale anului 100.006 spoturi publicitare, cu 12% mai putine decat in prima parte a lui 2008. Principalii clienti care s-au promovat pe radio sunt Carrefour (9.320 de spoturi), Real,- Hypermarket (4.567), Romtelecom (2.177) si Auto Italia (1.953).

Adevarul

Posted on by

Bancile comerciale primesc 800 milioane de euro din rezervele BNR

Aproape 800 de milioane de euro se intorc in portofoliile bancilor comerciale din Romania, ca urmare a deciziei Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de a renunta la pasivele in valuta cu scadenta de peste doi ani, la calculul rezervei minime obligatorii (RMO). Desi informatia este vehiculata de aproape doua luni, confirmarea oficiala a venit abia ieri, din partea guvernatorului bancii centrale, Mugur Isarescu.

Bancile comerciale ar trebui sa utilizeze acesti bani pentru reluarea creditarii, insa analistii economici au sustinut in ultima vreme ca acest lucru nu se va intampla. Potrivit specialistilor, banii vor fi scosi din tara pentru acoperirea expunerilor mari pe Romania. Aceasta in ciuda acordului semnat la Viena, conform caruia principalele institutii de credit, isi vor mentine finantarile in Romania.

Inca de la inceputul lunii aprilie, surse din banca centrala declarau ca bancile au finantari cu scadenta reziduala mai mare de doi ani in valoare totala spre doua miliarde euro. Potrivit surselor, decizia BNR de eliminare a acestora din baza de calcul a RMO urma sa elibereze aproximativ 800 milioane euro. Acest lucru a fost confirmat oficial, ieri de catre seful bancii centrale. “Daca s-ar face un calcul static, la stoc, ar fi sub un miliard de euro, sau 800 milioane euro”, a spus Mugur Isarescu.

De altfel, guvernatorul afirma saptamana trecuta ca BNR va fi “generoasa” cu reducerea RMO la valuta, in functie de nevoile de creditare si termenii acordurilor cu Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana si cel semnat cu bancile la Viena. Bancile comerciale sunt obligate sa constituie rezerve minime obligatorii la banca centrala reprezentand 40% din pasivele in valuta si 18% din cele in lei. La sfarsitul lunii martie, BNR a decis ca rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani se fie redusa la zero, fata de 40% in prezent, incepand cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009. Contributiile suplimentare de capital pe care bancile ar trebui sa le aduca pentru a atinge o rata de solvabilitate de 10%, pe scenariile de stres test, nu depasesc cumulat un miliard de euro, a mai spus, ieri, Isarescu.

“Din cate stiu eu, nu depaseste miliardul de euro necesarul de capital suplimentar (…) Oricum se va face in doua etape, vor avea destul timp”, a declarat guvernatorul BNR, citat de Mediafax. Potrivit acestuia, dupa testele de stres nici o banca nu a avut o solvabilitate mai mica de 8%, dar au fost banci pentru care rata de adecvare a coborat sub 10%, deci vor trebui sa-si majoreze capitalurile. Limita minima pentru indicatorul de solvabilitate este de 8%, dar banca centrala va ridica pragul minim la 10%, de la 1 septembrie. La randul sau, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a declarat, miercuri, ca bancile care au o rata de solvabilitate mai mica de 8% trebuie sa aduca, pana la finele lunii iulie, capitalul necesar pentru a indeplini limita minima in vigoare. Mai mult, pana la finele lunii august, aceste banci vor trebui sa completeze capitalurile astfel incat solvabilitatea calculata potrivit testelor de stres sa atinga 10%.

