Bancile comerciale primesc 800 milioane de euro din rezervele BNR

Aproape 800 de milioane de euro se intorc in portofoliile bancilor comerciale din Romania, ca urmare a deciziei Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de a renunta la pasivele in valuta cu scadenta de peste doi ani, la calculul rezervei minime obligatorii (RMO). Desi informatia este vehiculata de aproape doua luni, confirmarea oficiala a venit abia ieri, din partea guvernatorului bancii centrale, Mugur Isarescu.

Bancile comerciale ar trebui sa utilizeze acesti bani pentru reluarea creditarii, insa analistii economici au sustinut in ultima vreme ca acest lucru nu se va intampla. Potrivit specialistilor, banii vor fi scosi din tara pentru acoperirea expunerilor mari pe Romania. Aceasta in ciuda acordului semnat la Viena, conform caruia principalele institutii de credit, isi vor mentine finantarile in Romania.

Inca de la inceputul lunii aprilie, surse din banca centrala declarau ca bancile au finantari cu scadenta reziduala mai mare de doi ani in valoare totala spre doua miliarde euro. Potrivit surselor, decizia BNR de eliminare a acestora din baza de calcul a RMO urma sa elibereze aproximativ 800 milioane euro. Acest lucru a fost confirmat oficial, ieri de catre seful bancii centrale. “Daca s-ar face un calcul static, la stoc, ar fi sub un miliard de euro, sau 800 milioane euro”, a spus Mugur Isarescu.

De altfel, guvernatorul afirma saptamana trecuta ca BNR va fi “generoasa” cu reducerea RMO la valuta, in functie de nevoile de creditare si termenii acordurilor cu Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana si cel semnat cu bancile la Viena. Bancile comerciale sunt obligate sa constituie rezerve minime obligatorii la banca centrala reprezentand 40% din pasivele in valuta si 18% din cele in lei. La sfarsitul lunii martie, BNR a decis ca rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani se fie redusa la zero, fata de 40% in prezent, incepand cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009. Contributiile suplimentare de capital pe care bancile ar trebui sa le aduca pentru a atinge o rata de solvabilitate de 10%, pe scenariile de stres test, nu depasesc cumulat un miliard de euro, a mai spus, ieri, Isarescu.

“Din cate stiu eu, nu depaseste miliardul de euro necesarul de capital suplimentar (…) Oricum se va face in doua etape, vor avea destul timp”, a declarat guvernatorul BNR, citat de Mediafax. Potrivit acestuia, dupa testele de stres nici o banca nu a avut o solvabilitate mai mica de 8%, dar au fost banci pentru care rata de adecvare a coborat sub 10%, deci vor trebui sa-si majoreze capitalurile. Limita minima pentru indicatorul de solvabilitate este de 8%, dar banca centrala va ridica pragul minim la 10%, de la 1 septembrie. La randul sau, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a declarat, miercuri, ca bancile care au o rata de solvabilitate mai mica de 8% trebuie sa aduca, pana la finele lunii iulie, capitalul necesar pentru a indeplini limita minima in vigoare. Mai mult, pana la finele lunii august, aceste banci vor trebui sa completeze capitalurile astfel incat solvabilitatea calculata potrivit testelor de stres sa atinga 10%.

Gardianul

Expunerea pe care bancile straine s-au angajat sa o mentina include si creditele externalizate

Expunerile pe care principalele grupuri bancare straine s-au angajat sa le pastreze in Romania includ atat refinantarile pentru subsidiarele romanesti, cat si creditele luate de la grup de entitati din Romania, a declarat presedintele Raiffeisen Bank Romania, Steven van Groningen.

“Cand e vorba de expunere, in ea intra atat banii pentru refinantarea subsidiarelor din Romania, cat si creditele luate de la grup de entitati din Romania si creditele externalizate de subsidiarele romanesti. Nu putem spune ca bancile straine au scos bani de la bancile din Romania daca este vorba de credite externalizate. In acest caz, expunerea pe Romania nu se schimba deloc”, a spus van Groningen.

