Posted on by

SRI: Daca bancile ar fi fost de stat, am fi avut alte parghii de interventie

 SRI a iesit ieri la vanatoare de economisti si ciberneticieni organizand in premiera o intalnire cu studentii de la ASE carora le-a fost prezentata oferta de studii postuniversitare, cat si oportunitatile de a urma o cariera in cadrul serviciului.

 

Cu aceasta ocazie, reprezentanti ai Serviciului Roman de Informatii (SRI) au afirmat ca daca bancile din Romania ar fi fost detinute de stat, riscul cauzat de criza financiara ar fi fost mai bine administrat de autoritati. Aceasta este prima declaratie a unui oficial SRI in ceea ce priveste criza financiara si impactul asupra sectorului bancar.

„In contextul crizei economice actuale s-a vazut necesitatea departamentului de securitate economica in structura organizatorica a institutiei. Principiul securitatii economice nationale presupune asigurarea starii economice fundamentate pe legi, stabilitate, prosperitate si echilibru, si in care functioneaza mecanismul economiei de piata”, a spus Gabriel Cojocaru, care activeaza in cadrul Directiei Analiza de Risc Economic din SRI.
 
Bancile si energia, in vizor
Potrivit acestuia, in perioada urmatoare departamentul din care face parte se va orienta mai mult catre observarea sistemului financiar-bancar, dar si a celui energetic, astfel incat riscurile la nivelul bancilor din sistem sa fie diminuate si controlate.
„Fiind vorba despre un sistem economic deschis era aproape imposibil de evitat ca criza economica internationala sa nu se propage si in Romania. Criza reprezinta o premisa de aparitie a riscurilor in sistemul economic national. Accentul in perioada aceasta cade pe sistemul financiar-bancar si pe cel energetic”, a adaugat Cojocaru.
In conditiile in care sistemul bancar romanesc este detinut in proportie de peste 80% de catre straini, Cojocaru apreciaza ca acest lucru nu reprezinta neaparat un risc in plus, insa este de parere ca in cazul in care sistemul bancar ar fi fost detinut in proportie majoritara de stat sistemul ar fi prezentat poate mai multa garantie.
„Faptul ca sistemul bancar este detinut in cea mai mare parte de straini nu reprezinta neaparat un risc in plus. Poate intr-adevar daca sistemul ar fi fost detinut de stat, parghiile de interventie in sistem ar fi fost mai ample, iar acest lucru ar fi reprezentat un plus pentru institutiile statului”, a continuat Cojocaru.
Statul a fost implicat in sectorul bancar, dar administrarea sa a fost ineficienta din cauza coruptiei.
Astfel, cea mai mare banca de stat, Bancorex, a trebuit sa fie preluata de BCR din cauza creditelor neperformante, Banca Agricola a fost vanduta cu doar 50 milioane de dolari catre austriecii de la Raiffeisen tot din cauza creditelor nerecuperabile, iar CEC a fost pusa intr-o situatie foarte dificila in 2000 din cauza asocierii cu FNI, cea mai mare frauda financiara din Romania, cu autori inca neelucidati si nepedepsiti.
Statul a cheltuit in total 3 miliarde $ in anii 1999-2000 din cauza creditelor neperformante de la Bancorex si Banca Agricola, iar acum AVAS plateste daune in cazul FNI.
 
Studentii: Am primit prea putine informatii
Cei circa 50 de studenti ai Academiei de Studii Economice care au participat la intalnirea cu reprezentantii SRI nu au fost foarte multumiti de informatiile furnizate de SRI. „Informatiile date au fost din pacate prea putine. Departamentele din cadrul serviciului trebuia prezentate mai in detaliu, precum si atributiile din cadrul acestora. Este pacat, pentru ca interesul pentru a lucra in cadrul unor astfel de institutii este ridicat”, a spus Andreea, studenta la ASE in anul I de Master. Studentii s-au aratat interesati in special de modalitatile de incadrare si retragere din cadrul serviciului.„Voiam sa aflu mai multe informatii despre cum se recruteaza in cadrul SRI, care sunt conditiile de admitere la ANI, din pacate insa nu am aflat mai multe decat informatiile disponibile pe internet. M-ar tenta o cariera mai ales in Serviciul de Informatii Externe, iar in cadrul SRI mi-ar placea sa lucrez in departamentul de contraspionaj”, a declarat Victor, student in anul I la Master in cadrul ASE. SRI va organiza intalniri similare si la Universitatea Bucuresti, in cadrul facultatilor de sociologie si asistenta sociala, drept si psihologie.
Posted on by