Gardianul

Posted on by

Cine isi face firma in 2009

Numarul de societati si PFA infiintate a scazut neasteptat de putin pentru un an de criza. Unii au de mult planul de a investi, iar pe altii nevoia i-a impins sa inceapa o afacere. Dimineata, la sediul Registrului Comertului din Bucuresti este destula lume. Cea mai mare parte dintre cei aflati in preajma ghiseelor sunt veniti pentru diverse mentiuni. Unii schimba ceva in actele firmei, iar altii ii suspenda activitatea. Printre cei aflati la Oficiul Registrului Comertului din Capitala sunt insa destui cei care vor sa-si infiinteze o firma.

La parter, in zona rezervata persoanelor fizice autorizate (PFA), toate ghiseele sunt ocupate. Un domn care sta la coada cu un dosar spune ca se afla acolo “pentru ca, din motive de criza, am decis sa ma transform din SRL in PFA”. Nu, cauza nu este impozitul forfetar, precizeaza el, adaugand ca noul bir ii afecteaza in special pe cei care isi cosmetizau profiturile.

Mai multe PFA decat SRL

La etajul destinat persoanelor juridice sunt mult mai multi oameni in asteptare. Multi dintre ei sunt avocati care ii reprezinta pe asociati sau pe actionari. Unul dintre ei spune ca cererile pentru crearea de noi firme au scazut anul acesta fata de 2008, iar el a reusit sa prinda numai doua infiintari in 2009.

O alta avocata isi asteapta randul la ghiseu cu un dosar de infiintare pentru o societate cu raspundere limitata (SRL). “Este un cetatean strain care isi deschide un business in Romania, in domeniul farmaceutic. Are planul de a investi de mai demult si nu a renuntat din cauza crizei”, declara ea. Un coleg de breasla adauga: “Criza este mai mult imobiliara. Daca ti se iveste oportunitatea sa faci o afacere, trebuie sa profiti”.
 
Un patron venit sa-si deschida o firma de servicii de paza si protectie spune ca “aceasta criza nu va dura la nesfarsit. Pentru domeniul meu cel putin, sunt premise bune”.
 
Datele Oficiului National al Registrului Comertului arata ca, in primele patru luni din 2009, in Romania s-au infiintat aproape 45.400 de firme, fata de peste 53.700 in ianuarie-aprilie 2008. Astfel, exista cateva zeci de mii de intreprinzatori care nu s-au speriat de criza si au pus bazele unor noi afaceri.
 
Se poate observa insa ca cel mai mult a scazut infiintarea de SRL si SA (societati pe actiuni), crearea de noi PFA mentinandu-se aproape constanta. De exemplu, numai in luna aprilie 2009, s-au “nascut” peste 4.100 PFA, aproape tot atat cat in aceeasi perioada din 2008 (4.400). In schimb, numarul de SRL si SA a scazut de la aproape 9.000 in aprilie 2008 la aproximativ 5.000 luna trecuta.

Integral in Evenimentul Zilei

Posted on by

Cum sa facem bani pe timp de criza. Trei locuri de unde poti scoate profit

Ai un venit lunar sigur in lei si in plus mai ai si niste bani pusi deoparte, tot in moneda nationala, pe care vrei sa ii inmultesti, chiar si pe timp de criza? Specialistii explica in ce conditii este bine sa-ti plasezi economiile, tinand cont de actuala conjunctura, de la instrumente mai putin riscante, cum sunt depozitele bancare si conturile de economie, pana la investitiile directe pe bursa si fondurile de investitii, recomandate persoanelor cu apetit pentru risc.

In medie, dobanzile oferite de banci pentru depozitele in lei sunt de 13-14% pe an, cu mentiunea ca se pot negocia dobanzi anuale de 15-16%, pentru sume mai mari. In cazul conturilor de economii – potrivite celor care vor sa retraga sau sa depuna numerar in orice moment -, castigurile sunt mai mici decat la depozite, cu unul sau doua puncte procentuale.

Asadar, dobanzile acopera rata inflatiei, de 5,8%, insa castigul real poate fi afectat de deprecierea leului fata de euro. In ambele situatii, sumele economisite sunt garantate in limita a 50.000 de euro, prin Fondul de garantare a depozitelor. 

