Altex: Piata de electronice si electrocasnice va scadea cu circa 40% anul acesta fata de 2008

Piata autohtona de electronice, electrocasnice si IT & C va scadea anul acesta cu aproximativ 40% fata de anul precedent, in primul trimestru inregistrandu-se o scadere mai accentuata fata de acest procent, a declarat directorul de marketing si achizitii al Altex, Cristian Moanta.

“Planul nostru pentru 2009 este evident mai mic decat cel pentru anul trecut, dar incercam sa facem scaderea noastra mai mica decat cea a pietei si sa mergem pe cresterea cotei”, a spus Cristian Moanta.

De asemenea, reprezentantul Altex a mai declarat ca strategia companiei pentru acest an prevede pastrarea numarului de magazine Altex si MediaGalaxy existente pe piata autohtona.

Astfel, magazinele Altex vor fi relocate, iar unele dintre unitatile MediaGalaxy vor fi transformate in magazine Altex.

“Anul acesta au fost relocate patru magazine, printre care si cel din Oradea. Am inchis o unitate Altex din centrul comercial Crisu si am inaugurat magazinul Altex din Centrul Era Shopping”, a mai spus Moanta.

In plus, suprafata totala a magazinelor Altex si MediaGalaxi prezente pe piata din Romania este de 100.000 de metrii patrati.

Retailerul de produse electronice si electrocasnice si IT&C a inaugurat miercuri cel de-al 50 lea magazin din tara, respectiv al treilea din acest an, printr-o investitie de aproximativ un milion de euro.

In prezent, reteaua Media Galaxy numara 15 magazine, in principalele orase din tara.

Altex este unul principalii actori de pe pieta romaneasca a produselor electrocasnice, electronice, IT, comunicatii si multimedia. Principalii competitori sunt Flamigo si Domo.

Altex Romania este actionar majoritar in urmatoarele companii: Complet Electro Serv – compania producatoare de echipamente IT, Cometex SA – compania de real-estate. Din grupul Altex mai face parte si compania de credite de consum Credex, unde 30% din actiuni sunt detinute de Raiffeisen Bank.

NewsIn

Preturile apartamentelor din Capitala au stagnat, in aprilie, la nivelul celor din martie

Preturile apartamentelor din Capitala s-au mentinut in aprilie la nivelul atins in luna precedenta, cand a avut loc cea mai puternica devalorizare a locuintelor, potrivit unui comunicat al companiei de consultanta imobiliara Colliers International.

“Desi la nivel de sector s-au inregistrat schimbari moderate de pret, la nivel de Bucuresti, atat pentru segmentul apartamentelor noi, monitorizate prin BREI-N, cat si pentru cel al apartamentelor vechi, monitorizate prin BREI-V, indicele global se mentine la aproape aceeasi valoare cu cea a lunii martie”, se arata in comunicat.

La nivel de sector, preturile apartamentelor au oscilat intre – 1% si + 7%, fata de luna anterioara

Cea mai mare scadere a preturilor in aprilie s-a inregistrat in sectorul 1, unde un metru patrat a ajuns la 1.582 de euro. Sectorul doi si sectorul trei au cunoscut fiecare o apreciere a preturilor cu 3%. Astfel, al finalul lunii aprilie un metru patrat construit in aceste sectoare costa aproximativ 1.044 euro, respectiv 1.091 euro, cu TVA inclus. Preturile au scazut usor cu 1% comparativ cu luna martie, doar in sectoarele patru si sase, unde un metru patrat construit, cu TVA inclus, costa in aprilie 1.215 euro, respectiv 936 euro. Comparativ cu nivelul de acum 6 luni, toate sectoarele au suferit scaderi de preturi , cu marje cuprinse intre – 16% si – 40%.

Reprezentantii companiei de consultanta imobiliara considera ca usoara crestere inregistrata in sectoarele 2 si 3 ar putea fi un semnal privind o posibila stabilizare a preturilor in lunile urmatoare.

