Cele mai frecvente greseli ale datornicilor

Multi romani au iesit brusc, anul trecut, din paradisul vietii pe credit si au intrat in infernul restantelor, al recuperatorilor si executarilor silite. Cum a fost posibil?

Ne-am supraestimat castigurile si economia nationala, am acceptat sa ne cedam grosul veniturilor, am ignorat riscul valutar si am ales monede exotice, am cedat prea usor marketingului agresiv al bancilor.

Supraestimarea veniturilor viitoare. “Pretul caselor va creste in continuare pe masura ce procesul de convergenta avanseaza (alinierea preturilor si salariilor romanesti la cele din spatiul UE)”. A fost una dintre cele mai eficiente gogosi vandute in perioada 2005-2007 celor care cochetau cu ideea unui credit ipotecar. Productivitatea muncii avansa cu pasi de melc, dar pretul caselor urca cu 10% pe luna. Balonul s-a spart in 2008, ajutat si de inghetarea creditului determinata de criza financiara iar corectiile sunt si de 50% pe anumite segmente ale pietei. Acum, multi dintre cei care s-au indatorat pentru o casa in anii trecuti au, simultan, si rate mai mari si venituri mai mici.

Ignorarea conextului regional. Bulgarii construiau sensibil mai ieftin, la unguri se gaseau mici gospodarii si cu 5.000 euro, in schimb romanii dadeau cu larghete 70.000 euro pe o garsoniera in Militari. Preturile ajunsesera sa le depaseasca pe cele din Praga sau Varsovia pe multe segmente rezidentiale, doar Romania era “noul tigru al Europei”. Comparatiile cu tarile din jur i-ar fi temperat pe cumparatori iar daca si noi gazetarii am fi avut ochi pentru asa ceva, bula speculativa ar fi fost, poate, de mai mica amploare. Din pacate, n-au aparut prea multe analize care sa sublinieze discrepantele regionale si disproportia dintre cererea solvabila si cererea propriu-zisa.

Acceptarea unui raport rata/venituri foarte riscant. Iresponsabilitatea bancherilor ce au acceptat cu usurinta raporturi rata/venituri de 70% in 2007 se vede azi, cand sistemul bancar a inregistrat pierderi la nivelul primului trimestru, pe masura ce tot mai multe credite devin restante si trebuie provizionate. Mai mult, o parte dintre cei imprumutati la acest raport intre rata si venituri isi procurau avansul din credite de nevoi personale mai scumpe, pe care nu le declarau. Fara ajutorul familiilor, unii ar fi deja in strada. Faptul ca bancile ezita inca sa declanseze proceduri masive de executare silita a datornicilor isi gaseste o explicatie in blocajul de pe piata imobiliara. Daca s-ar vinde intempestiv ceva imobile, preturile ar scadea si mai mult iar bancile ar inregistra o depreciere contabila a activelor (totusi, in Romania nu exista falimentul personal al debitorului, daca banca iti vinde casa la un pret mai mic decat valoarea creditului poti plati in conti-nuare rate pana cand finantatorul isi recupereaza integral suma acordata).

Tentatia dobanzilor mai mici si a creditelor exotice. Debitorii in franci elvetieni au aflat pe pielea lor cum se comporta investitorii in vremuri de criza (francul e perceput drept una dintre valutele de siguranta – “safe haven”). Nici cei cu credite in euro n-au dormit mai linistiti dupa deprecierea accelerata din ultimele luni ale anului 2008 si primele din 2009. Sa faci imprumut in moneda in care inregistrezi veniturile era considerata o strategie pentru incuiati cata vreme imprumuturile in lei pareau mai scumpe.

Romania Libera

Dan Nica: Am putea decide sa taxam mai mult profitul exceptional al bancilor

Autoritatile sunt pregatite sa penalizeze bancile din Romania daca nu reincep creditarea. Acesta este mesajul pe care vicepremierul Dan Nica l-a transmis astazi bancherilor, in dezbaterea de la Galati, din cadrul Money Channel Business Tour. Vicepremierul a spus ca statul poate recurge la metode gen Robin Hood daca ratele dobanzilor la credite nu vor fi reduse.