60% intr-un fond deschis + 40% in depozite bancare

Urmeaza fondurile de investitii deschise, mai nesigure fata de primele in ierarhia riscurilor. Eugen Voicu, presedintele Aviva Investors, ia in discutie exemplul unei persoane de pana in 40 de ani, cu un venit lunar de 1.000 de euro, care dispune de economii de 10.000 de lei, combinatia de plasamente diferind in functie de varsta si de posibilitatile financiare. “In acest caz, as recomanda o investitie diversificata, 60% din suma disponibila fiind plasata intr-un fond de obligatiuni, iar 40% intr-un depozit in euro. Pentru aceste plasamente, ar obtine la lei in fondul de obligatiuni un randament de aproximativ 16% pe an, iar pentru depozitul in euro, o dobanda de 6-6,5% pe an”, ne-a explicat Voicu.

In functie de momentul de piata, clientul poate alege sa transforme unitatile de fond detinute intr-un fond de obligatiuni in unitati intr-un fond de actiuni, adauga presedintele Aviva Investors. In cazul transferului intre fonduri administrate de aceeasi societate, acest lucru se face fara comisioane. Investitia intr-un fond mutual este la indemana oricui, fie prin reteaua de distribuitori bancari ai unui administrator de active, fie printr-un ordin de plata din contul sau sau in contul fondului in care doreste sa investeasca.

Integral in Gandul

Posted on by

Un cersetor roman castiga in Elvetia 500 de franci pe zi

Europa a fost invadata de bande de cersetori originari din Romania. Politia elvetiana a constatat in aceste zile ca bandele sunt bine organizate, folosesc mijloace moderne de comunicatii si obtin venituri uriase din exploatarea copiilor si a persoanelor cu handicap.

Politia din Berna (Elvetia) a studiat modul de actiune al bandelor care exploateaza copii si persoane cu handicap in orasele elvetiene si a concluzionat ca acestea sunt bine organizate si folosesc mijloace moderne de comunicatii. Astfel, cersetorii care au luat in stapanire strazile si pietele bine frecventate din centrul orasului Berna dispar seara tot atat de repede precum apar dimineata, consemneaza ziarul elvetian Basler Zeitung. Un alt ziar, Sonntagszeitung, il citeaza pe seful politiei pentru straini din oras, Alexander Ott, care prezinta detaliat afacerea retelelor de cersetori.

Potrivit sursei citate, la Berna lucrurile functioneaza in felul urmator: bandele ii debarca pe copii si pe oamenii cu handicap, de pilda, in zona de agrement Schuetzenmatte, de unde ei se raspandesc mai apoi in oras. Acolo ei sunt supravegheati in timpul activitatii de cersit de membri ai bandelor, pentru ca seara sa fie recuperati de persoanele din umbra si dusi in tabere din apropierea granitei. Politia estimeaza ca un cersetor castiga zilnic pana la 500 de franci elvetieni. Alexander Ott recunoaste ca la depistarea capilor retelelor de cersetorie colaboreaza cu autoritatile romane, fiindca majoritatea cersetorilor, tigani, vin din Romania si Bulgaria. Cersetorii actioneaza nu numai in Berna, ci si in Geneva sau in alte orase elvetiene.

Anul trecut insa, fosta presedinta a Ligii elvetiene pentru drepturile omului Doris Leuenberger, citata de ziarul Le Matin, a sarit in apararea romilor din Romania, suspectati ca actioneaza in bande organizate pentru a strange cat mai multi bani din cersetorie: “Nu este cazul romilor din Romania. Alti tigani proveniti din spatiul ex-iugoslav sunt constituiti probabil in bande”.