El a adaugat ca angajamentul de la Bruxelles al principalelor noua grupuri bancare din Romania vizeaza expunerea totala si ca, atunci cand bancile din Romania externalizeaza credite, scade expunerea pe plan local si creste expunerea centrala, la nivel de grup expunerea ramanand aceeasi.

“Am incredere ca mare parte a sumei care a iesit din bilanturile subsidiarelor din Romania se datoreaza exportului de credite la nivel de grup”, a afirmat van Groningen.

Pasivele externe ale subsidiarele bancilor grecesti din Romania a scazut in perioada septembrie 2008 – martie 2009 cu 1,641 miliarde euro, in timp ce pasivele externe ae bancilor controlate de grupuri austriece s-au redus cu 652 milioane euro, potrivit unei prezentari a viceguvernatorului BNR, Eugen Dijmarescu.

In acelasi timp, pasivele externe ale bancilor romanesti cu capita francez au sporit cu 722 milioane euro, iar a celor cu capital italian – cu 134 milioane euro in perioada septembrie 2008 – martie 2009.

Marti, la Bruxelles, BNR si FMI au agreat ca reper pentru mentinerea expunerii bancilor straine in Romania sfarsitul lunii martie 2009.

NewsIn

Banca Mondiala: somajul va ajunge la 8% in Romania in 2009 si va scadea usor in 2010

Banca Mondiala estimeaza ca rata somajului in Romania va ajunge in acest an la 8%, urmand sa scada usor sub acest nivel in 2010, Romania fiind singura din cele zece state membre din Europa Centrala si de Est in care situatia somajului se va imbunatati, potrivit unui raport publicat de institutie.

Romania a avut anul trecut un somaj de 5,8%, calculat conform criteriilor Biroului International al Muncii (BIM).

Comisia Nationala de Prognoza (CNP) se asteapta ca, la finalul acestui an, sa fie 620.000 de someri, rata somajului urmand sa urce in acest an la 6,8%, de la 4,4% anul trecut, in timp ce FMI estimeaza ca numarul de someri va ajunge la circa 800.000 la sfarsitul acestui an. Potrivit metodologiei BIM, care largeste plaja de criterii dupa care o persoana este considerata somera, in 2009 vor fi 795.000 de someri, iar rata somajului va fi de 8%.

Ministrul Muncii, Marian Sarbu, declara duminica pentru NewsIn ca majorarea numarului de someri cu numai 0,1% in aprilie fata de martie ar putea reflecta o imbunatatire a economiei romanesti ce ar putea continua si in lunile urmatoare, asa ca e posibil sa nu atingem chiar 800.000 de someri pana la finalul anului.

Statele baltice vor fi cele mai afectate de somaj

Lituania si Letonia ar urma sa fie, conform raportului Bancii Mondiale, cel mai puternic lovite de somaj, rata acestuia urmand sa urce in acest an la aproape 14% in Lituania de la 6% in 2008, in timp ce in Letonia nivelul somajului se va apropia de 16%, dupa ce in 2008 se situase sub 8%. In 2010, ambele state baltice ar urma sa aiba o rata a somajului de 16%, se mai arata in raportul Bancii Mondiale.

Si Estonia va fi afectata de cresterea somajului, care aproape ca se va dubla in 2009 fata de 2008, pana aproape de 12%, urmand sa urce si in 2010, peste 14%, mai arata estimarile Bancii Mondiale.

“Muncitorii din tarile in care exista un curs de schimb fix se vor confrunta cu riscuri mai mari de concedieri, deoarece pierderea slujbelor ar putea creste in mod accentuat odata cu declinul productiei, situatie care se va manifesta cu precadere in statele baltice”, se arata in raport.

Slovacia va avea, potrivit Bancii Mondiale, o rata a somajului de 12% in 2009 si usor peste acest procent in 2010, in urcare cu peste 2 puncte procentuale fata de 2008.