“Daca vrei sa fac profit foarte mult, profitand ca e criza si nimeni nu protesteaza, nu ne impiedica absolut nimeni ca si noi sa ne gandim la o impozitare a acestor profituri excesive care sunt create fara ca activitatea sa aiba vreo legatura cu vreo actiune economica concreta. Eu am vrut sa dau un dublu semnal: si catre bancheri, sa se uite cu mare atentie, ca suntem si sunt cu ochii pe acest subiect si suntem dispusi sa luam acele masuri corective daca remarcam o decuplare totala intre ceea ce au insemnat angajamentele informale in perioada dinaintea acordului de finantare si ceea ce se intampla acum”, a declarat Dan Nica.

The Money Channel

Dan Nica: dobanzile bancare mari impiedica creditarea investitiilor

Nivelul actual al dobanzilor la creditele pentru investitii este nerealist si nu poate fi sustinut de firmele romanesti, impiedicandu-le dezvoltarea, asa ca sistemul bancar intern trebuie sa-si corecteze comportamentul, a declarat, vineri, la Galati, vicepremierul Dan Nica.

“Am inteles ca trebuie sa dam atentia cuvenita sistemului bancar, dar si sistemul bancar trebuie sa inteleaga ca trebuie sa aiba un comportament din punct de vedere economic care sa fie, daca nu ireprosabil, cel putin in conformitate cu ce se intampla in toate tarile Uniunii Europene. Nu cred ca nivelul actual al dobanzilor este unul realist si care sa fie bazat pe vreun criteriu care sa poata sa fie sustinut. Cred ca este o pofta usor cam mare de castig a bancilor si nu cred ca o dobanda de 30% la credite pentru investitii are vreo ratiune economica. Firmele romanesti nu se ocupa nici cu traficul de arme, nici cu traficul de droguri si nu cred ca un asemenea nivel de dobanzi poate fi sustinut in vreun fel. Avertismentul meu este extrem de serios: sa se tina cont de ceea ce inseamna regulile de functionare ale unei economii pentru ca si sprijinul pe care il primesc este unul substantial si n-as dori sa uite de unde a pornit aceasta criza economic”, a afirmat vicepremierul Dan Nica.

Oficialul guvernamental a raspuns, astfel, unei intrebari legate de dificultatile intampinate de firmele romanesti in a accesa credite bancare pentru a-si sustine proiectele cu finantare europeana. Discutia a avut loc in contextul in care vicepremierul a anuntat ca va sustine, duminica, o videoconferinta cu prefectii si cu factorii responsabili din teritoriu pe tema accesarii fondurilor comunitare, capitol la care Romania are intarzieri.

“La videoconferinta de duminica, discutam despre fondurile europene si accesarea acestora. Vreau sa fie toti foarte atenti la acest subiect pentru ca sunt proiecte care sunt castigate, nu s-au organizat licitatiile, sunt intarziate si toate aceste lucruri nu fac decat sa nu avem cu totii efectele pe care ni le-am dorit: cetatenii sa vada efectele proiectelor europene, economia Romaniei sa vada banii europeni intrand in circuitul economic. Acest lucru va fi tratat cu foarte mare seriozitate”, a declarat, vineri, Dan Nica. Vicepremierul a mentionat ca Executivul are o situatie pe judete a proiectelor care sunt cu avertizare si care sunt elementele care trebuie avute in vedere.

NewsIn

S-a terminat cu luxul pe datorie

In ultimii ani tot mai multi romani au facut o serie de achizitii, mai mari sau mai mici, cumparand in special case si masini, fara sa aiba banii necesari, imprumutandu-se astfel la banci. In conditiile in care situatia economica a Romaniei a inceput sa se deterioreze comportamentul bancilor fata de clienti s-a schimbat. In acest context, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a atras ieri atentia ca viata pe datorie si bunastarea pe datorie nu vor mai fi posibile multa vreme, pentru ca si in Romania au fost cazuri in care au fost acordate credite unor persoane care nu aveau niciun ban in buzunar.