Ion Tiriac: In sase luni va veni adevarata criza. Bancile vor cere banii inapoi

5% din timpul lui Ion Tiriac se concentreaza pe tenis. In rest, afacerile din Romania ii mananca “prea mult timp”. “Eu banii nu i-am facut in Romania, i-am facut in sport si in sport as fi facut enorm in continuare. Dar mi-a trebuit sa ma intorc in tara si deja sunt 20 de ani de cand ma chinui si ma bat acolo cu morile de vant”, spune Tiriac, care crede ca daca nu ar fi venit sa faca afaceri in Romania, ar fi putut fi mult mai bogat.

Afacerile au crescut foarte repede, considera Ion Tiriac, iar acum “am la palarie de nu mai pot in Romania”. Omul de afaceri a fost primul miliardar roman inclus in topul Forbes in 2007, cu o avere de 1,1 miliarde de dolari. Conform calculelor BUSINESS Magazin, averea lui atinsese deja un miliard de euro inca din 2005. Omul de afaceri admite ca grupul sau trebuie sa intre intr-un proces de consolidare si, in paralel, de castigare a cotei de piata, pentru care criza e o perioada destul de buna. Consolidarea a inceput pentru Ion Tiriac cu cativa ani in urma, cand spune ca a vandut tot ce a avut in America si in Franta, pentru a se concentra pe Romania, deoarece nu isi putea controla afacerile altfel. Acum, a reusit sa mai si imparta controlul. “Sper mult in Ion Ion – multumesc lui Dumnezeu, are 8.300 de oameni in subordine si e omul care are capul cu el. Feciorul a facut scoala: a facut Universitatea in Statele Unite, MBA la Irwin; eu ce am facut, sport si o facultate in anii ’60 in Romania?” Ion Tiriac spune ca a inceput sa lucreze cot la cot cu fiul sau de aproximativ patru ani: “In charge e si nu e, pentru ca e tot roman si tot pompier e si trebuie sa schimbe cipul de sase ori pe zi; numai ce il aud: aoleu, am ramas cu 20.000 de masini pe stoc”. Aici, omul de afaceri da din cap aprobator – este multumit de afacerea prin care grupul Tiriac a vandut masini in programul Rabla din Germania: “Din noiembrie pana acum, in plina criza, Ion Ion a vandut 11.000 de masini; nici nu visam, a fost United States of Europe”.
 
Criza i-a prins pe cei mai multi nepregatiti, crede omul de afaceri, care se felicita acum ca s-a pregatit din timp si si-a deschis linii de creditare pentru a avea acces la bani, dar si pentru ca si-a pastrat rezerve. Pentru ca altfel i-ar fi fost chiar greu, mai ales tinand cont de specificul afacerilor sale: “Automobile? Real estate? Nu mai merge nimic. Din fericire, frica nu imi e, am vazut criza venind si am destui bani gheata ca sa inghit hapul; e adevarat, ma costa criza, dar pot rezista fara sa fiu obligat sa vand un apartament; oricum nu merge sa le vand nici pe alea cu 4.000 de euro pe metru patrat, nici pe celelalte cu 1.000 de euro metrul patrat”.
 
Cu toate ca vede efectele crizei si in Romania, omul de afaceri considera ca valul cel mai puternic al crizei nu a lovit inca: “In sase luni va veni adevarata criza. Bancile vor cere banii de la Georgica, Costel, cei care au o mica afacere. Atunci toti Georgicii vor ramane faliti, dar nici bancile nu o vor duce mai bine”. Luand in calcul si perioada de recesiune, omul de afaceri este de parere ca “actuala criza va trece in cativa ani”. Insa Tiriac admite ca il intristeaza tare criza, “chiar foarte tare”: “Se pierde munca si e trist. Dar nu ma sperie, pentru ca sunt mai pregatit decat altii”.