Banca Mondiala vede pentru Polonia un nivel al somajului de 10% in acest an, in urcare de la 7% in 2008, precum si o adancire in continuare, peste 12%, in 2010.

In Ungaria, somajul s-ar putea apropia de 10% in 2009, de la mai putin de 8% in 2008, si ar putea creste spre 12% in 2010.

Bulgaria ar putea avea o rata a somajului de peste 7% in acest an, in urcare cu un punct procentual fata de 2008, iar in 2010, Banca Mondiala estimeaza un nivel al somajului de aproape 8%.

In Slovenia, rata somajului ar putea urca de la mai mult de 4% in 2008, peste 6% in 2009, urmand sa depaseasca 7% in 2010, potrivit estimarilor Bancii Mondiale.

Cea mai mica rata a somajului din zona ECE ar putea fi inregistrata in acest an de Cehia, de 6%, in crestere de la aproximativ 4% in 2008, potrivit estimarilor Bancii Mondiale. Pentru 2010, analistii bancii anticipeaza ca somajul din Cehia se va apropia de 8%.

Analistii Bancii Mondiale au mai anuntat ca economiile ex-comuniste ce fac parte din Uniunea Europeana s-ar putea comprima cu circa 3% in 2009, in contextul in care criza afecteaza o regiune ce a inregistrat anterior cresteri importante, iar o revenire pe verde ar putea fi inregistrata pana la sfarsitul lui 2009.

In raport, institutia arata ca perspectivele privind cresterea economica a regiunii, ce cuprinde Romania, Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Slovenia, sunt incerte in ceea ce priveste urmatorii ani.

NewsIn

Pogea: Guvernul va garanta 80% din creditul pentru achizitia primei case

Guvernul va garanta, prin proiectul “Prima Casa”, 80% din valoarea unui imprumut pentru cumpararea unei locuinte de catre persoanele fizice, in special familiile tinere, care nu au avut niciodata o casa, a declarat ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, la finalul sedintei de guvern.

Beneficiarii acestui proiect sunt persoanele fizice care nu au luat pana acum un credit ipotecar si care nu au si nici nu au avut o casa in proprietate, a precizat ministrul.

“Proiectul garanteaza imprumutul pentru cei care vor sa isi cumpere o casa. Statul va garanta 80% din valoarea creditului care urmeaza sa fie garantat de catre Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, caruia ii vom extinde obiectul de activitate, putand garanta inclusiv creditele ipotecare ale bancilor”, a spus Pogea.

El a mentionat ca proiectul ar putea debloca piata imobiliara.

Resursele fondului vor fi asigurate dintr-un imprumut in valoare de 100 de milioane euro, care va fi garantat de catre stat in proportie de 80%. De asemenea, Fondul national de garantare a creditelor va acorda garantii in valoare de aproximativ un miliard de euro pentru creditele ipotecare persoanelor care vor sa-si cumpere o casa, a precizat ministrul.

Potrivit premierului Emil Boc, proiectul “Prima Casa” ar urma sa devina operational in cel mult 60 de zile.Premierul a precizat ca “valoarea maxima a creditului ce va fi garantata este de  60.000 de euro”. “Prin garantarea creditului, se reduce costul acestuia, care devine, astfel, mai accesibil”, a spus Boc.

Guvernul a aprobat miercuri, prin memorandum, programul “Prima Casa”, a anuntat premierul, la finalul sedintei de guvern.

NewsIn

Gentlemen’s agreement din banca in banca

Fiecare banca-mama isi va asuma, printr-o scrisoare de angajament cu BNR, ca nu-si reduce finantarea catre banca din Romania.

