Vanzarile de autoturisme noi au scazut cu 50,8% dupa primele patru luni

Vanzarile de autoturisme noi din Romania au scazut in primele patru luni din 2009 cu 50,8%, la 44.558, comparativ cu perioada similara a anului trecut cand erau raportate 90.565 autoturisme vandute, potrivit datelor publicate de Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA).

Vanzarile de automobile noi produse in Romania au avut o scadere de 56,1%, de la 28.197 unitati comercializate in primele patru luni ale lui 2008, la 12.365 unitati vandute in ianuarie-aprilie 2009.

La automobilele produse in strainatate, scaderea a fost de 48,4%, de la 62.368 unitati comercializate in primele patru luni ale lui 2008, la 32.193 unitati vandute in ianuarie-aprilie 2009.

In luna aprilie, s-au vandut 4.595 automobile noi produse in Romania, in scadere cu 33,1% comparativ cu perioada similara a anului trecut.

Producatorii straini de automobile au vandut 10.289 unitati in aprilie 2009, in scadere cu 36,8% comparativ cu aprilie 2008.

Piata auto romaneasca totala, care include autoturisme, vehicule comerciale si autobuze, in primele patru luni ale lui 2009 a fost de 49.971 autovehicule, in scadere cu 54,9% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand au fost vandute 110.839 autovehicule.

In luna aprilie, piata auto totala romaneasca a fost de 16.458 unitati, in scadere cu 42,4% fata de luna similara a anului trecut.

Totusi, se constata un reviriment al pietei auto din Romania, vanzarile de automobile noi in luna aprilie 2009, de 14.884, fiind cu 10,38% mai mari decat in luna precedenta.

Dacia a comercializat cele mai multe automobile in aprilie 2009 – 4.595 unitati -, urmata de Renault – 1.189 unitati -, Ford – 1.040 unitati -, si Hyundai – 1028 unitati. In primele patru luni, Dacia a vandut, per total, 12.365 unitati, urmata de Hyundai (4.231 unitati comercializate), Volkswagen (3.616 unitati comercializate), Renault (3.314 unitati comercializate), Skoda (3.113 unitati comercializate) si Ford (2.553 unitati comercializate).

NewsIn

BNS: Cosul minim de consum este de circa 720 de lei

Cosul minim de consum in Romania era la nivelul saptamanii trecute de circa 720 de lei, insa acest venit asigura doar nivelul minim de subzistenta, a declarat presedintele Blocului National Sindical (BNS), Dumitru Costin.

“Salariul minim pe economie calculat la nivelul cosului minim zilnic la nivelul saptamanii trecute era de 720 lei, insa acest venit asigura doar nivelul minim de subzistenta si trebuie sa creasca pana la 800 de lei in vederea elaborarii Legii unice a salarizari”, a spus liderul BNS.

El a mai spus, dupa discutiile avute cu ministrul Muncii, Marian Sarbu, ca majorarea salariului minim pe economie la 800 de lei este putin probabila in acest an, daca aceasta masura nu este completata de alte masuri pentru a stimula mediul de afaceri.

“Daca vom discuta strict de cresterea salariului minim, probabil ca vom avea o reactie reticienta a patronatelor. Este nevoie sa ne asezam urgent la masa discutiilor pentru a rezolva aceasta problema, intrucat salariul minim pe economie este legat de noua Lege a salarizarii unice, respectiv prima treapta de ierarhizare in functie de care sunt calculate celelalte salarii”, a adaugat Costin.
 
BNS propune Finantelor dublarea primei de casare in cadrul programului Rabla
 
Blocul National Sindical va propune Ministerului Finantelor dublarea primei de casare fata de nivelul actual, de 3.800 lei, pentru a relansa industria auto din Romania, chiar daca aceasta masura va injumatati numarul celor ce beneficiaza de programul Rabla.