Integral in Business Magazin

Posted on by

Boc: Guvernul poate lua masura supraimpozitarii profitului daca bancile retrag liniile de finantare

Guvernul ar putea lua masura supraimpozitarii profitului daca bancile comerciale din Romania nu vor respecta intelegerea initiala cu statul roman si isi vor retrage liniile de finantare, a declarat marti premierul Emil Boc.

“Daca bancile straine, prin reprezentantele lor in Romania, nu vor intelege ca au obtinut profituri extrem de importante in Romania in vremuri foarte bune, iar acum cand vremurile sunt dificile vor arunca povara crizei numai pe umerii romanilor si sa-si retraga banii la bancile din strainatate, atunci avem posibilitatea de a aplica masuri precum acea taxa “Robin Hood”, de supraimpozitare a profiturilor”, a declarat Boc la postul public de radio.

El a precizat ca nu are deocamdata semnale ca bancile intentioneaza sa retraga liniile de finatare ca urmare a diminuarii rezervelor minime obligatorii.

Boc spera ca, incepand cu lunile iunie-iulie, sa de “dezghete” creditarea, avand in vedere ca, dupa 24 mai, intra in vigoare unele reglementari ale Bancii Nationale a Romaniei care vor permite relansarea creditarii. Premierul a spus ca Executivul ar putea lua masuri pentru reluarea creditarii in Romania inca din sedinta de miercuri a Executivului, pentru a sprijni IMM-urile, fara a preciza despre ce este vorba. Premierul a spus ca “vremea creditului cu buletinul pentru consum este inca departe”, iar creditarea se va relua in principal pentru IMM-uri, investitii in constructii si agricultura.

Boc a spus ca acordul semnat la Viena cu bancile va fi refacut impreuna cu BNR si cu Guvernul.

NewsIn

Posted on by

Pogea someaza bancile sa scoata economia din impas

Bancile comerciale trebuie sa participe, alaturi de guvern, la finantarea si relansarea economiei romanesti, pentru a depasi perioada de criza, a declarat marti, la Realitatea FM, ministrul finantelor publice, Gheorghe Pogea.

“Acordul si discutiile pe care le-am avutin repetate randuri cu bancile si angajamentele acestora sunt ca eleisi vor pastra liniile de finantare. In Romania nivelul dobanzilor esteinca ridicat, exista o stare de asteptare si noi facem apel la sistemul bancar sa participe alaturi de guvern la eforturile pe care le facem sa trecem peste aceasta perioada de criza”, a spus Pogea.

Mai devreme, premierul Emil Boc a declarat, la postul public de radio, ca Guvernul ar putea decide sa supraimpoziteze profitul bancilor comerciale din Romania, daca acestea nu vor respectaintelegerea initiala cu statul roman siisi vor retrage liniile de finantare.

“Daca bancile straine, prin reprezentantele lorin Romania, nu vorintelege ca au obtinut profituri extrem de importantein Romaniain vremuri foarte bune, iar acum cand vremurile sunt dificile vor arunca povara crizei numai pe umerii romanilor si vor sa-si retraga banii la bancile din strainatate, atunci avem posibilitatea de a aplica masuri precum acea taxa ‘Robin Hood’, de supraimpozitare a profiturilor”, a declarat Boc.

Totusi, premierul a precizat ca nu are deocamdata semnale ca bancile intentioneaza sa retraga liniile de finatare, ca urmare a diminuarii rezervelor minime obligatorii. Boc spera ca, incepand cu lunile iunie-iulie, sa se “dezghete” creditarea, mizand pe reducerea la zero a rezervelor minime obligatorii la resurselein valuta atrase pe termen lung de banci,incepand cu perioada de constituire 24 mai-23 iunie.