“Aceasta criza trebuie sa schimbe abordarea. Viata pe datorie si bunastarea pe datorie nu vor mai fi posibile pentru multa vreme de acum incolo. In Romania nu au fost prea multe cazuri, dar sunt si multe persoane care au luat credite fara sa aiba niciun euro in buzunar, asa cum s-a intamplat in America, dar si multe IMM care au obtinut credite fara garantii. Bancile vor fi mai atente de-acum inainte”, a afirmat Vasilescu, intr-o conferinta dedicata finantarii IMM.

Mai mult decat atat, acesta a subliniat faptul ca banii de la Uniunea Europeana sunt foarte tentanti pentru firme, in lipsa finantarii de la banci, insa sunt foarte greu de accesat.

Lipsa de incredere dintre banci si firme, principala problema

In acest context, consilierul guvernatorului BNR a precizat ca problema nu este situatia bancilor, ci lipsa de incredere intre institutiile de credit si firme, subliniind faptul ca trebuie facuti pasi in rezolvarea acestei situatii cat mai curand.

”Trebuie inteles faptul ca relatia dintre banci si societati economice se va schimba. Este normal ca institutiile de credit sa fie mai prudente, iar IMM trebuie sa vina in fata bancilor cu proiecte de calitate si acestea nu le vor refuza”, a precizat Vasilescu. In plus, acesta a adus in discutie situatia ingrijoratoare in ceea ce priveste cresterea de trei ori a creditelor nerambursate din acest an, atragand atentia ca mai grava este tentatia unor firme sau a unor persoane fizice de a nu plati imprumuturile, ceea ce nu face altceva decat sa sporeasca neincrederea bancilor.

Pe de alta parte, dat fiind contextul actual, multe firme au fost nevoite sa renunte la banii obtinuti din fonduri europene pentru ca nu au putut avea la timp parte de cofinantare. 

Astfel Laura Marusca, director general adjunct in cadrul Ministerului IMM, a mentionat faptul ca perioada  mare de la aprobarea proiectelor finantate prin programe europene pana la semnarea contractelor a determinat mai multe IMM sa renunte la finantarea obtinuta, ceea ce a determinat ministerul sa simplifice procedurile.

Integral in Curierul National

BNR nu pregateste o relaxare a creditarii, sustin reprezentantii institutiei

Imprumutul FMI nu va duce la o relaxare a creditarii, sustine Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Bancii Nationale din Romania. Nici cresterile salariale din luna martie nu sunt privite cu ochi buni de reprezentantii BNR, ele fiind considerate mai degraba un pericol pentru economie.

”Nu ne asteapta nicio relaxare si nici BNR nu pregateste nicio relaxare a creditarii. In economie este inca vreme rece. Speram ca la vara sa vedem ca bancile acorda mai multe credite”, a precizat Adrian Vasilescu.

Consilierul guvernatorului BNR sustine ca majorarile salariale inregistrate in luna martie in Romania reprezinta mai degraba un pericol pentru economie.

”In martie avem o crestere a salariilor de 17,6%. Asta inseamna ca se petrece un paradox in societatea romaneasca, cel mai periculos paradox din aceasta perioada. Salariile au crescut, dar puterea de cumparare a scazut. Cand scade cererea de consum, productia e in pericol”, a mai spus Adrian Vasilescu.

Exista insa si semne bune, mai ales din partea bancilor.

”Atata timp cat nu cad bancile suntem in siguranta. In Romania criza nu
este la fel de mare ca in alte tari ”, sustine Vasilescu. 

Realitatea.net

Atentie la apartamentele-crocodil

Doi bloggeri romani care scriu despre finante personale, timisoreanul Luca Dezmir pe blogul “Milionarul Mioritic” si Cristian Orgonas pe khris.ro, au explicat saptamana aceasta celor interesati de administrarea finantelor personale o sintagma folosita deseori printre investitorii in proprietati imobiliare. In limbajul pretentios al finantistilor i se spune “negative equity”. In jargonul finantelor personale se mai cheama “investitia-crocodil” sau “investitia-aligator”.

Va intrebati poate ce legatura este intre fioroasa reptila si cosnita personala sau apartamentul pe care l-ati cumparat pe credit acum un an-doi, sa zicem? Sa privim un pic mai de aproape obiceiurile alimentare ale solzosilor: cand se napustesc la pranz, unele specii de crocodili adulti pot inghiti pana la jumatate din propria greutate. Lacomia cu care devoreaza cantitati impresionante de hrana – nu ezita chiar cand e vorba de animale mari cum sunt bivolii sau chiar leii – i-a determinat pe finantisti sa faca aceasta analogie cand e vorba de investitii care ajung sa coste mai mult decat produc sau valoreaza.