“Este nevoie de reluarea discutiilor in regim de urgenta pe marginea masurilor anticriza propuse de guvern pentru combaterea efectelor crizei economice. Masurile luate de Guvern sunt departe de a-si fi atins obiectivele, iar unele masuri intra chiar in contradictie totala fata de recomandarile Comisiei Europene. Vom propune Finantelor dublarea subventiei pentru fiecare autoturism, pentru ca suma alocata in acest moment este neatractiva”, a declarat marti liderul BNS, Dumitru Costin.

Presedintele confederatiei sindicale a precizat ca este nevoie de cresterea sumei alocate pentru casarea unei masini pentru a relansa industria auto, chiar “daca aceasta masura ar putea duce la injumatatirea celor care beneficiaza de pe urma programului Rabla”.

Ministerul Mediului, Nicolae Nemirschi, declara pe 8 mai ca prima de casare va ramane 3.800 lei in acest an, chiar daca nu vor fi vandute in totalitate cele 60.000 de autoturisme programate, iar in prezent ministerele Mediului si al Finantelor cauta noi variante pentru acest program.

“Am dat deja spre discutie Ministerului Finantelor Publice mai multe variante de lucru. Vom vedea ce decizie vom lua, insa prima de casare nu va creste in acest an”, spunea Nemirschi.

El a adaugat ca exista posibilitatea ca firmele sa fie incluse in acest program si sa poata renunta la masinile mai vechi de zece ani, insa trebuie gasita o varianta care sa nu fie considerata ajutor de stat.

NewsIn

Criza economica creste numarul saracilor din Romania cu 369.000 in acest an, la 1,59 milioane

Criza economica va duce la cresterea ratei saraciei in Romania de la 5,7% in 2008 la 7,4% in acest an, iar numarul persoanelor sarace va creste cu 369.000, pana la 1,59 milioane, din care 351.000 copii cu varste cuprinse intre 0-14 ani, a spus marti presedintele ANPDC, Ileana Savu.

Declaratia presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC) se bazeaza pe un raport intocmit de UNICEF si Banca Mondiala privind impactul crizei economice asupra saraciei din Romania, care arata ca, “intr-un scenariu optimist, numarul somerilor din domeniul informal va creste in acest an cu 100.000”.

Raportul considera ca persoanele cu un venit de cel mult 3 dolari pe zi intra in categoria celor ce traiesc in conditii de saracie absoluta.

Potrivit raportului, saracia va continua sa fie concentrata in zona rurala, unde rata saraciei va creste in 2009 la 12,4% din totalul populatiei, in timp ce in mediul urban rata va creste in acest an la 3,2%, fata de 2,3% in 2008.

Cei mai multi saraci ar putea exista in acest an in regiunea Nord-Est (sase judete din Moldova), respectiv 11,1% din populatia regiunii, urmata de Sud-Est, cu o rata de 10%, si Sud-Vest (Oltenia), cu 10%. La polul opus se afla Bucurestiul, unde numarul de saraci reprezinta doar 1,9% din numarul de locuitori.  

Copiii si tinerii cu varste cuprinse intre 0-14 ani, respectiv 15-24 ani, continua sa prezinte cel mai ridicat risc al saraciei in aceasta perioada de criza. De altfel, aceaste categorii reprezinta 43% din numarul de saraci in 2008 si in 2009.

De altfel, expertii UNICEF si cei ai Bancii Mondiala estimeaza ca numarul copiilor saraci va creste in acest an cu 96.000, de la  256.000 in 2008.    

Pe de alta, numarul pensionarilor care traiesc in saracie absoluta scade in acest an fata de 2008 de la 22,1% din totalul persoanelor sarace la 19,8%. 

Presedintele ANPDC, Ileana Savu, sustine ca persoanele care vor resimti cel mai mult efectele negative ale crizei economice vor fi cele care au un nivel scazut de educatie si familiile cu multi copii din mediul rural si din zonele defavorizate ale tarii.

Savu mai spune ca un alt efect al crizei economice ar putea fi cresterea numarului copiilor abandonati.

NewsIn

CNIPMMR propune extinderea aplicarii Programului Rabla si pentru IMM-uri

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) propune includerea, incepand cu etapa a II-a, in cadrul Programului Rabla a persoanelor juridice si a vehiculelor utilitare usoare, a anuntat, marti, vicepresedintele consiliului, Ion Glisca.

