Hotelierii: serviciile all inclusive nu sunt rentabile pentru Romania

Reprezentantii Perla Majestic Group au declarat, vineri, ca multe dintre hotelurile din Romania care au incercat sa vanda pachete all inclusive au renuntat dupa numai un sezon, deoarece nu este un serviciu rentabil.

“Numai noi (Hotelul Perla din Mamaia – n.r) din cele trei hoteluri ale grupului care ofereau servicii all inclusiv ne-am pastrat oferta si anul acesta”, a declarat directorul hotelului Mihaela Albu.

Costurile unui hotelier care ofera servicii all inclusive sunt cu 20-30% mai mari decat ale unui operator de structura de cazare care ofera doar mic dejun.

“Serviciile all inclusive nu sunt rentabile pentru hotelierul roman si pentru ca produsele alimentare sunt mult mai scumpe decat in Turcia, destinatia care ofera cele mai multe pachete complete”, a declarat secretarul general al Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc, Dragos Raducan.

Hotelierii care ofera servicii all inclusive se plang de turistul roman care isi umple farfuria pana la refuz cu mancare, fara a consuma nici macar jumatate.

“Romanii nu declara cate persoane sunt atunci cand se prezinta la hotel cu pachete all inclusive, astfel incat ne-am trezit ca aveau pachete cumparate doua-trei persoane si la masa mai apareau inca una sau doua persoane”, a declarat Mihaela Albu.

Un alt motiv pentru care all inclusive-ul nu prinde in statiunile romanesti este legat de faptul ca pe litoralul romanesc se ofera putine posibilitati de petrecere a timpului liber in cadrul complexurilor hoteliere.

“In strainatate la un all inclusive exista diverse posibilitati de distractie in cadrul complexelor hoteliere sau ale resorturilor”, a precizat Albu.

In sezonul trecut, doar zece hoteluri de pe litoral au oferit pachete all inclusive.

NewsIn

Eyestop, statia de autobuz cu acces la Internet

Cercetatorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au creat o statie de autobuz futurista, care merge cu mult dincolo de limita celor mai evoluate statii din zilele noastre. Numit EyeStop, proiectul este bazat in totalitate pe energie solara.

Toate statiile vor avea acces la internet, iar fiecare modul va fi dotat cu un touch screen suficient de mare incat sa permita vizualizarea fara probleme a tuturor informatiilor de care un calator are nevoie.

EyeStop

Utilizatorii pot afla in acest fel pozitia exacta a autobuzului pe care il asteapta, pot gasi traseul cel mai scurt spre o adresa, afla calitatea aerului, navigheaza pe internet, isi pot conecta telefonul mobil pentru a descarca informatii sau pot posta anunturi sau reclame.

Conceptul a fost expus la festivalul Genio Fiorentino din Italia, iar un prototip functional va fi dezvaluit in octombrie. Cercetatorii MIT spun ca in momentul de fata exista intreaga tehnologie necesara transpunerii proiectului in practica.

http://www.banknews.ro/stire/28730_eyestop,_statia_de_autobuz_cu_acces_la_internet.html

Isarescu: Populatia va simti iesirea din criza peste un an si jumatate

Iesirea din criza s-ar putea produce intr-un an si jumatate, daca aceasta va fi masurata prin cresterea nivelului de trai, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, prezent la Forumul Financiar Central si Sud-Est European. Potrivit acestuia, punctul minim al scaderii economiei romanesti a fost atins in primul trimestru, dupa care urmeaza redresarea. Isarescu isi mentine prognoza ca economia Romaneasca va termina anul 2009 pe crestere.

N-am spus niciodata si nu spun ca economia merge bine. Am spus ca la ajustare, care era absolut necesara, economia a raspuns foarte bine fata de cum ma asteptam, pentru ca ajustarea este un proces dureros, care poate sa insemne chiar amputare”, a declarat guvernatorul. Tot acesta mai spune ca economia nu a intrat in recesiune tehnica, termen pe care il defineste ca fiind o scadere a PIB-ului in doua trimestre consecutiv, comparativ cu perioada similara a anului precedent. Potrivit lui Isarescu, patru dintre cele cinci componente ale crizei, respectiv cursul de schimb, balanta de plati, inflatia si disponibilitatile de capital, au fost deja depasite, urmatoarea provocare pentru Romania fiind cresterea economica.

“Cred in continuare ca vom avea un V al recesiunii si cred, in acelasi timp, ca punctul minim a fost atins in primul trimestru. (…) Speranta mea este ca o sa fie o redresare si spre sfarsitul anului sa fie o crestere pozitiva”, a adaugat Isarescu.

Integral in Business Standard

Presa germana: Guvernul roman a ajuns sa stoarca bani de la firmele straine

Visul Clujului, orasul lui Boc, de a deveni minunea industriala a Europei de Est a fost spulberat, mai ales din cauza infrastructurii jenante, dar si a crizei, care obliga acum Guvernul indatorat sa stoarca bani de la firmele straine, comenteaza Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Sub pretextul implinii unui an de cand Nokia a decis sa se mute in Romania, la Jucu, desfiintand o fabrica din Germania, Franfurter Allgemeine Zeitung a realizat un amplu reportaj ironic privind decaderea Clujului si a Romaniei, in general. Intitulat “Fabrica insingurata pe pajistea verde”, reportajul jurnalistilor de la cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung se axeaza pe ideea ca zona industriala de la Cluj nu s-a dezvoltat pe masura sperantelor de anul trecut, cand Nokia tocmai venea in Jucu, si ca atractivitatea Romania a scazut pentru investitori.