In cazul nostru, apartamentele-crocodil sunt locuintele vechi, de exemplu din cartierele-dormitor ale Capitalei, cumparate la preturi umflate de balonul imobiliar intins la maximum in 2007, cu bani imprumutati de la banca.

Sa facem o socoteala rapida: ai cumparat un apartament de doua camere cu 108.000 de euro in zona 1 Mai – Domenii din Bucuresti, (inspirat din caz concret: apartamentul a fost cumparat in toamna anului 2007, bloc cu vreo cinci scari, sapte etaje, aproximativ 40 de ani vechime, etaj superior, nedecomandat, cu imbunatatiri decente, cu credit bancar pe 25 de ani). Daca la vremea respectiva avansul cerut de banca era, sa zicem, de 15%, cumparatorul trebuia sa imprumute aproximativ 90.000 de euro. Cum piata era in fierbere – agentii indemnau: “Cumparati, ca peste o luna va fi mai scump!” -, in goana disperata dupa o locuinta multi cumparatori s-au uitat doar la rata; prea putini s-au uitat la suma finala, chiar daca valoarea achitata bancii ajungea sa fie de peste doua ori mai mare decat imprumutul luat.

Socotit la o dobanda medie de 7%, dupa 25 de ani ar trebui sa vinzi apartamentul de 108.000 cu cel putin 190.000 ca sa nu iesi in pierdere. N-am mai pus la socoteala alte cheltuieli cum ar fi asigurarea si taxele pe proprietate. Cu astea pretul ar trebui sa sara binisor de 200.000 de mii; la scadenta apartamentul va avea 65 de ani si e de presupus ca intre timp – daca nu vor fi aparut deja – vor fi probleme cel putin cu instalatiile comune de pe coloane si din subsol deci ar trebui socotite si alte cheltuieli de reparatii. Sa ramanem insa la 200.000.

Daca piata nu s-ar fi intors, era mai tentant sa crezi ca in 25 de ani pretul s-ar fi putut dubla.  Acum insa ce costa 108.000 de euro se scoate la vanzare cu 55-60.000 iar cumparatorii nu se inghesuie de loc. La aceste niveluri de pret, ecuatia investitiei se schimba dramatic: da, piata isi va reveni la un moment dat, dar “crocodilul” tau va avea nevoie ca pretul sa creasca de patru ori pentru a putea iesi din pierdere.

Daca ai luat apartamentul pentru a locui in el, esti in situatia cea mai “fericita”: trebuie sa ai grija doar sa platesti disciplinat ratele ca sa nu ajungi pe mana executorului si sa fii nevoit sa vinzi in pierdere pe o piata proasta.

Dar daca te-ai imprumutat sa cumperi apartamentul (cu gand ca il vinzi peste un an-doi mai scump), garantand cu unul pe care il aveai deja, aici situatia se complica un pic: la 90.000 de euro (in aceleasi conditii descrise mai sus), rata ajunge pe la 650 pe luna. Daca inchiriezi acum cu 300 poti zice mersi. Restul de 350 de euro trebuie sa ii pui din buzunar, basca impozitele la stat si cine stie ce alte cheltuieli mai apar dupa chiriasi.

“Crocodilul” tau inghite deja mai mult decat poate produce, iar finantele tale sunt in plin cashflow negativ. La fel s-ar fi putut intampla cu un teren, luat cine stie pe unde, cu promisiunea “unei dezvoltari imobiliare de exceptie”, sau cu socoteala “vand jumatate si o pastrez pe cealalta”. Sunt cazuri tipice de proprietati devenite povara si fereasca sfantul sa ramai fara slujba ori sa fii nevoit sa accepti o reducere de leafa. Asa ca mare grija la pietele umflate: nici nu stii cand se sparge balonul si din el apare un aligator care incepe sa inghita lacom halci intregi din investitiile tale!