NewsIn

CE a declansat procedura de deficit excesiv impotriva Romaniei

Comisia Europeana (CE) a lansat miercuri procedura de deficit excesiv impotriva Romaniei, considerand ca deficitul bugetar de anul trecut, de 5,4% din PIB, a fost cauzat in principal de cheltuielile cu salariile bugetarilor, si in mica masura de criza economica globala.

Deficitul public al Romaniei a atins 5,4% din PIB in anul 2008. Cifra reflecta, in principal, derapaje importante ale cheltuielilor curente, in special ale cheltuielilor cu salariile din sectorul public si ale cheltuielilor cu prestatiile sociale, precum si previziuni exagerat de optimiste privind veniturile si, in mai mica masura, o scadere brusca a veniturilor colectate in ultimul trimestru al anului 2008, din cauza incetinirii economice, se arata in comunicat.

CE arata ca, tinand seama de contextul economic si de toti ceilalti factori relevanti, s-a examinat daca deficitul nu s-a indepartat prea mult de valoarea de referinta si daca depasirea a avut un caracter exceptional sau temporar.

Comisia a ajuns la concluzia ca in niciunul din cazuri nu a fost respectat criteriul deficitului din tratat. In luna februarie, Comisia a initiat deja proceduri de deficit excesiv pentru Franta, Grecia, Irlanda, Letonia si Spania.

“Numeroase state ale Uniunii Europene au in momentul de fața deficite de peste 3%, in principal datorita recesiunii economice care atrage dupa sine scaderea veniturilor fiscale si cresterea ajutoarelor de somaj”, a declarat Joaquín Almunia, comisarul pentru afaceri economice si monetare.

Romania a urmat o politica bugetara pro-ciclica in perioada de crestere exploziva a cererii 2005-2008, deficitul global crescand de la 1,2% in 2005, la 5,4% din PIB in 2008, in ciuda cresterii medii reale a PIB-ului de 6,5%. Aceasta evolutie reflecta in mare masura slaba planificare si executia bugetara, considera Comisia. 

Incepand din 2009, politica bugetara vizeaza corectarea importantelor dezechilibre interne si externe care au fost lasate sa ia amploare in economie. Aceasta face parte din programul economic adoptat in aprilie 2009, ca raspuns la asistenta financiara acordata Romaniei de Uniunea Europeana, Fondul Monetar International si alte institutii.

Conform programului, in 2009 Romania va limita deficitul la 5,1%. In cazul nemodificarii politicilor, previziunile de primavara 2009 ale Comisiei estimeaza atingerea unui deficit la 5,6% din PIB in 2010, pe fondul unei incetiniri economice semnificative.

Depasirea valorii de referinta nu poate fi considerata exceptionala in sensul dispozitiilor din tratat si din Pactul de Stabilitate si Crestere, cum nu poate fi considerata nici temporara, se subliniaza in comunicatul Comisiei.

NewsIn

In ce investesc strainii din Romania in timp de criza: auto, banci si imobiliare

Pentru a face fata crizei, companiile straine din domeniile cele mai afectate, precum cel bancar, auto, imobiliar si constructii, au trebuit sa-si majoreze capitalul social. Institutiile financiare au fost nevoite sa vina cu “bani de-acasa” pentru a-si sustine afacerea. Companiile din industria auto au investit si ele, desi vanzarile de autoturisme au scazut drastic. Nici dezvoltatorii imobiliari nu au stat cu bratele incrucisate, compania Bel Rom investind prin doua firme peste 15 milioane de euro, potrivit datelor statistice ale Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC).