“Propunem includerea, incepand cu etapa a doua (1 iunie – 31 august), in cadrul Programului 2009 de innoire a parcului auto national a persoanelor juridice, a leasingului, precum si a vehiculelor utilitare usoare. Aceasta initiativa a venit si la propunerea Dacia”, a spus Ion Glisca.

Potrivit acestuia, aplicarea propunerilor IMM-urilor ar ajuta Programul de innoire a parcului auto in conditiile reducerii drastice a vanzarilor de autoturisme. De asemenea, aceasta va avea un efect benefic si asupra furnizorilor de pe orizontala din industria auto.

Vicepresedintele CNIPMMR a mai spus ca IMM-urile vor propune ca aceasta cota de alocare sa fie data de cota de piata pentru fiecare marca de masini.

Potrivit datelor CNIPMMR, bilantul partial al primei etape a Programului de innoire a parcului auto la data de 6 mai arata ca din cele 20.000 de autoturisme disponibile s-au eliberat numai 7.000, iar Dacia este singura marca ce a reusit sa-si epuizeze cota alocata, de 1.731 de masini.

NewsIn

Insula Serpilor, noul Las Vegas?

Guvernul de la Kiev ar putea amplasa viitorul Las Vegas al Ucrainei in Insula serpilor, dupa ce, in urma cu o saptamana, Parlamentul a votat o lege prin care jocurile de noroc si cazinourile sunt interzise in afara unei zone special amenajate, noteaza cotidianul Segodnia.

Ministrii cabinetului condus de Iulia Timosenko vor decide, in maximum trei luni, unde va fi amplasat viitorul Las Vegas al Ucrainei. Guvernul ucrainean are de ales intre Insula Serpilor, zona Cernobal sau stepa din Crimeea, arata publicatia Segodnia, citata de Rompres. Daca s-ar lua decizia plasarii cazinourilor pe Insula serpilor, iubitorii jocurilor de noroc ar fi nevoiti sa faca, din principalul port al Ucrainei, Odessa, pana la destinatie, aproximativ patru ore. Executivul este nevoit sa ia o astfel de decizie dupa ce Rada suprema de la Kiev a adoptat, la sfarsitul saptamanii trecute, o lege prin care jocurile de noroc si cazinourile nu vor putea fi amplasate decat in zone special amenajate pentru astfel de activitati. Parlamentarii sunt de parere ca Las Vegas-ul ucrainean ar trebui plasat intr-o zona “fara perspective”, sa nu fie construit pe un teren care ar putea fi exploatat pentru agricultura si, de asemenea, sa se afle departe de marile orase.

Integral in Romania Libera

Cum sa-ti protejezi afacerea de falimentul clientilor

Pierderile financiare generate de neincasarea creantelor ca urmare a insolvabilitatii sau a incapacitatii de plata a unui client pot fi anulate prin incheierea unei asigurari pentru riscul de credit comercial.

Companiile care doresc sa se protejeze in aceasta perioada de criza de unele evenimente nedorite precum falimentul unor parteneri de afaceri pot face asta prin incheierea unei asigurari pentru riscul de credit comercial. Asigurarea impotriva riscului de neplata a facturilor (asigurarea pentru riscul de credit comercial) aduce o serie de avantaje companiilor, printre care stabilizarea si imbunatatirea fluxului de venituri, precum si cresterea volumului afacerii.

Costul efectiv al asigurarii (cuantumul primei de asigurare) se stabileste in functie de nivelul cifrei pe credit a asiguratului si de gradul de dispersie a clientilor debitori acestuia (un grad mare de dispersie se obtine in baza unui numar cat mai mare de clienti debitori).