Romania Libera

Numarul tranzactiilor imobiliare, in scadere cu 45.000 fata de 2008

Impozitul pe veniturile obtinute din tranzactiile imobiliare a inregistrat o scadere de peste 187 de milioane de lei.

In primul trimestru al acestui an s-au realizat 78.321 de tranzactii imobiliare, cu peste 45.000 mai putine decat in acelasi trimestru al anului trecut cand, conform Uniunii Nationale a Notarilor Publici, s-au realizat 123.392 de tranzactii. In luna ianuarie, notarii au inregistrat 22.182 de astfel de operatiuni, fata de 33.478 in aceeasi luna a lui 2008. Trendul descendent s-a pastrat si in lunile urmatoare. Astfel, in luna februarie s-au realizat 26.428 tranzactii imobiliare, in vreme ce in luna februarie a anului trecut cifra a fost de 44.217. In martie numarul tranzactiilor a scazut cu aproape 16.000, de la 45.697 in 2008 la 29.711 in 2009.

Conform UNNPR si sumele incasate ca impozit pe veniturile din tranzactiile imobiliare au scazut consistent.

Astfel, in primul trimestru din 2008 s-au incasat 291.121.329 lei, iar in acelasi interval din 2009 suma a scazut la 103.526.394. Astfel, in luna ianuarie a anului trecut tranzactiile imobiliare au adus impozite de 72.324.506 lei, iar in aceeasi luna din 2009 suma a scazut la 30.323.477 lei. In luna februarie a acestui an suma incasata ca impozit pe tranzactiile imobiliare a fost de 33.150.938 lei, fata de 102.625.677 lei in 2008. Si in luna martie s-a incasat mult mai putin in 2009 decat in 2008: 40.051.979 lei fata de 116.171.146 lei.

Cotidianul

Firmele nu se pazesc de prostia directorilor nici obligate de lege

Doar 10% dintre firme au incheiat pana acum asigurari de raspundere pentru manageri. Nimeni nu le verifica. Asigurarea de raspundere civila pentru managerii societatilor pe actiuni este obligatorie, insa nu se prea cauta. Acest lucru se intampla mai ales din cauza faptului ca nu exista nici o institutie care sa verifice daca firmele au incheiat astfel de polite la fel cum nu exista in lege nici o sanctiune clara care ar putea fi aplicata rauvoitorilor. Registrul Comertului, care ne informeaza ca in Romania erau inregistrate la finele anului 2008 aproximativ 9.300 de societati pe actiuni, spune ca, desi legea obliga managerii sa aiba o astfel de polita, ea nu apare pe lista documentelor ce trebuie prezentate pentru a infiinta o firma sau pentru a numi un manager.

Asadar nu intra in competenta Registrului Comertului si, prin urmare, ne recomanda sa ne “adresam Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) pentru a obtine mai multe informatii”. La CSA, acelasi raspuns.
 
“Va dati seama ce ar insemna ca CSA sa verifice toate firmele din Romania. Ar fi practic imposibil si de aceea nici nu intra in competenta noastra”, spun reprezentantii institutiei de reglementare. “Din ce am observat in piata exista mai multe abordari: companii care nu incheie deloc asigurare, companii care o incheie simbolic pentru sume asigurate modice si companii care incheie pentru sume asigurate mai mari, raportate la domeniul de activitate si marimea afacerii”, spune si Eduard Simionescu, manager in cadrul brokerului de asigurari Marsh.
 
Pana una-alta, nimeni nu contabilizeaza vanzarile de polite pentru manageri, insa, potrivit estimarilor, piata se ridica in 2008 la aproximativ 2 milioane de euro. Cum, potrivit broke-rului de asigurari Marsh, costul mediu al unei astfel de polite variaza intre 1.500 si 2.500 de euro, rezulta ca au fost incheiate aproximativ 1.000 de polite, adica nici 11% din cele 9.300 de societati pe actiuni din Romania nu au reusit sa incheie o asigurare care este obligatorie prin lege. Se pare ca exista insa loc pentru crestere. “In 2009 ne-am propus pastrarea numarului de polite si o crestere de 10-15% similara cu cea estimata la nivelul pietei de asigurari”, estimeaza Eduard Simionescu. Cu o crestere de 15%, am ajunge la 1.150 de polite, in continuare mult prea putine in comparatie cu numarul total de firme.
 