Cea mai mare investitie realizata in luna ianuarie a acestui an a fost cea operata de Ford Romania in judetul Dolj, de peste un miliard de lei (aproximativ 247 de milioane de euro). Compania anuntase inca din luna noiembrie a anului trecut ca nu renunta la investitiile anuntate pentru Romania, chiar daca este criza. Este vorba, in total, de 675 de milioane de euro pentru modernizarea fabricii de la Craiova, fost uzina a Daewoo, urmand ca productia sa inceapa din acest an. Compania Schaeffler Romania, producator de motoare si turbine, a investit la unitatea din Brasov peste 92 de milioane de euro. In luna februarie, prima pozitie in ceea ce priveste aportul la capitalul social a fost realizata de Pirelli Tyers Romania in judetul Olt, unde detine doua fabrici, una de anvelope si cealalta de cord metalic. Suma investita depaseste valoarea de 46 de milioane de euro.

Institutiile bancare au avut nevoie de ajutor din afara

Dintre primii zece investitori ai lunii februarie, jumatate dintre companiile care au investit activeaza in domeniul financiar. Banca Romaneaca a investit aproape 43 de milioane de euro, urmata de Unita Vienna Insurance Group cu o investitie de 41 de milioane de euro. BT Asigurari, Asiban si banca Millennium au recurs si ele la investitii, pentru a respecta raportul dintre capital si creditele acordate, impus de Banca Natioanala a Romaniei (BNR). In luna aprilie, Millennium Bank a mai deschis o sucursala la Piatra Neamt, iar directorul general adjunct declara ca pentru acest an planul este de consolidare a retelei si pozitiei pe piata romaneasca.

Integral in Gandul

Romanii platesc impozit, chiar daca au venituri zero

Mediul de afaceri din Romania resimte din ce in ce mai mult efectele crizei financiare, iar pe langa acestea, firmele se confrunta cu multimea de taxe si impozite pe care guvernantii le anunta de pe o zi pe alta. Cu scopul de a colecta cat mai multi bani la buget a fost introdus si controversatul impozit forfetar fara a se fi analizat atent consecintele acestuia, sustin reprezentantii mediului de afaceri. 

In aceste conditii se constata ca desi o firma nu inregistreaza profit, aceasta este obligata sa plateasca un impozit de 2.200 lei, ceea ce nu face altceva decat sa descurajeze continuarea oricarei alte activitati. ”Pentru venituri zero se plateste impozit in acest caz pentru ca nu cred ca o firma vrea sa isi continue activitatea din moment ce nu obtine profit”, a declarat ieri Gratiela Iordache, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice, in cadrul unui seminar pe tema impozitului forfetar. In aceste conditii, Iordache a recomandat microintreprinderilor care se confrunta cu astfel de  probleme sa se declare inactive pentru ca ”nu se supara nimeni”.

Impozitul forfetar ar trebui sa combata evaziunea fiscala

Pe de alta parte, Sorin Dimitriu, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) a atras atentia ca scopul impozitului forfetar a fost acela de a combate evaziunea fiscala, iar acest lucru nu trebuie uitat. ”In Romania evaziunea fiscala este la cote ridicate. Introdus pentru o anumita perioada de timp, impozitul forfetar ar trebui sa faca o selectie a firmelor si are ca scop «insanatosirea» mediului de afaceri si combaterea evaziunii fiscale”, a declarat presedintele  CCIB.
 
In urma introducerii impozitului forfetar un numar mare de firme si-au suspendat activitatea, iar starea multora nu este deloc imbucuratoare. Astfel, circa 30-35% dintre firmele din Romania, respectiv peste 200.000 de agenti economici fara venituri sau angajati, vor fi inchise dupa introducerea impozitului minim, a mentionat, presedintele CCIB.

Totodata, Dimitriu a aratat ca introducerea impozitului minim a fost necesara in contextul in care economia subterana a reprezentat anul trecut peste 20% din Produsul Intern Brut.

“Impozitul minim nu va avea o durata de patru ani cat dureaza mandatul guvernului, cred ca va fi suficient un an” a adaugat Dimitriu. Pe de alta parte, reprezentanti din mediul de afaceri sustin ca guvernantii nu au luat in calcul o serie de aspecte atunci cand au introdus impozitul forfetar. Astfel, potrivit acestora ”nu este normal ca o microintreprindere care nu a avut activitate un an de  zile, din varii motive, sa zicem ca din motive medicale, de ce sa fie obligata sa plateasca impozit daca nu are profit, sau de ce sa-si suspende activiatea?”, au atras atentia  sursele citate.