Astfel, o cota de prima redusa se obtine in cazul asiguratilor cu o cifra de afaceri si un grad de dispersie ridicate (societati tip corporate, de regula), iar o cota de prima mai mare se obtine in cazul asiguratilor cu o cifra de afaceri mai mica. Indicele de prima se stabileste in functie de volumul cifrei de afaceri asigurate si poate varia intre 0,3 si 0,8% din cifra de afaceri. Printre societatile care ofera acest tip de asigurare sunt BT Asigurari si Coface. Prima de asigurare se calculeaza prin aplicarea indicelui de prima la cifra de afaceri asigurata. Spre exemplu, in cazul unei expuneri de risc care se va situa in jurul unui miliard de euro, valoarea primei platite pentru polita de asigurare va ajunge la trei-cinci milioane de euro.

Integral in Cotidianul

Unele banci taxeaza tot ce prind in goana dupa profit

Transferul unei sume in lei intre doi clienti de la aceeasi banca ajunge sa coste in unele cazuri chiar si 15 lei, in conditiile in care banca doar muta banii dintr-un cont in altul. Clientii care efectueaza des astfel de tranzactii pot economisi banii, daca aleg o banca unde aceste plati sunt gratuite, asa cum este normal. Transferurile intrabancare prin ordin de plata presupun virarea unei sume de bani intre doua conturi deschise la aceeasi banca.

Astfel, sumele sunt transferate electronic, direct prin sistemul intern al bancii, fara a fi necesara trecerea banilor printr-o casa de compensare sau printr-un alt sistem de gestiune a platilor. Practic, ofiterul de la ghiseu doar introduce in sistem datele platitorului si ale expeditorului, iar decontarea se face automat prin sistemul informatic intern al institutiei. Astfel, nu apare niciun cost suplimentar pentru banca.

La unii gratis; altii iti iau pielea  

Majoritatea bancilor nu solicita comisioane pentru aceasta operatiune relativ simpla, tocmai din aceste motive. Printre acestea se numara Alpha Bank, Banca Romaneasca, Bancpost, CEC Bank, Piraeus Bank, RBS sau Volksbank.

Lipsa comisioanelor este justificata si dintr-un alt motiv: atunci cand se fac plati intrabancare, banii raman in cadrul bancii, astfel ca aceasta se poate folosi de ei in continuare. E bine de stiut ca sumele din conturile curente sunt folosite de banci atat pentru a face plasamente pe piata monetara, cat si pentru a acorda credite, operatiuni de pe urma carora obtin venituri.

Unele banci, insa, pe langa faptul ca se pot folosi in continuare de banii clientilor si nu au niciun cost suplimentar cu efectuarea tranzactiei, nu ezita sa-si taxeze clientii. Mai mult, impun si o grila de comisionare crescatoare, in functie de valoarea platii. 
La BRD, o plata catre un alt client al bancii costa 3 lei pentru sume mai mici de 500 lei, urca la 7 lei, pentru sume de pana la 50.000 lei, si ajunge la 10 lei in cazul in care suma transferata depaseste acest prag.

Si la BCR, costul perceput de banca variaza intre 3 si 9 lei in functie de suma transferata. In plus, comisionul perceput are aceeasi valoare ca si la platile interbancare, desi aici practic nu exista costuri pentru banca.
Unul dintre cele mai mari comisioane se intalneste la MKB Romexterra Bank, unde tariful perceput clientilor poate ajunge pentru un ordin de plata la 15 lei.  

BCR si Raiffeisen comisioneaza mai mult populatia decat firmele mari  

O alta situatie ciudata se intalneste la unele banci care taxeaza mai aspru populatia decat companiile. Astfel, exista unele banci unde o persoana care vrea sa transfere 500 lei va plati mai mult decat o corporatie care plateste 500.000 lei unui furnizor cu cont deschis la aceeasi institutie.

La Raiffeisen Bank, clientii persoane fizice si IMM-urile platesc intre 3 si 7 lei pentru a transfera o suma de bani catre contul altui client Raiffeisen Bank. Si asta, in conditiile in care, pentru aceeasi operatiune, comisionul perceput clientilor corporatii este de doar 2 lei.

La BCR, se procedeaza similar. Comisionul porneste de la 0 lei in cazul unei firme si ajunge la 8 lei doar pentru sume transferate ce depasesc 50.000 lei. Pentru populatie insa, comisionul minim este 3 lei si urca rapid la 9 lei in cazul in care suma transferata trece de 20.000 lei.