Cat costa incompetenta sefilor

O companie profitabila nelistata la Bursa se poate asigura pentru o suma de 500.000 de euro pentru o prima cuprinsa intre 1.500 si 2.500 de euro pe an, spun cei de la Marsh. Totusi, pretul variaza foarte mult in functie de mai multi factori. “Limita minima a sumei asigurate pentru o polita de asigurare de raspundere a managerilor incheiata la Allianz-Tiriac este de 100.000 euro. In acest caz, o prima de asigurare anuala se poate situa, orientativ, in jurul valorii de 1.500 euro”, spun si reprezentantii celei mai mari companii de asigurari din Romania. Calculul pretului unei polite de asigurare de raspundere a managerilor ia in consideratie limita raspunderii, cifra de afaceri a companiei, numarul de pozitii manageriale asigurate prin polita, experienta manageriala, istoricul daunelor. “O polita de asigurare de raspundere a managerilor acopera prejudiciile provocate companiei, actionarilor, angajatilor, statului, clientilor si altor terti, decurgand din deciziile eronate luate de persoanele asigurate, in exercitarea functiei, prin care se incalca legislatia, normele, procedurile, competentele din cadrul companiei conduse”, explica cei de la Allianz- Tiriac.

Cotidianul

Cat costa, de fapt, electronicele

Preturile electronicelor sunt mult mai mari decat costurile de productie ale acestora. Fabricantii ne cer bani si pentru marca.

Preturile electronicelor sunt, in cele mai multe cazuri, de doua sau trei ori mai mari decat costurile de productie ale acestora. Spre exemplu, un televizor LCD Samsung, modelul LN- R408DX, cu diagonala de 100 de centimetri se fabrica cu 295 de dolari, conform companiei de consultanta iSuppli. Televizorul se vinde insa in magazine la preturi de peste 1.200 de dolari.

Lista poate continua. In Romania, cine cumpara la liber de la Orange un telefon iPhone 3G de 8 GB, achita 507 euro (660 de dolari). Insa costul de productie al terminalului mobil, suportat de Apple, este de doar 173 de dolari. Americanii de la Apple sunt “experti” in a face profit cu costuri de productie reduse. Constructia unui exemplar din ultima generatie de iPod Shuffle costa aproape 22 de dolari, dar compania americana vinde playerul muzical la pretul recomandat de 79 de dolari. In Romania, modelul poate fi achizitionat on-line la un pret si mai piperat, de circa 350-400 de lei.

Integral in Evenimentul Zilei

Cea mai mare scadere lunara a constructiilor din UE, in februarie

Fata de februarie 2008, Romania a inregistrat al saselea ritm de scadere din blocul comunitar. In ianuarie, Romania se mentinea inca pe primul loc in UE dupa cresterea anuala a acestui indicator, inregistrand un avans de 14,7% fata de ianuarie 2008, potrivit datelor revizuite ale biroului european de statistica.

Sectorul constructiilor a crescut in februarie cel mai mult in Polonia, cu 2,2%, si Suedia, cu 2,1% fata de a doua luna din 2008, iar cele mai mari scaderi in acest domeniu au fost inregistrate in Slovenia, de 25%, Germania, de 20,9%, si Spania, de 15,4%.

Eurostat, care a centralizat date pentru 11 din cele 27 de state membre, arata ca sectorul constructiilor a scazut in UE, in februarie, cu 11,2% fata de aceeasi luna din 2008, iar tarile din zona euro au inregistrat o reducere anuala mai mare, de 11,8%, in acelasi interval.

Constructiile de cladiri au scazut in a doua luna a anului cu 12,2% fata de luna similara din 2008 in UE si cu 13,1% in zona euro, iar cele ingineresti s-au redus cu 8,2% in UE si cu 9,5% in zona euro.

Fata de luna anterioara, sectorul constructiilor a raportat o scadere de 1,6% in UE si de 1,8% in zona euro, potrivit Eurostat.

http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/63105/Cea-mai-mare-scadere-lunara-a-constructiilor-din-UE-in-februarie.html