Integral in Curierul National

BEI a aprobat imprumutul de 400 milioane euro pentru Ford Romania

Banca Europeana de Investitii (BEI) a aprobat un imprumut de 400 milioane euro pentru Ford Romania, din totalul de 750 milioane euro acordat companiilor auto europene, ca sa realizeze masini mai eficiente energetic si care emit mai putine noxe, a anuntat institutia.

Astfel, Ford va primi credite de 400 milioane euro pentru constructia si operarea unei fabrici de masini si motoare la Craiova, reabilitarea tehnica a fabricii existente achizitionate de compania americana, precum si 200 milioane euro pentru activitati de cercetare si dezvoltare la fabrica din Germania.

De asemenea, producatorul auto olandez DAF Trucks va primi 150 milioane euro pentru un proiect de cercetare si dezvoltare.

In total, din decembrie pana in prezent, BEI a aprobat imprumuturi de 5,2 miliarde euro pentru industria auto europeana, din care 3,5 miliarde euro au fost acordate prin facilitatea bancii de asigurare a unui transport mai curat.

La reuniunile din iunie si iulie ale boardului BEI vor fi discutate imprumuturi si pentru producatorii de componente.

Ford anuntase in ianuarie ca intentioneaza sa investeasca in modernizarea uzinei de la Craiova, pentru a ajunge la o productie anuala de 300.000 de autovehicule si de 300.000 de motoare cu incepere din 2011.

Ford anuntase, totodata, constructia la Craiova a unui nou model in 2010 si a unui al doilea in 2011.

La randul sau, presedintele Traian Basescu declarase  pe 19 martie ca Banca Europeana de Investitii va aproba un credit de 400 milioane euro pentru Ford, iar in a doua parte a anului va fi aprobat un imprumut de 200 milioane euro pentru Renault.

NewsIn

Aproximativ 35% din microintreprinderi vor disparea de pe piata din cauza impozitului forfetar

In urma aplicarii impozitului forfetar, aproximativ 35% din microintreprinderile romanesti vor disparea de pe piata, a declarat marti presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucurestiului (CCIB), Sorin Dimitriu.

Potrivit acestuia, in Romania exista aproximativ 110.000 firme care au o cifra de afaceri mai mica de 10.000 de lei si un numar de 67.000 de salariati, prin urmare mai putin de un salariat pe companie.

“Aceste firme, care au un salariat sau chiar nici unul sunt fie firme inactive, si in acest context nu este eficient ca astfel de intreprinderi sa fie supuse in continuare controlului, reglementarilor si supravegherii, fie sunt companii care evita sa-si declare toate veniturile. Exista intreprinderi care declara pierderi pe o perioada cuprinsa de la trei la cinci ani”, a declarat marti secretarul de stat in Ministerul de Finante, Gratiela Iordache.

Potrivit datelor ministerului, sectoarele unde se inregistreaza cele mai multe firme care merg in pierdere sunt comertul cu amanuntul, comertul cu ridicata, consultanta, arhitectura, contabilitatea, sectorul imobiliar, ramuri ale economiei care, in timpul boom-ului economic al ultimilor ani, erau sectoarele cu un grad ridicat de profitabilitate.

Iordache a precizat ca, la discutiile privind introducerea impozitului forfetar, una dintre variante era renuntarea la acesta prin marirea TVA-ului.

In plus, potrivit presedintelui CCIB, anul trecut peste 20% din produsul intern brut era reprezentat de economia subterana, evaziunea fiscala de la plata TVA-ului depasind 20 de miliarde de lei.

Presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, a declarat recent ca banii care trebuie achitati ca impozit minim ar putea reprezenta chiar suma de care micile firme au nevoie pentru a supravietui, astfel ca aplicarea impozitului forfetar in cuantumul si forma propuse de Ministerul de Finante ar putea duce la falimentul a catorva zeci de mii de astfel de intreprinderi.