Retelele de cersetorie originare din Estul Europei dau batai de cap nu doar politiei elvetiene, ci si politiilor finlandeze, austriece, italiene, britanice etc. In primavara anului trecut, autoritatile de la Helsinki (Finlanda) au luat o masura radicala: au efectuat o vizita in Romania, in “oraselul de romi Craiova”, conform presei finlandeze, pentru a convinge cersetorii sa ramana la ei acasa. Presa vremii mai consemna ca Finlanda nu a avut probleme cu cersetorii pana la intrarea Romaniei si Bulgariei in UE.

In ianuarie 2007 insa, de cand romii acestor tari au devenit comunitari, ei au decis sa-si incerce norocul pe strazile din Helsinki, sub conducerea unor bande si inarmati cu un adevarat “arsenal” pentru cersetorie: pancarte, mesaje lacrimogene, femei gravide si sugari. Din expertizele realizate pe strazi a reiesit ca nici unul dintre cersetorii din Helsinki nu este infirm cu adevarat, au mai scris ziarele. In urma vizitei la Craiova, finlandezii au ajuns la concluzia ca romii traiesc aici “sub standardele care ar trebui sa fie obligatorii in tarile UE”. si in Anglia, in ianuarie 2008, zeci de ofiteri de politie au participat la o serie de razii impotriva bandelor care adusesera peste 1.000 de copii romani in Marea Britanie. Acesti copii, cumparati de la parintii lor pentru 200-400 de euro, fusesera instruiti pentru a cersi sau a fura din magazine si din buzunare.

Politistii au estimat ca bandele ar putea incasa anual, de pe urma micilor sclavi, circa 100 de milioane de lire sterline. “Se spune ca liderii bandelor si-au construit mai multe conace mari intr-un sat relativ sarac din Romania”, scriau ziarele englezesti. Scotia a avut si ea probleme cu bandele de cersetori provenind din Romania, in 2007. Grupuri de cersetori romani erau aduse in fiecare zi la “munca”, in autoturisme sau microbuze, in capitala scotiana Edinburgh, unde “operau” in cele mai bune locuri de cersit din oras, spre disperarea cersetorilor autohtoni, relata news.scotsman.com. Cersetorii infirmi de origine romana i-au indignat si pe italieni. In centrul turistic al Romei, astfel de cersetori isi etaleaza si acum malformatiile de care sufera, refuzand sa colaboreze cu autoritatile, pentru a le oferi date despre cei care ii exploateaza.

Romania Libera

Posted on by

Gentlemen’s agreement din banca in banca

Fiecare banca-mama isi va asuma, printr-o scrisoare de angajament cu BNR, ca nu-si reduce finantarea catre banca din Romania.

Bancile straine care detin primele noua institutii de credit din Romania vor semna, in urmatoarele 90 de zile, scrisori individuale de angajament cu Banca Nationala a Romaniei (BNR) referitor la mentinerea liniilor de finantare la nivelul din martie. Intelegerea a fost convenita marti, la Bruxelles, la o intalnire care a urmat intelegerii de la Viena, prin care grupurile straine s-au angajat sa nu-si reduca liniile de finantare acordate bancilor romanesti si prevede inclusiv sprijinirea bancilor autohtone pentru mentinerea unui nivel al ratei de solvabilitate de peste 10%. Noile angajamente privesc fiecare institutie de credit in parte si vor fi aprobate de conducerile bancilor-mama.
 
Totusi, si aceste acorduri, chiar daca sunt scrise, sunt tot un fel de gentlemen’s agreement, fara sanctiuni, pentru ca astfel s-ar incalca legislatia comunitara, care garanteaza libera circulatie a capitalurilor.

“Aceste documente au un caracter voluntar, cu putere efectiva, dar nu reprezinta un document cu caracter de lege pe care daca il incalci atrage raspunderi si sanctiuni. Nu cred insa ca banci mari, serioase din Europa, odata ce au semnat, nu-si vor respecta angajamentele”, a spus prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, la Forumul Financiar Central si Sud-Est European, organizat de Forum Invest. Anterior, economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, afirmase ca intelegerile cu bancile-mama, chiar daca sunt sub forma unor scrisori de angajament semnate, reprezinta doar un gentlemen’s agreement. “Atat timp cat ai liberalizare totala a contului de capital nu poate fi o impunere legala de a nu scoate niste bani din tara”, a explicat Lazea.
 