Bancile straine care detin primele noua institutii de credit din Romania vor semna, in urmatoarele 90 de zile, scrisori individuale de angajament cu Banca Nationala a Romaniei (BNR) referitor la mentinerea liniilor de finantare la nivelul din martie. Intelegerea a fost convenita marti, la Bruxelles, la o intalnire care a urmat intelegerii de la Viena, prin care grupurile straine s-au angajat sa nu-si reduca liniile de finantare acordate bancilor romanesti si prevede inclusiv sprijinirea bancilor autohtone pentru mentinerea unui nivel al ratei de solvabilitate de peste 10%. Noile angajamente privesc fiecare institutie de credit in parte si vor fi aprobate de conducerile bancilor-mama.
 
Totusi, si aceste acorduri, chiar daca sunt scrise, sunt tot un fel de gentlemen’s agreement, fara sanctiuni, pentru ca astfel s-ar incalca legislatia comunitara, care garanteaza libera circulatie a capitalurilor.

“Aceste documente au un caracter voluntar, cu putere efectiva, dar nu reprezinta un document cu caracter de lege pe care daca il incalci atrage raspunderi si sanctiuni. Nu cred insa ca banci mari, serioase din Europa, odata ce au semnat, nu-si vor respecta angajamentele”, a spus prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, la Forumul Financiar Central si Sud-Est European, organizat de Forum Invest. Anterior, economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, afirmase ca intelegerile cu bancile-mama, chiar daca sunt sub forma unor scrisori de angajament semnate, reprezinta doar un gentlemen’s agreement. “Atat timp cat ai liberalizare totala a contului de capital nu poate fi o impunere legala de a nu scoate niste bani din tara”, a explicat Lazea.
 
Georgescu a mai spus ca, in functie de profilul de risc si de managementul riscului de la institutiile de credit, BNR poate solicita, temporar, chiar o rata de solvabilitate minima mai mare de 10%.
 
Reprezentantii celor noua banci se vor mai intalni o data, peste sase luni, potrivit declaratiilor lui Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania. Intrebat daca acordul actual stabilit de cele noua banci cu autoritatile romane poate fi schimbat, Van Groningen a raspuns ca “orice intelegere poate fi modificata, dar nu cred ca vor fi schimbari dramatice”.

Integral in Cotidianul

Japonia, tara care isi sacrifica economia, dar nu si angajatii

Masaaki Taruki, proprietarul unui IMM din industria prelucrarii metalului si-a vazut la sfarsitul anului trecut afacerile reduse la jumatate, insa nici o clipa nu s-a gandit sa-si salveze compania prin concedierea unei parti a angajatilor. In schimb, si-a convocat managerii si i-a pus sa se gandeasca la noi modalitati de umplere a timpului liber al salariatilor, scrie International Herald Tribune.

Printre propuneri s-au numarat crearea unei gradini interioare sau un atelier de reparat obiecte din metal. Ca urmare a subsidiilor acordate de guvern, Aruki a dezvoltat in halele firmei, printre cazanele si masinariile puse la conservare din cauza lipsei de comenzi, o adevarata ferma pe care angajatii, pana nu demult obisnuiti sa manipuleze zilnic sute de kilograme de fier topit, o intretin bucurosi ca au inca o ocupatie.

Un alt intreprinzator din centrul Japoniei, Shinano Kogyo, dupa ce a suferit o scadere a afacerii de 70% anul trecut, si-a trimis angajatii la maturat strazi si debarasat gunoaie in cartierele invecinate, activitate platita cu salariul fixat la angajare.

Potrivit ultimelor statistici, economia Japoniei a suferit cea mai serioasa contractie din ultimii 54 de ani, cu un declin trimestrial de 15,2%. Cu toate acestea, doar o mica parte a angajatilor si-a pierdut locurile de munca. Rata somajului este de doar 4,8%, cu mult mai mica decat in Statele Unite ale Americii sau Europa, unde tinde spre 10%.

Procentul redus al somerilor este explicat de analistii niponi prin rolul crescut pe care il are statul in domeniul dinamicii fortei de munca si prin prevalenta ideii ca un serviciu trebuie mentinut o viata intreaga.