Pogea considera ca declaratia premierului trebuie luata ca un apel la banci, astfelincat acestea sa se angajeze alaturi de guvern la finantarea si relansarea economiei. 

Reprezentantii Comisiei Europene si cei ai Fondului Monetar International seintalnesc marti la Bruxelles cu trimisii bancilor cu capital strain din Romania.in cadrul acestei reuniuni, bancilor li se va cere sa respecte angajamentul de principiu pe care si l-au asumatin luna martie, referitor la sustinerea finantarilor pentru economia romaneasca,in sensul repornirii creditarii.

La sfarsitul lunii martie, reprezentantii a noua grupuri bancare europene cu afaceriin Romania – Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank si Piraeus Bank – s-auintalnit la Viena cu oficiali ai FMI si BNR si s-au angajat sa sustina operatiunile de pe pe piata romaneasca si, in caz de nevoie, sa suplimenteze capitalul subsidiarelor din Romania.

NewsIn

Posted on by

Asigurarea obligatorie a locuintei se mai amana inca 6 luni sau un an

Companiile de asigurari au cerut CSA ca legea asigurarii obligatorii a locuintei sa fie modificata. CSA a fost de acord, iar in prezent se asteapta punctul de vedere al Guvernului. Asiguratorii cer aplicarea fransizei si nu sunt de acord cu plafonarea sumei asigurate, adica solicita o polita mai mare.

Introducerea asigurarilor obligatorii pentru locuinte nu se va mai face de la 1 iulie 2009, asa cum se stabilise, ci, cel mai devreme, incepand cu 1 ianuarie 2010. E posibil ca intarzierea sa fie si mai mare de 6 luni de zile si sa treaca chiar de un an. Motivul amanarii introducerii asigurarii obligatorii: Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) si-a dat avizul asupra unor propuneri a Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurari din Romania (UNSAR) privind modificarea legii asigurarilor obligatorii. In acest moment se asteapta punctul de vedere al Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) cu privire la modificarea legii.

Surse autorizate sustin ca MAI ar putea fi de acord cu modificarea legii asigurarilor obligatorii, deci automat cu amanarea introducerii asigurarii obligatorii a locuintei de la 1 iulie 2009 deoarece, potrivit legii, Guvernul trebuie sa faca rost de credite pentru a achita reasigurarea locuintelor, iar valoarea acestor credite ajunge la 120 de milioane de euro. Or, in aceasta perioada de criza dobanda la credite este destul de mare.

Una din modificarile care ar putea fi aduse legii asigurarilor obligatorii se refera la aplicarea fransizei – partea din despagubire care va fi suportata de catre asigurat: 200, respectiv 500 de euro pentru sumele asigurate de 10.000, si respectiv 20.000 de euro. Practic, asta inseamna ca daca paguba la casa este mai mica de 200 sau 500 de euro, proprietarul nu va primi nici un ban de la societatea de asigurari. Daca paguba este de exemplu de 1.500 de euro, iar fransiza este la locuinta de 200 de euro, atunci asiguratul va primi de la asigurator suma de 1.300 de euro. La fransiza de 500 de euro la aceeasi paguba asiguratul va primi in mana doar 1.000 de euro. “Societatile de asigurari vor introducerea fransizei, deoarece sub aceasta suma de bani nu se justifica intocmirea dosarului de dauna”, spune Albin Biro, membru CSA.

O alta propunere a UNSAR se refera la eliminarea pragului privind suma asigurata, adica de maxim 20.000 de euro. Asiguratorii cer ca fiecare locuinta sa fie expertizata, iar locuinta sa fie asigurata in functie de valoarea data de expertiza. In acest caz vor exista locuinte a caror valoare va depasi 100.000 de euro, suma asigurata, dar in acest caz va creste si valoarea politei platite de persoana in cauza la 100 de euro anual sau mai mult.

Integral in Cotidianul

Posted on by

Topul celor mai rezistente ţări la recesiune

În timpuri speciale, topuri speciale. Întrucât termenul de recesiune a devenit foarte comun, experţii au început să realizeze clasamente care până nu demult ni s-ar fi părut bizare.