Georgescu a mai spus ca, in functie de profilul de risc si de managementul riscului de la institutiile de credit, BNR poate solicita, temporar, chiar o rata de solvabilitate minima mai mare de 10%.
 
Reprezentantii celor noua banci se vor mai intalni o data, peste sase luni, potrivit declaratiilor lui Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania. Intrebat daca acordul actual stabilit de cele noua banci cu autoritatile romane poate fi schimbat, Van Groningen a raspuns ca “orice intelegere poate fi modificata, dar nu cred ca vor fi schimbari dramatice”.

Integral in Cotidianul

Posted on by

SRI: Daca bancile ar fi fost de stat, am fi avut alte parghii de interventie

 SRI a iesit ieri la vanatoare de economisti si ciberneticieni organizand in premiera o intalnire cu studentii de la ASE carora le-a fost prezentata oferta de studii postuniversitare, cat si oportunitatile de a urma o cariera in cadrul serviciului.

 

Cu aceasta ocazie, reprezentanti ai Serviciului Roman de Informatii (SRI) au afirmat ca daca bancile din Romania ar fi fost detinute de stat, riscul cauzat de criza financiara ar fi fost mai bine administrat de autoritati. Aceasta este prima declaratie a unui oficial SRI in ceea ce priveste criza financiara si impactul asupra sectorului bancar.

„In contextul crizei economice actuale s-a vazut necesitatea departamentului de securitate economica in structura organizatorica a institutiei. Principiul securitatii economice nationale presupune asigurarea starii economice fundamentate pe legi, stabilitate, prosperitate si echilibru, si in care functioneaza mecanismul economiei de piata”, a spus Gabriel Cojocaru, care activeaza in cadrul Directiei Analiza de Risc Economic din SRI.
 
Bancile si energia, in vizor
Potrivit acestuia, in perioada urmatoare departamentul din care face parte se va orienta mai mult catre observarea sistemului financiar-bancar, dar si a celui energetic, astfel incat riscurile la nivelul bancilor din sistem sa fie diminuate si controlate.
„Fiind vorba despre un sistem economic deschis era aproape imposibil de evitat ca criza economica internationala sa nu se propage si in Romania. Criza reprezinta o premisa de aparitie a riscurilor in sistemul economic national. Accentul in perioada aceasta cade pe sistemul financiar-bancar si pe cel energetic”, a adaugat Cojocaru.
In conditiile in care sistemul bancar romanesc este detinut in proportie de peste 80% de catre straini, Cojocaru apreciaza ca acest lucru nu reprezinta neaparat un risc in plus, insa este de parere ca in cazul in care sistemul bancar ar fi fost detinut in proportie majoritara de stat sistemul ar fi prezentat poate mai multa garantie.
„Faptul ca sistemul bancar este detinut in cea mai mare parte de straini nu reprezinta neaparat un risc in plus. Poate intr-adevar daca sistemul ar fi fost detinut de stat, parghiile de interventie in sistem ar fi fost mai ample, iar acest lucru ar fi reprezentat un plus pentru institutiile statului”, a continuat Cojocaru.
Statul a fost implicat in sectorul bancar, dar administrarea sa a fost ineficienta din cauza coruptiei.
Astfel, cea mai mare banca de stat, Bancorex, a trebuit sa fie preluata de BCR din cauza creditelor neperformante, Banca Agricola a fost vanduta cu doar 50 milioane de dolari catre austriecii de la Raiffeisen tot din cauza creditelor nerecuperabile, iar CEC a fost pusa intr-o situatie foarte dificila in 2000 din cauza asocierii cu FNI, cea mai mare frauda financiara din Romania, cu autori inca neelucidati si nepedepsiti.
Statul a cheltuit in total 3 miliarde $ in anii 1999-2000 din cauza creditelor neperformante de la Bancorex si Banca Agricola, iar acum AVAS plateste daune in cazul FNI.
 