“Presiunea mentinerii unei perioade cat mai lungi a job-ului este inca foarte puternica in Japonia. Companiile isi sacrifica mai intai angajatii temporari, apoi reduc timpul de lucru si bonusurile. Sunt dispusi mai degraba sa renunte la furnizori decat la angajati”, spune Peter Matanle, expert in probleme nipone la University of Sheffield.

Totusi, aceasta strategie favorabila salariatilor are costuri economice insemnate si, conform multor analisti pun in pericol economia in ansamblul ei. Reducerea salariilor duce la o reducere a consumului. Patronii se afla in imposibilitatea de a face noi angajari, lovind in mod direct tinerii. Scaderea productivitatii afecteaza competitivitatea Japoniei pe o piata internationala din ce in ce mai agresiva.

“Mentinerea artificiala a excesului de muncitori duce la riscul tinerii in viata a unor afaceri necompetitive sau ale caror produse nu mai au o piata de desfacere. O astfel de abordare poate afecta intr-o masura mult mai mare angajatii pe termen lung”, spune Hisashi Yamada, economist la Japan Research Institute.

http://www.banknews.ro/stire/28692_japonia,_tara_care_isi_sacrifica_economia,_dar_nu_si_angajatii.html

SRI: Daca bancile ar fi fost de stat, am fi avut alte parghii de interventie

 SRI a iesit ieri la vanatoare de economisti si ciberneticieni organizand in premiera o intalnire cu studentii de la ASE carora le-a fost prezentata oferta de studii postuniversitare, cat si oportunitatile de a urma o cariera in cadrul serviciului.

 

Cu aceasta ocazie, reprezentanti ai Serviciului Roman de Informatii (SRI) au afirmat ca daca bancile din Romania ar fi fost detinute de stat, riscul cauzat de criza financiara ar fi fost mai bine administrat de autoritati. Aceasta este prima declaratie a unui oficial SRI in ceea ce priveste criza financiara si impactul asupra sectorului bancar.

„In contextul crizei economice actuale s-a vazut necesitatea departamentului de securitate economica in structura organizatorica a institutiei. Principiul securitatii economice nationale presupune asigurarea starii economice fundamentate pe legi, stabilitate, prosperitate si echilibru, si in care functioneaza mecanismul economiei de piata”, a spus Gabriel Cojocaru, care activeaza in cadrul Directiei Analiza de Risc Economic din SRI.
 
Bancile si energia, in vizor
Potrivit acestuia, in perioada urmatoare departamentul din care face parte se va orienta mai mult catre observarea sistemului financiar-bancar, dar si a celui energetic, astfel incat riscurile la nivelul bancilor din sistem sa fie diminuate si controlate.
„Fiind vorba despre un sistem economic deschis era aproape imposibil de evitat ca criza economica internationala sa nu se propage si in Romania. Criza reprezinta o premisa de aparitie a riscurilor in sistemul economic national. Accentul in perioada aceasta cade pe sistemul financiar-bancar si pe cel energetic”, a adaugat Cojocaru.
In conditiile in care sistemul bancar romanesc este detinut in proportie de peste 80% de catre straini, Cojocaru apreciaza ca acest lucru nu reprezinta neaparat un risc in plus, insa este de parere ca in cazul in care sistemul bancar ar fi fost detinut in proportie majoritara de stat sistemul ar fi prezentat poate mai multa garantie.
„Faptul ca sistemul bancar este detinut in cea mai mare parte de straini nu reprezinta neaparat un risc in plus. Poate intr-adevar daca sistemul ar fi fost detinut de stat, parghiile de interventie in sistem ar fi fost mai ample, iar acest lucru ar fi reprezentat un plus pentru institutiile statului”, a continuat Cojocaru.
Statul a fost implicat in sectorul bancar, dar administrarea sa a fost ineficienta din cauza coruptiei.
Astfel, cea mai mare banca de stat, Bancorex, a trebuit sa fie preluata de BCR din cauza creditelor neperformante, Banca Agricola a fost vanduta cu doar 50 milioane de dolari catre austriecii de la Raiffeisen tot din cauza creditelor nerecuperabile, iar CEC a fost pusa intr-o situatie foarte dificila in 2000 din cauza asocierii cu FNI, cea mai mare frauda financiara din Romania, cu autori inca neelucidati si nepedepsiti.
Statul a cheltuit in total 3 miliarde $ in anii 1999-2000 din cauza creditelor neperformante de la Bancorex si Banca Agricola, iar acum AVAS plateste daune in cazul FNI.
 