Institute for Management Development (IMD) a realizat un top al ţărilor cele mai rezistente la recesiune.

Kazahstan, mai pregătit decât America

Țări foarte influente în economia globală a ultimelor decenii, precum Statele Unite ale Americii sau Japonia, se află pe locuri inferioare ale clasamentului întocmit de IMD. SUA se află pe locul 28, între Kazahstan şi Coreea, iar Marea Britanie pe locul 34. Cea mai mare economie europeană, Germania, ocupă locul 24, în timp ce Japonia se află pe 26.

Top 10

În ceea ce priveşte primele zece locuri din clasament, situaţia stă în felul următor:

Malaezia ocupă ultima poziţie în top 10, în spatele Finlandei care se află pe cea de-a noua poziţie. Cu un punctaj de 81,35 din 100, Austria se află pe locul 8, iar Suedia a reuşit să obţină poziţia 7.

În ciuda scandalului privind secretul bancar care ar putea să ameninţe sectorul său financiar, Elveţia se află pe locul 6 în acest top, în timp ce Hong Kong se află pe 5.

O altă ţară scandinavică ocupă poziţia a 4-a: este vorba despre Norvegia. Pe 3 se află Qatar, în timp ce Singapore se află pe locul 2.

Cea mai bine pregătită Țara pentru recesiune în viziunea celor de la IMD este Danemarca. Aceasta a reuşit să obţină punctaj maxim în clasament.

O surpriză a topului este China, care nu a reuşit să se claseze decât pe poziţia 18, în ciuda opiniilor analiştilor care spun că economia acestei ar putea face faţă unei recesiuni.

Criteriile IMD

Cele patru mari criterii în urma cărora s-a realizat topul sunt: previziunile economice, afacerile, societatea şi guvernarea.

Pentru previziunile economice s-au urmărit inflaţia, evoluţia PIB, rata şomajului şi balanţa de cont curent.

La criteriul “Afaceri” s-au luat în considerare etica în afaceri, credibilitatea managerilor şi valorile corporatiste.

În ceea ce priveşte monitorizarea guvernării, studiul a luat în calcul modul în care sunt gestionate finanţele publice, adaptabilitatea politicilor guvernamentale, birocraţia şi deciziile Executivului.

Riscul de instabilitate politică, coeziunea socială, flexibilitatea şi adaptabilitatea, atitudinea faţă de globalizare şi nevoia de reforme economice şi sociale, au intrat la criteriul „Societate”.

România, în coada listei

România se află pe locul 54 din 57 de ţări analizate, cu un punctaj infim, 4,17 dintr-un maxim de 100, sub Bulgaria (locul 46 – 25,33 puncte) şi Ungaria (locul 52 – 7,11 puncte), dar cu puţin deasupra Ucrainei (locul 55 – 1,86 puncte), Argentinei (locul 56 – 0,04 puncte) şi Venezuelei (locul 57 – 0 puncte).

SURSA: IMD

http://www.capital.ro/articol/topul-celor-mai-rezistente-tari-la-recesiune-119706.html

Posted on by

Bancomat pentru aur

O companie germana vrea sa amplaseze in Germania, Austria si Elvetia 500 de aparate, similare bancomatelor, care sa elibereze aur, in greutate de pana la zece grame, in loc de bani, dupa ce apetitul investitorilor pentru metale pretioase a crescut ca urmare a crizei financiare. Un lingou de aur cu greutate de un gram ar urma sa coste 31 de euro in reteaua de ATM-uri a companiei, cu 30% mai mult comparativ cu pretul de tranzactionare de pe piata internationala si va fi insotit de un certificat de autenticitate.

Curentul

Posted on by

Criza aduce profit record bancii centrale a Marii Britanii

Criza financiara a ajutat Bank of England (BoE), institutia bancara centrala a Marii Britanii, sa obtina un profit record in ultimele 12 luni, 1,125 miliarde euro, in crestere cu 223 milioane euro fata de aceeasi perioada a anului anterior.