Firmele care au o cifra de afaceri mai mica de 12.000 de euro vor trebui sa plateasca anual la stat un impozit minim de 500 de euro, a declarat luna trecuta ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, adaugand ca firmele care nu pot plati nici macar aceasta suma nu-si justifica existenta.

NewsIn

Miliardarul rus Oleg Deripaska isi va vinde imperiul imobiliar

Miliardarul rus Oleg Deripaska, la un moment dat cel mai bogat om din Rusia, se pregateste sa-si cedeze imperiul din constructii, din cauza datoriilor mari, a informat marti Vedomosti, relateaza AFP.

Deripaska a semnat un acord cu societatea de consiliere in investitii Sputnik, a omului de afaceri rus Boris Jordan, pentru vanzarea partiala sau totala a societatii ruse Glavstroï, potrivit cotodianului.

Vanzarea este in curs, spune cotidianul, care cizeaza o sursa apropiata de Basic Element. Un acord in acest sens a fost semnat recent, potruvit unei surse.

“Nu se pune problema vanzarii Glavostroi”, a spus Serghei Babisenko, purtator de cuvant al Basic Element, care considera sectorul constructiilor “prioritar si promitator”. “insa nu excludem vanzarea unor anumite zone imobiliare in dezvoltare, inclusiv in sectorul constructiilor”, a adaugat el.

Datoria totala a holdingului lui Deripaska, Basic Element, este de 20 de miliarde de dolari, potrivit Vedomosti.

Oligarhul rus este presat de creditori internationali sa ramburseze sute de milioane de dolari imprumutati pentru finantarea cumpararii unei participari de 25% in grupul de constructii austriac Strabag.

Averea lui Deripaska era evaluata anul trecut la 28,6% miliarde de dolari, potrivit Forbes, dar, din cauza crizei financiare, el nu mai are decat 3,5 miliarde de dolari.

NewsIn

Nu ne mai loviti cu impozite-surpriza, cer patronii

“Nu mai emiteti ordonante de urgenta cu modificari ale Codului Fiscal! Creati confuzie in mediul de afaceri”, este mesajul pe care oamenii de afaceri il adreseaza Guvernului Boc, in contextul in care declaratiile reprezentantilor Executivului privind masurile fiscale sunt contradictorii si creeaza confuzie.

Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) a adresat ieri o scrisoare Guvernului, prin care solicita acestuia sa elaboreze o strategie fiscala pe cel putin trei ani, care ar asigura predicibilitatea fiscala ceruta si de liderii de business participanti in Guvernul Privat.

In replica, ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, spune ca, pana la jumatatea acestui an, o astfel de strategie va fi finalizata. “Am anuntat public ca Ministerul va realiza o astfel de strategie. Experti din minister lucreaza in prezent la cadrul de cheltuieli pe termen mediu. Nu trebuie sa ne spuna ei (AOAR – n.red.) ca trebuie sa realizam un cadrul fiscal si bugetar pe termen mediu. Atat timp cat avem o tinta de intrare in zona euro, o astfel de strategie este necesara”, a declarat ministrul Finantelor Publice.

“Prin schimbarea repetata a regulilor in timpul jocului, intocmirea unui plan de afaceri adaptat acestei perioade de criza devine imposibila. Lipsa predictibilitatii masurilor fiscale nu face decat sa ingreuneze misiunea oricarui investitor”, spune avocatul specializat pe probleme de fiscalitate Cosmin Bonea, de la casa de avocatura Salans Romania.

In scrisoarea adresata Finantelor, AOAR reaminteste ministrului Pogea ca a promis mediului de afaceri si societatii, inca din ianuarie 2009, realizarea unei programari bugetare multianuale, pentru o mai buna predictibilitate privind bugetul de stat si a modului de cheltuire a banului public. Predictibilitatea fiscala este sustinuta si de Consiliul Investitorilor Straini (FIC) care recomanda aplicarea mai eficienta a articolului 4 din Codul Fiscal. Acesta prevede ca pot fi aduse modificari Codului Fiscal numai printr-o lege, si ca ele ar trebui sa fie anuntate cu cel putin sase luni inainte.