Studentii: Am primit prea putine informatii
Cei circa 50 de studenti ai Academiei de Studii Economice care au participat la intalnirea cu reprezentantii SRI nu au fost foarte multumiti de informatiile furnizate de SRI. „Informatiile date au fost din pacate prea putine. Departamentele din cadrul serviciului trebuia prezentate mai in detaliu, precum si atributiile din cadrul acestora. Este pacat, pentru ca interesul pentru a lucra in cadrul unor astfel de institutii este ridicat”, a spus Andreea, studenta la ASE in anul I de Master. Studentii s-au aratat interesati in special de modalitatile de incadrare si retragere din cadrul serviciului.„Voiam sa aflu mai multe informatii despre cum se recruteaza in cadrul SRI, care sunt conditiile de admitere la ANI, din pacate insa nu am aflat mai multe decat informatiile disponibile pe internet. M-ar tenta o cariera mai ales in Serviciul de Informatii Externe, iar in cadrul SRI mi-ar placea sa lucrez in departamentul de contraspionaj”, a declarat Victor, student in anul I la Master in cadrul ASE. SRI va organiza intalniri similare si la Universitatea Bucuresti, in cadrul facultatilor de sociologie si asistenta sociala, drept si psihologie.

Ion Tiriac: In sase luni va veni adevarata criza. Bancile vor cere banii inapoi

5% din timpul lui Ion Tiriac se concentreaza pe tenis. In rest, afacerile din Romania ii mananca “prea mult timp”. “Eu banii nu i-am facut in Romania, i-am facut in sport si in sport as fi facut enorm in continuare. Dar mi-a trebuit sa ma intorc in tara si deja sunt 20 de ani de cand ma chinui si ma bat acolo cu morile de vant”, spune Tiriac, care crede ca daca nu ar fi venit sa faca afaceri in Romania, ar fi putut fi mult mai bogat.

Afacerile au crescut foarte repede, considera Ion Tiriac, iar acum “am la palarie de nu mai pot in Romania”. Omul de afaceri a fost primul miliardar roman inclus in topul Forbes in 2007, cu o avere de 1,1 miliarde de dolari. Conform calculelor BUSINESS Magazin, averea lui atinsese deja un miliard de euro inca din 2005. Omul de afaceri admite ca grupul sau trebuie sa intre intr-un proces de consolidare si, in paralel, de castigare a cotei de piata, pentru care criza e o perioada destul de buna. Consolidarea a inceput pentru Ion Tiriac cu cativa ani in urma, cand spune ca a vandut tot ce a avut in America si in Franta, pentru a se concentra pe Romania, deoarece nu isi putea controla afacerile altfel. Acum, a reusit sa mai si imparta controlul. “Sper mult in Ion Ion – multumesc lui Dumnezeu, are 8.300 de oameni in subordine si e omul care are capul cu el. Feciorul a facut scoala: a facut Universitatea in Statele Unite, MBA la Irwin; eu ce am facut, sport si o facultate in anii ’60 in Romania?” Ion Tiriac spune ca a inceput sa lucreze cot la cot cu fiul sau de aproximativ patru ani: “In charge e si nu e, pentru ca e tot roman si tot pompier e si trebuie sa schimbe cipul de sase ori pe zi; numai ce il aud: aoleu, am ramas cu 20.000 de masini pe stoc”. Aici, omul de afaceri da din cap aprobator – este multumit de afacerea prin care grupul Tiriac a vandut masini in programul Rabla din Germania: “Din noiembrie pana acum, in plina criza, Ion Ion a vandut 11.000 de masini; nici nu visam, a fost United States of Europe”.
 