Cea mai mare parte a profitului a fost obtinut din taxe si dobanda generata de banii imprumutati bancilor particulare aflate in criza de lichiditati. Institutiile din sectorul privat s-au plans in repetate randuri ca dobanda impusa de BoE este exagerata.

Cu doua zile in urma, Lloyds Banking Group, banca in care statul detine o cota de 43%, a anuntat ca a platit 543 milioane euro pe actiunile preferentiale detinute de guvern pentru a le putea converti in actiuni obisnuite.

http://www.banknews.ro/stire/28650_criza_aduce_profit_record_bancii_centrale_a_marii_britanii.html

Posted on by

Bancherii: supraimpozitarea profitului accelereaza fuga banilor din tara

Guvernul Boc ameninta bancherii cu supraimpozitarea profitului daca retrag liniile de finantare acordate filialelor din Romania, insa reprezentantii BNR calmeaza spiritele si sustin ca o astfel de penalizare, de tip “Robin Hood”, nu va fi aplicata.

Aceste replici au avut loc ieri, in momentul in care bancherii care conduc cele mai mari institutii de credit de pe piata locala se aflau in discutii, la Bruxelles, cu reprezentantii Fondului Monetar International si cei ai Comisiei Europene, in legatura cu majorarea capitalului social si sustinerea cu fonduri a businessurilor din Romania.

Contactati de Business Standard, oficialii BNR au declarat ca supraimpozitarea nu ar face decat sa accelereze fuga capitalurilor din Romania. “Asa ceva nu este posibil. Poti sa adopti o masura de acest fel si sa schimbi comportamentul in sens contrar; sa nu mai primesti niciun ban. Piata este bazata pe anticipatii, iar daca lasi sa se intrevada ca intentionezi sa adopti masuri de acest fel, nu este bine”, au declarat oficialii BNR. Bancherii sunt contrariati de masura gandita de Executiv si sustin ca aceasta nu va stimula activitatea pe piata locala, mai ales ca, dupa primul trimestru, bancile au inregistrat o pierdere cumulata de 50 mil. euro. “Intr-o economie libera, fluxurile intra si ies, fie ca este vorba despre investitii, fie despre imprumuturi. Nu cred ca penalizarea sau masurile restrictive sunt in masura sa stimuleze bancile sa tina banii in Romania, ci dimpotriva. Avantajele sunt mai importante”, puncteaza Misu Negritoiu, director general ING Bank sucursala Romania.

Bancherii au scos din tara 2,3 mld. euro in perioada septembrie 2008-martie 2009, inainte de semnarea acordului de tip “gentelman agreement” cu FMI, in martie, la Viena. Autoritatile romane se tem de iesirea in masa a finantarilor, ceea ce ar putea crea probleme serioase economiei, de vreme ce creditarea deja a franat dramatic.

“Daca bancile straine, prin reprezentantele lor in Romania, nu vor intelege ca au obtinut profituri extrem de importante in Romania, in vremuri foarte bune, iar acum, cand vremurile sunt dificile, vor arunca povara crizei numai pe umerii romanilor si isi vor retrage banii la bancile din strainatate, atunci avem posibilitatea de a aplica masuri precum acea taxa «Robin Hood», de supraimpozitare a profiturilor”, a declarat premierul Emil Boc, la postul public de radio, potrivit NewsIn.

Deocamdata, nu exista semnale ca bancile intentioneaza sa retraga liniile de finantare, ca urmare a diminuarii rezervelor minime obligatorii, cred guvernantii. Ramane de vazut daca bancherii vor alege sa foloseasca pentru creditare cele 800 milioane de euro care urmeaza sa fie eliberate in piata la finele acestei luni, dupa scaderea la zero a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala de peste doi ani.

Integral in Business Standard

Posted on by

Hossu: Salariul minim pe economie ar trebui sa creasca la 860 lei, calculat pe bugetul de familie

Salariul minim la nivel individual ar trebui sa creasca la 630 de lei, insa daca este calculat pe structura bugetului de familie, ar trebui sa ajunga la 860 de lei, a declarat presedintele Cartel ALFA, Bogdan Hossu.