“Desi intelegem ca, uneori, autoritatile trebuie sa reactioneze prompt pentru a proteja colectarea veniturilor statului, credem, totusi, ca mentinerea stabilitatii legislatiei fiscale poate aduce avantaje importante”, a declarat pentru Business Standard Doina Ciomac, directorul executiv al FIC.

Si Florea Parvu, vicepresedintele Consiliului National pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii Private din Romania, sustine punctul de vedere potrivit caruia Guvernul este obligat sa asigure o predictibilitate mai mare a mediului economic. “Noi am merge mai departe si nu am cere o strategie fiscala doar pe trei ani, ci pe cinci ani. O afacere nu se face in trei ani. Iti trebuie doi ani doar pentru a o pune cat de cat pe roate, si apoi, cand sa mai scoti si profit din ce ai investit, daca esti lovit de impozite la care nici nu te astepti?”, spune Florea Parvu.

Integral in Business Standard

Peste 80% dintre romani considera ca situatia economica a tarii este mai rea decat in 2008

Perceptia crizei este puternica si stabila. Ca si in luna martie, peste 80% dintre romani considera ca situatia economica a tarii este mai rea decat anul trecut, potrivit INSOMAR. Principalul efect al inrautatirii situatiei economice fata de 2008 este deprecierea situatiei pietei muncii.

Criza economica afecteaza mai mult de jumatate din populatie. 53% dintre respondenti considera ca situatia financiara actuala a propriei familii este mai rea anul acesta decat anul trecut. In aceasta privinta nu exista nicio diferenta semnificativa fata de lunile anterioare. Semnalele de revigorare ale sfarsitului lunii aprilie si inceputului de mai din perioada culegerii datelor – revigorarea bursei, aprecierea leului, scaderea unor dobanzi si reluarea, timida, a creditarii, avantajele primaverii, etc. – nu au modificat nici perceptia crizei, nici situatia familiilor afectate de criza.

Prognoza populatiei cu privire la evolutia economiei si cea a propriei familii in urmatoarele trei luni este pesimista. Soldul aprecierii viitorului este puternic pesimist. Ponderea celor care considera ca situatia personala si cea a economiei nationale se va inrautati continua sa fie de 2 pana la de 10 ori mai mare decat a celor care intrevad o imbunatatire.

Pesimismul cu privire la situatia nationala este semnificativ mai mare decat pesimismul cu privire la situatia personala. Mai mult de jumatate din populatie considera ca situatia economica generala si cea de pe piata fortei de munca se va inrautati, dar cel putin jumatate dintre acestia au incredere in capacitatea de a evita, prin eforturi si resurse personale, efectele crizei nationale asupra propriei familii. In fata crizei, oamenii se bazeaza in mai mare masura pe ei insisi, decat pe capacitatea guvernarii de a gestiona criza si de a-i proteja de aceasta.

Perceptia cu privire la directia in care se indreapta Romania este negativa si stabila. Peste 50% din populatie considera ca Romania se indreapta intr-o directie “gresita” si doar mai putin de un sfert (23%) considera ca Romania se indreapta in directia “buna”. Peste 70% din populatie considera ca eroarea de directie se datoreaza guvernarii, responsabilitatea principala revenind presedintelui Traian Basescu si Guvernului. Mai putin de 25% din populatie atribuie directia gresita in care se indreapta Romania actiunii unor factori externi, sau unor nerealizari ale populatiei insasi.

Studiul a fost realizat de INSOMAR in perioada 30 aprilie – 5 mai 2009, pe un esantion de 1.212 de persoane. Interviurile au fost realizate in 52 de localitati urbane si 50 de localitati rurale din 40 de judete si in Municipiul Bucuresti.

Realitatea.net