Unele banci adopta strategia inversa. Clientii companii trebuie sa plateasca mai mult daca vor sa vireze o suma de bani catre contul altui client deschis la aceeasi banca. La OTP Bank, ING Bank sau Intesa Sanpaolo Bank, in conditiile in care persoanele fizice beneficiaza de transfer intrabancar gratuit, firmele trebuie sa plateasca. La OTP Bank comisionul este de 2 lei, ING Bank percepe 5 lei, iar la Intesa Sanpaolo Bank comisionul pentru plata intrabancara initiata de o firma variaza intre 1 si 5 lei in functie de suma.

Si la UniCredit Tiriac si la Banca Carpatica se intalneste aceeasi situatie. Spre exemplu, la UniCredit companiile care doresc sa faca o plata in lei catre alt client al bancii platesc 3 lei indiferent de suma transferata, triplu fata de tariful perceput populatiei.

Integral in Curierul Nationa

GM, la 2 săptămâni de faliment

General Motors (GM) mai are aproape 2 săptămâni până la termenul-limită impus de administraţia Barack Obama pentru prezentarea unui program viabil de restructurare, iar experţii consideră că grupul va declara falimentul, după 100 de ani de activitate şi 10 luni de eforturi disperate de relansare.

Considerat un simbol decăzut al industriei americane, GM încearcă să scape de datorii de 27 miliarde de dolari, să obţină concesii pentru reduceri de costuri uriaşe de la confederaţia sindicală United Auto Workers (UAW) şi să renunţe la serviciile a aproape 1.600 de dealeri pe piaţa SUA, toate acestea până la termenul-limită de la 1 iunie, informează Mediafax.

Majoritatea experţilor consideră că realizarea acestor obiective într-un termen atât de scurt este imposibilă, iar GM va urma rivalul Chrysler sub protecţia legii falimentului.

„Cred că este inevitabil. Nu ştiu cum ar putea să scape”, a arătat un analist.

Cotă de piaţă mică, datorii mari

Loviturile încasate de GM în ultimele luni variază de la prăbuşirea vânzărilor şi a cotei de piaţă la o gamă de produse învechită, care nu profită de inovaţiile tehnologice şi a fost depăşită substanţial în ultimii ani de companiile rivale, în special de modelel hybrid dezvoltate de Toyota şi Honda.

Problema imediată şi cea mai importantă a concernului auto este situaţia financiară extrem de dificilă, cu datorii uriaşe, care reprezintă şi principalul motiv pentru care analiştii, experţii şi ceilalţi jucători din industria auto consideră că GM nu va reuşi să ajungă la un plan de restructurare coerent şi va intra într-un faliment complex, caracterizat de litigii cu creditorii şi investitorii.

SURSA: Mediafax

Promotia crizei: Cine iese din facultate are 5% sanse de angajare

Prapastia dintre absolventii de facultati din acest an, asa-numita “promotie a crizei”, si piata muncii se va adanci si mai mult in acest an, in conditiile in care aproximativ 200.000 de studenti isi termina studiile, iar angajatorii reduc numarul de posturi, pentru a face fata crizei prin reducerea cheltuielilor.

Aproape jumatate dintre acesti absolventi, deci in jur de 100.000 de tineri, provin din facultati cu profil economic si juridic, medicina si farmacie, IT si inginerie, in timp ce plaja de joburi in care vor putea sa-si caute un loc de munca este de aproximativ 4.500, de unde rezulta un raport de peste 20 de candidati pentru un loc de munca, potrivit unei analize a Business Standard, bazata pe datele furnizate de Ministerul Educatiei, Ministerul Muncii, institutiile de invatamant din tara, companiile de resurse umane si site-urile de recrutare.