“Pentru a crea premisele pacii sociale in Romania, credem ca actualul guvern trebuie sa creeze un mecanism care sa creasca automat salariul minim in raport cu inflatia. Astfel salariul minim ar trebui sa creasca in acest moment cu 5%, respectiv la 630 de lei, insa daca salariul minim ar fi calculat pe structura bugetului unei familii, acesta ar trebui sa creasca la 860 de lei”, a spus Hossu.

Liderul sindical cere executivului sa-si asume acordul semnat anul trecut de sindicate cu guvernul Tariceanu, ce prevede cresterea salariului minim pe economie in raport cu salariul mediu brut.

De cealalta parte, secretarul general al confederatiei patronale din industrie Conpirom, Dan Matei Agathon, a declarat ca patronatele nu sunt de acord sa poarte discutii cu sindicatele, legate de majorarea salariului minim pe economie, decat din a doua parte a acestui an.

“Suntem de acord sa ne asezam la negocieri cu confederatiile sindicale pentru a creste salariul minim pe economie, insa nu in actualele conditii economice. Abia dupa trimestrul doi putem discuta despre majorari salariale, in functie de cum va evolua economia”, a spus Aghaton.

Salariul minim pe economie ar putea creste abia in a doua parte a lui 2009
 
Salariul minim pe economie ar putea creste din a doua parte a anului, cand pot fi reluate si negocierile cu sindicatele pe acest subiect si nu in prezent, intrucat revigorarea economiei este insuficienta pentru majorari salariale, a declarat ministrul Muncii, Marian Sarbu.

“Discutia legata de majorarea salariilor va fi reluata in a doua parte a anului, intrucat revigorarea economiei din acest moment este insuficienta pentru o crestere imediata a salariilor si nu sustine o crestere a salariului minim. Cred ca discutia legata de majorarea salariilor va fi reluata in a doua parte a anului”, a precizat Sarbu.

Ministrul Muncii a adaugat ca este nevoie de incheierea in perioada urmatoare a unui pact economic si social, ce ar putea cuprinde unele prevederi menite sa ajute la crearea de noi locuri de munca, in vederea mentinerii unei rate cat mai scazute a somajului si care sa ajute la pastrarea puterii de cumparare a populatiei.

Sarbu nu a precizat care este majorarea avuta in vedere, insa a dat exemplu modelul majorarilor salariale din anii ’90, cand indexarile se realizau cu 75% din rata inflatiei.

“In anii ’90, atunci cand se indexau salariile si pensiile se avea in vedere cresterea acestora cu 75% din valoarea inflatiei”, a spus Marian Sarbu.

Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimeaza o rata medie a inflatiei de 5,8% in acest an si 4,5% la finalul lui 2009.

In primul trimestru, economia s-a comprimat cu 6,4%, potrivit datelor preliminare ale INS. Pentru 2009, CNP estimeaza scaderea economiei cu 4%.

Ministrul a tinut sa precizeze ca majorarea salariului minim nu poate tine cont de acordul semnat in 2008 de sindicate cu reprezentantii Cabinetului Boc, “intrucat la acea data alta era situatia economica”.

Vicepresedintele BNS, Ovidiu Jurca, a declarat la finalul discutiilor de la Ministerul Muncii ca potrivit protocolului semnat cu guvernul in 2008, salariul minim pe economie ar trebui sa creasca la 42% din salariul mediu brut, de la 600 la 730 de lei.

Ministerul Finantelor, Gheorghe Pogea, a afirmat ca marti nu s-a avut in vedere la intalnirea cu sindicatele problema majorarii salariului minim pe economie si ca “nu vor fi luati bani din bugetul de investitii in acest an pentru plata salariilor si pensiilor, intrucat exista bani pentru plata acestora”.

Pe de alta parte, sindicatele, patronatele si ministrul finantelor se vor intalni in cursul saptamanii viitoare pentru a analiza stadiul masurilor anticriza si propunerile sindicatelor in acest sens, care vizeaza salvarea locurilor de munca existente si crearea de noi locuri de munca, precum si majorarea salariului minim in acest an.

NewsIn