Criza i-a prins pe cei mai multi nepregatiti, crede omul de afaceri, care se felicita acum ca s-a pregatit din timp si si-a deschis linii de creditare pentru a avea acces la bani, dar si pentru ca si-a pastrat rezerve. Pentru ca altfel i-ar fi fost chiar greu, mai ales tinand cont de specificul afacerilor sale: “Automobile? Real estate? Nu mai merge nimic. Din fericire, frica nu imi e, am vazut criza venind si am destui bani gheata ca sa inghit hapul; e adevarat, ma costa criza, dar pot rezista fara sa fiu obligat sa vand un apartament; oricum nu merge sa le vand nici pe alea cu 4.000 de euro pe metru patrat, nici pe celelalte cu 1.000 de euro metrul patrat”.
 
Cu toate ca vede efectele crizei si in Romania, omul de afaceri considera ca valul cel mai puternic al crizei nu a lovit inca: “In sase luni va veni adevarata criza. Bancile vor cere banii de la Georgica, Costel, cei care au o mica afacere. Atunci toti Georgicii vor ramane faliti, dar nici bancile nu o vor duce mai bine”. Luand in calcul si perioada de recesiune, omul de afaceri este de parere ca “actuala criza va trece in cativa ani”. Insa Tiriac admite ca il intristeaza tare criza, “chiar foarte tare”: “Se pierde munca si e trist. Dar nu ma sperie, pentru ca sunt mai pregatit decat altii”.

Integral in Business Magazin

Asigurarea obligatorie a locuintei se mai amana inca 6 luni sau un an

Companiile de asigurari au cerut CSA ca legea asigurarii obligatorii a locuintei sa fie modificata. CSA a fost de acord, iar in prezent se asteapta punctul de vedere al Guvernului. Asiguratorii cer aplicarea fransizei si nu sunt de acord cu plafonarea sumei asigurate, adica solicita o polita mai mare.

Introducerea asigurarilor obligatorii pentru locuinte nu se va mai face de la 1 iulie 2009, asa cum se stabilise, ci, cel mai devreme, incepand cu 1 ianuarie 2010. E posibil ca intarzierea sa fie si mai mare de 6 luni de zile si sa treaca chiar de un an. Motivul amanarii introducerii asigurarii obligatorii: Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) si-a dat avizul asupra unor propuneri a Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurari din Romania (UNSAR) privind modificarea legii asigurarilor obligatorii. In acest moment se asteapta punctul de vedere al Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) cu privire la modificarea legii.

Surse autorizate sustin ca MAI ar putea fi de acord cu modificarea legii asigurarilor obligatorii, deci automat cu amanarea introducerii asigurarii obligatorii a locuintei de la 1 iulie 2009 deoarece, potrivit legii, Guvernul trebuie sa faca rost de credite pentru a achita reasigurarea locuintelor, iar valoarea acestor credite ajunge la 120 de milioane de euro. Or, in aceasta perioada de criza dobanda la credite este destul de mare.

Una din modificarile care ar putea fi aduse legii asigurarilor obligatorii se refera la aplicarea fransizei – partea din despagubire care va fi suportata de catre asigurat: 200, respectiv 500 de euro pentru sumele asigurate de 10.000, si respectiv 20.000 de euro. Practic, asta inseamna ca daca paguba la casa este mai mica de 200 sau 500 de euro, proprietarul nu va primi nici un ban de la societatea de asigurari. Daca paguba este de exemplu de 1.500 de euro, iar fransiza este la locuinta de 200 de euro, atunci asiguratul va primi de la asigurator suma de 1.300 de euro. La fransiza de 500 de euro la aceeasi paguba asiguratul va primi in mana doar 1.000 de euro. “Societatile de asigurari vor introducerea fransizei, deoarece sub aceasta suma de bani nu se justifica intocmirea dosarului de dauna”, spune Albin Biro, membru CSA.