Studentii: Am primit prea putine informatii
Cei circa 50 de studenti ai Academiei de Studii Economice care au participat la intalnirea cu reprezentantii SRI nu au fost foarte multumiti de informatiile furnizate de SRI. „Informatiile date au fost din pacate prea putine. Departamentele din cadrul serviciului trebuia prezentate mai in detaliu, precum si atributiile din cadrul acestora. Este pacat, pentru ca interesul pentru a lucra in cadrul unor astfel de institutii este ridicat”, a spus Andreea, studenta la ASE in anul I de Master. Studentii s-au aratat interesati in special de modalitatile de incadrare si retragere din cadrul serviciului.„Voiam sa aflu mai multe informatii despre cum se recruteaza in cadrul SRI, care sunt conditiile de admitere la ANI, din pacate insa nu am aflat mai multe decat informatiile disponibile pe internet. M-ar tenta o cariera mai ales in Serviciul de Informatii Externe, iar in cadrul SRI mi-ar placea sa lucrez in departamentul de contraspionaj”, a declarat Victor, student in anul I la Master in cadrul ASE. SRI va organiza intalniri similare si la Universitatea Bucuresti, in cadrul facultatilor de sociologie si asistenta sociala, drept si psihologie.
Posted on by

Ion Tiriac: In sase luni va veni adevarata criza. Bancile vor cere banii inapoi

5% din timpul lui Ion Tiriac se concentreaza pe tenis. In rest, afacerile din Romania ii mananca “prea mult timp”. “Eu banii nu i-am facut in Romania, i-am facut in sport si in sport as fi facut enorm in continuare. Dar mi-a trebuit sa ma intorc in tara si deja sunt 20 de ani de cand ma chinui si ma bat acolo cu morile de vant”, spune Tiriac, care crede ca daca nu ar fi venit sa faca afaceri in Romania, ar fi putut fi mult mai bogat.

Afacerile au crescut foarte repede, considera Ion Tiriac, iar acum “am la palarie de nu mai pot in Romania”. Omul de afaceri a fost primul miliardar roman inclus in topul Forbes in 2007, cu o avere de 1,1 miliarde de dolari. Conform calculelor BUSINESS Magazin, averea lui atinsese deja un miliard de euro inca din 2005. Omul de afaceri admite ca grupul sau trebuie sa intre intr-un proces de consolidare si, in paralel, de castigare a cotei de piata, pentru care criza e o perioada destul de buna. Consolidarea a inceput pentru Ion Tiriac cu cativa ani in urma, cand spune ca a vandut tot ce a avut in America si in Franta, pentru a se concentra pe Romania, deoarece nu isi putea controla afacerile altfel. Acum, a reusit sa mai si imparta controlul. “Sper mult in Ion Ion – multumesc lui Dumnezeu, are 8.300 de oameni in subordine si e omul care are capul cu el. Feciorul a facut scoala: a facut Universitatea in Statele Unite, MBA la Irwin; eu ce am facut, sport si o facultate in anii ’60 in Romania?” Ion Tiriac spune ca a inceput sa lucreze cot la cot cu fiul sau de aproximativ patru ani: “In charge e si nu e, pentru ca e tot roman si tot pompier e si trebuie sa schimbe cipul de sase ori pe zi; numai ce il aud: aoleu, am ramas cu 20.000 de masini pe stoc”. Aici, omul de afaceri da din cap aprobator – este multumit de afacerea prin care grupul Tiriac a vandut masini in programul Rabla din Germania: “Din noiembrie pana acum, in plina criza, Ion Ion a vandut 11.000 de masini; nici nu visam, a fost United States of Europe”.
 