Sansele scad daca avem in vedere ca numarul somerilor, acum depasind jumatate de milion de persoane, este estimat sa ajunga spre 800.000 pana la finele anului, nivel care nu a mai fost atins din 2002 incoace. “Criza pune si mai puternic in evidenta deficientele sistemului romanesc de invatamant si decalajul dintre scoala si nevoile pietei. Vor fi loviti in special cei care termina scoli slabe, deoarece angajatorii vor avea de unde sa aleaga si ii vor selecta doar pe cei mai buni”, a declarat Adrian Stanciu, managing partner al Human Synergistics, unul dintre participantii la panelul Educatie-Piata Muncii din proiectul Guvernul Privat. Potrivit acestuia, criza va amana cu cativa ani buni reforma educatiei, deoarece aceasta nu mai este o prioritate pe agenda Executivului. Cele mai mici sanse sa-si gaseasca un job in acest an au absolventii de studii economice, juridice si tehnice, aflati, pana anul trecut, printre cei mai cautati de catre companiile din piata. Cele mai mari sanse de angajare le au insa farmacistii si IT-istii.

Oferta de locuri de munca disponibile in piata pentru tinerii care vor obtine aceste specializari nu depaseste 3.000, in conditiile in care numarul celor care isi vor finaliza studiile este de peste 50.000. Anul acesta vom avea un excedent pe piata muncii de aproape 30.000 de economisti, 20.000 de ingineri si 8.000 de juristi. De asemenea, putem vorbi despre un excedent de personal si in domeniile farma, IT si medicina, unde locurile de munca disponibile sunt mult mai putine decat numarul absolventilor.

Numarul tinerilor care s-au orientat catre studiile economice si de drept a crescut exponential, in ultimii ani. Daca in ’90 isi finalizau studiile circa 2.000 de economisti si 300 de avocati, in prezent, numarul absolventilor de studii economice a ajuns la aproape 30.000, iar cel al absolventilor de drept, la 9.000. Printre cei care isi vor finaliza studiile in acest an se numara si peste 20.000 de ingineri, aproape 15.ooo de medici si farmacisti si 6.000 de IT-isti.

Daca in anii trecuti vorbeam despre un deficit acut de personal calificat, in momentul de fata, oferta de joburi este mult sub nivelul cererii, date fiind noile conditii de piata. In prezent, majoritatea joburilor disponibile pe piata sunt in domenii precum vanzari si comert, IT, inginerie si logistica.

“Piata este suprasaturata de economisti si psihologi. Cele mai mari sanse sa se angajeze dupa absolvire le au cei care au terminat facultatile tehnice, de asemenea, sanse de a-si gasi un job au si farmacistii”, spune Daniela Necefor, managing partner al firmei de recrutare si executive search Total Business Solution. In opinia acesteia, inca putem vorbi despre un deficit de personal pe partea de inginerie, in ciuda faptului ca majoritatea companiilor au renuntat la intentiile de angajare. Anul trecut, deficitul de ingineri pe piata locala era estimat la peste 30.000.

“Foarte putini dintre absolventii de studii superioare de anul acesta isi vor gasi un loc de munca, cel putin in domeniile pentru care se pregatesc, mai ales luand in calcul conditiile economice din 2009”, considera directorul Confederatiei Patronale a Industriilor, Serviciilor si Comertului din Romania (CPISC), Adrian Izvoranu.

Integral in Business Standard

Danila: Bancile straine scot orice euro pe care pun mana

Aprecierea leului de dupa semnarea acordului cu FMI pentru finantarea de 12,95 mld. euro este folosita de bancile straine pentru a cumpara euro in castig si a scoate valuta din tara, conform cerintei bancilor-mama de reducere a expunerilor pe Romania, sustine Nicolae Danila, fost presedinte executiv al BCR.

Ne-am imprumutat pentru a sustine cursul si am apreciat leul, insa acum este foarte periculos pentru ca bancile straine cumpara valuta, o scot din tara si mai ies si in castig. Cum prind un euro, cum il transfera in cont la bancile-mama, care il folosesc ca resursa, nu ca expunere”, afirma bancherul. El considera ca ar fi trebuit mentinut un leu mai slab care sa ii avantajeze pe exportatori si sa descurajeze cumpararea de valuta, iar clientii cu credite in euro sa fie sprijiniti pe alte cai precum subventionarea dobanzilor de catre stat.

Integral in Ziarul Financiar