O alta propunere a UNSAR se refera la eliminarea pragului privind suma asigurata, adica de maxim 20.000 de euro. Asiguratorii cer ca fiecare locuinta sa fie expertizata, iar locuinta sa fie asigurata in functie de valoarea data de expertiza. In acest caz vor exista locuinte a caror valoare va depasi 100.000 de euro, suma asigurata, dar in acest caz va creste si valoarea politei platite de persoana in cauza la 100 de euro anual sau mai mult.

Integral in Cotidianul

Topul celor mai rezistente ţări la recesiune

În timpuri speciale, topuri speciale. Întrucât termenul de recesiune a devenit foarte comun, experţii au început să realizeze clasamente care până nu demult ni s-ar fi părut bizare.

Institute for Management Development (IMD) a realizat un top al ţărilor cele mai rezistente la recesiune.

Kazahstan, mai pregătit decât America

Țări foarte influente în economia globală a ultimelor decenii, precum Statele Unite ale Americii sau Japonia, se află pe locuri inferioare ale clasamentului întocmit de IMD. SUA se află pe locul 28, între Kazahstan şi Coreea, iar Marea Britanie pe locul 34. Cea mai mare economie europeană, Germania, ocupă locul 24, în timp ce Japonia se află pe 26.

Top 10

În ceea ce priveşte primele zece locuri din clasament, situaţia stă în felul următor:

Malaezia ocupă ultima poziţie în top 10, în spatele Finlandei care se află pe cea de-a noua poziţie. Cu un punctaj de 81,35 din 100, Austria se află pe locul 8, iar Suedia a reuşit să obţină poziţia 7.

În ciuda scandalului privind secretul bancar care ar putea să ameninţe sectorul său financiar, Elveţia se află pe locul 6 în acest top, în timp ce Hong Kong se află pe 5.

O altă ţară scandinavică ocupă poziţia a 4-a: este vorba despre Norvegia. Pe 3 se află Qatar, în timp ce Singapore se află pe locul 2.

Cea mai bine pregătită Țara pentru recesiune în viziunea celor de la IMD este Danemarca. Aceasta a reuşit să obţină punctaj maxim în clasament.

O surpriză a topului este China, care nu a reuşit să se claseze decât pe poziţia 18, în ciuda opiniilor analiştilor care spun că economia acestei ar putea face faţă unei recesiuni.

Criteriile IMD

Cele patru mari criterii în urma cărora s-a realizat topul sunt: previziunile economice, afacerile, societatea şi guvernarea.

Pentru previziunile economice s-au urmărit inflaţia, evoluţia PIB, rata şomajului şi balanţa de cont curent.

La criteriul “Afaceri” s-au luat în considerare etica în afaceri, credibilitatea managerilor şi valorile corporatiste.

În ceea ce priveşte monitorizarea guvernării, studiul a luat în calcul modul în care sunt gestionate finanţele publice, adaptabilitatea politicilor guvernamentale, birocraţia şi deciziile Executivului.

Riscul de instabilitate politică, coeziunea socială, flexibilitatea şi adaptabilitatea, atitudinea faţă de globalizare şi nevoia de reforme economice şi sociale, au intrat la criteriul „Societate”.

România, în coada listei

România se află pe locul 54 din 57 de ţări analizate, cu un punctaj infim, 4,17 dintr-un maxim de 100, sub Bulgaria (locul 46 – 25,33 puncte) şi Ungaria (locul 52 – 7,11 puncte), dar cu puţin deasupra Ucrainei (locul 55 – 1,86 puncte), Argentinei (locul 56 – 0,04 puncte) şi Venezuelei (locul 57 – 0 puncte).

SURSA: IMD

http://www.capital.ro/articol/topul-celor-mai-rezistente-tari-la-recesiune-119706.html