Criza i-a prins pe cei mai multi nepregatiti, crede omul de afaceri, care se felicita acum ca s-a pregatit din timp si si-a deschis linii de creditare pentru a avea acces la bani, dar si pentru ca si-a pastrat rezerve. Pentru ca altfel i-ar fi fost chiar greu, mai ales tinand cont de specificul afacerilor sale: “Automobile? Real estate? Nu mai merge nimic. Din fericire, frica nu imi e, am vazut criza venind si am destui bani gheata ca sa inghit hapul; e adevarat, ma costa criza, dar pot rezista fara sa fiu obligat sa vand un apartament; oricum nu merge sa le vand nici pe alea cu 4.000 de euro pe metru patrat, nici pe celelalte cu 1.000 de euro metrul patrat”.
 
Cu toate ca vede efectele crizei si in Romania, omul de afaceri considera ca valul cel mai puternic al crizei nu a lovit inca: “In sase luni va veni adevarata criza. Bancile vor cere banii de la Georgica, Costel, cei care au o mica afacere. Atunci toti Georgicii vor ramane faliti, dar nici bancile nu o vor duce mai bine”. Luand in calcul si perioada de recesiune, omul de afaceri este de parere ca “actuala criza va trece in cativa ani”. Insa Tiriac admite ca il intristeaza tare criza, “chiar foarte tare”: “Se pierde munca si e trist. Dar nu ma sperie, pentru ca sunt mai pregatit decat altii”.

Integral in Business Magazin

Posted on by

Pogea someaza bancile sa scoata economia din impas

Bancile comerciale trebuie sa participe, alaturi de guvern, la finantarea si relansarea economiei romanesti, pentru a depasi perioada de criza, a declarat marti, la Realitatea FM, ministrul finantelor publice, Gheorghe Pogea.

“Acordul si discutiile pe care le-am avutin repetate randuri cu bancile si angajamentele acestora sunt ca eleisi vor pastra liniile de finantare. In Romania nivelul dobanzilor esteinca ridicat, exista o stare de asteptare si noi facem apel la sistemul bancar sa participe alaturi de guvern la eforturile pe care le facem sa trecem peste aceasta perioada de criza”, a spus Pogea.

Mai devreme, premierul Emil Boc a declarat, la postul public de radio, ca Guvernul ar putea decide sa supraimpoziteze profitul bancilor comerciale din Romania, daca acestea nu vor respectaintelegerea initiala cu statul roman siisi vor retrage liniile de finantare.

“Daca bancile straine, prin reprezentantele lorin Romania, nu vorintelege ca au obtinut profituri extrem de importantein Romaniain vremuri foarte bune, iar acum cand vremurile sunt dificile vor arunca povara crizei numai pe umerii romanilor si vor sa-si retraga banii la bancile din strainatate, atunci avem posibilitatea de a aplica masuri precum acea taxa ‘Robin Hood’, de supraimpozitare a profiturilor”, a declarat Boc.

Totusi, premierul a precizat ca nu are deocamdata semnale ca bancile intentioneaza sa retraga liniile de finatare, ca urmare a diminuarii rezervelor minime obligatorii. Boc spera ca, incepand cu lunile iunie-iulie, sa se “dezghete” creditarea, mizand pe reducerea la zero a rezervelor minime obligatorii la resurselein valuta atrase pe termen lung de banci,incepand cu perioada de constituire 24 mai-23 iunie.

Pogea considera ca declaratia premierului trebuie luata ca un apel la banci, astfelincat acestea sa se angajeze alaturi de guvern la finantarea si relansarea economiei. 

Reprezentantii Comisiei Europene si cei ai Fondului Monetar International seintalnesc marti la Bruxelles cu trimisii bancilor cu capital strain din Romania.in cadrul acestei reuniuni, bancilor li se va cere sa respecte angajamentul de principiu pe care si l-au asumatin luna martie, referitor la sustinerea finantarilor pentru economia romaneasca,in sensul repornirii creditarii.

La sfarsitul lunii martie, reprezentantii a noua grupuri bancare europene cu afaceriin Romania – Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank si Piraeus Bank – s-auintalnit la Viena cu oficiali ai FMI si BNR si s-au angajat sa sustina operatiunile de pe pe piata romaneasca si, in caz de nevoie, sa suplimenteze capitalul subsidiarelor din Romania.

NewsIn

Posted on by

Topul celor mai rezistente ţări la recesiune

În timpuri speciale, topuri speciale. Întrucât termenul de recesiune a devenit foarte comun, experţii au început să realizeze clasamente care până nu demult ni s-ar fi părut bizare.

Institute for Management Development (IMD) a realizat un top al ţărilor cele mai rezistente la recesiune.

Kazahstan, mai pregătit decât America

Țări foarte influente în economia globală a ultimelor decenii, precum Statele Unite ale Americii sau Japonia, se află pe locuri inferioare ale clasamentului întocmit de IMD. SUA se află pe locul 28, între Kazahstan şi Coreea, iar Marea Britanie pe locul 34. Cea mai mare economie europeană, Germania, ocupă locul 24, în timp ce Japonia se află pe 26.

Top 10

În ceea ce priveşte primele zece locuri din clasament, situaţia stă în felul următor:

Malaezia ocupă ultima poziţie în top 10, în spatele Finlandei care se află pe cea de-a noua poziţie. Cu un punctaj de 81,35 din 100, Austria se află pe locul 8, iar Suedia a reuşit să obţină poziţia 7.

În ciuda scandalului privind secretul bancar care ar putea să ameninţe sectorul său financiar, Elveţia se află pe locul 6 în acest top, în timp ce Hong Kong se află pe 5.

O altă ţară scandinavică ocupă poziţia a 4-a: este vorba despre Norvegia. Pe 3 se află Qatar, în timp ce Singapore se află pe locul 2.

Cea mai bine pregătită Țara pentru recesiune în viziunea celor de la IMD este Danemarca. Aceasta a reuşit să obţină punctaj maxim în clasament.

O surpriză a topului este China, care nu a reuşit să se claseze decât pe poziţia 18, în ciuda opiniilor analiştilor care spun că economia acestei ar putea face faţă unei recesiuni.

Criteriile IMD

Cele patru mari criterii în urma cărora s-a realizat topul sunt: previziunile economice, afacerile, societatea şi guvernarea.

Pentru previziunile economice s-au urmărit inflaţia, evoluţia PIB, rata şomajului şi balanţa de cont curent.

La criteriul “Afaceri” s-au luat în considerare etica în afaceri, credibilitatea managerilor şi valorile corporatiste.

În ceea ce priveşte monitorizarea guvernării, studiul a luat în calcul modul în care sunt gestionate finanţele publice, adaptabilitatea politicilor guvernamentale, birocraţia şi deciziile Executivului.

Riscul de instabilitate politică, coeziunea socială, flexibilitatea şi adaptabilitatea, atitudinea faţă de globalizare şi nevoia de reforme economice şi sociale, au intrat la criteriul „Societate”.

România, în coada listei

România se află pe locul 54 din 57 de ţări analizate, cu un punctaj infim, 4,17 dintr-un maxim de 100, sub Bulgaria (locul 46 – 25,33 puncte) şi Ungaria (locul 52 – 7,11 puncte), dar cu puţin deasupra Ucrainei (locul 55 – 1,86 puncte), Argentinei (locul 56 – 0,04 puncte) şi Venezuelei (locul 57 – 0 puncte).

SURSA: IMD

http://www.capital.ro/articol/topul-celor-mai-rezistente-tari-la-recesiune-119706.html