“Viziunea dezvoltarii Romaniei a fost deja ingropata. (…). Fabrica Nokia de la Jucu trebuia sa schimbe totul. Acum un an, producatrorul de telefoane mobile Nokia a inchis fabrica de la Bochum si a deschis o alta langa Cluj. Acesta ar fi trebuit sa fie numai inceputul infloririi Romaniei si inceputul minunii industrializarii in Europa de Est”, scrie FAZ. “Cel putin asa si-ar fi dorit toti cei de aici, ca de exemplu fostul primar Emil Boc, care a pregatit terenul pentru zona industriala Tetarom din satucul Jucu, la 20 de kilometri de portile Clujului. Pana la venirea sa, Clujul era un oras cenusiu, la marginea de nord-vest a tarii”, mai remarca publicatia germana.

FAZ comenteaza ca Boc a putut sa isi imagineze in Cluj o zona industriala, cu hale pentru fabrici dotate cu cele mai moderne aparaturi – “la toate acestea s-a gandit primarul, si nu vedea dezvoltandu-se numai fabrici, ci si propria cariera”.

Dupa venirea Nokia la Jucu, la aceeasi miscare s-au gandit concernul logistic UPS, General Motors si Mercedes. “Totusi, in parcul logistic Tetarom a ramas doar Nokia”. Unul dintre administratorii Tetarom este citat spunand ca de vina este criza, si in niciun caz conducerea Tetarom. FAZ remarca, in acest context, ca drumurile din zona nu sunt inca terminate si estimeaza ca terminarea noii autostrazi va dura multi ani, avand in vedere ca exista probleme cu exproprierile. “Este deja clar ca noua autostrada va costa patru miliarde de euro, si nu doua, si ca nu va fi gata inainte de 2012. Cat va tine? Poate un an, poate chiar doi. (…). Dar fara sosele bune, nu vor veni alti investitori”, mai comenteaza ziarul german, care citeaza un inginer german explicand ca Romanii construiesc autostrazile diferit fata de germani, fara un strat protector, astfel ca la primul inghet autostrazile romanesti crapa.

“La aceasta problema logistica nu ajuta nici aeroportul modernizat si marit. Chiar daca si-a dublat capacitatea, aeroportul pare sa plesneasca din toate incheieturile cand are 300 de pasageri in asteptare. Chiar este prea mic pentru a avea statutul unui aeroport international. Se spune ca Mercedes nu a venit in Romania din cauza lipsei de infrastructura. Cum putea construcorul de autovehicule sa isi scoata masinile din tara?”, se intreaba retoric FAZ.

In plus, mai remarca ziarul german, cei mai bine pregatiti romani prefera sa munceasca in strainatate, decat “sa se ingroape in stepa industriala transilvaneana”.

In al treilea rand, dar nu ultimul, Guvernul nu mai are bani sa ofere facilitati si scutiri de taxe. Daca in lunile anterioare veneau cate 20 de investitori interesati de parcul industrial Tetarom, recent abia daca mai vin sase. “Tetarom face tot ce este posibil pentru a atrage investitori, bineinteles, in limitele legii”, spune administratorul Tetarom.

S-a speculat adesea, scrie FAZ, ca unii oficiali au profitat de exproprierile pentru construirea parcului industrial si ca s-au imbogatit de pe urma speculei cu teren. In plus, nu mai este niciun secret ca Nokia a fost ademenita cu scutiri de taxe in valoare de milioane de euro, dar acum nu mai sunt bani pentru aceste facilitati.

“Orasul nu mai are nimic de oferit, dupa ce a pompat milioane in strazi si poduri. Intreaga Romanie este foarte indatorata si a trebuit sa ceara un imprumut de miliarde de euro de la FMI. Guvernarea intoarce acum roata: au fost adoptate peste 100 de ordonante de urgenta pentru a creste taxele si impozitele. Acum se controleaza cu strictete balanta profiturilor dintre companiile mama si filialele din Romania. Guvernul stoarce acum firmele, se plang investitorii, si se pare ca peste 70% dintre IMM-uri nu vor supravietui anului 2009”, comenteaza FAZ.

Vorbind despre problemele de creditare ale populatiei si ale intreprinzatorilor, FAZ spune ca moneda nationala a fost lovita puternic. “Multe case sunt deja scoase la vanzare sau au fost lasate in ruina. Chiar si mall-urile gigantice si stralucitoare sunt acum aproape goale. Cu un an in urma era tot Clujul la cumparaturi, dar acum vanzatoarele se plictisesc. Somerii nu au bani, ceilalti fac economii, in timp ce inflatia de 7% face restul”, subliniaza FAZ.

“Inflorirea Estului a incetat, chiar inainte sa inceapa cu adevarat, iar timpul investitiilor nu a inceput odata cu investitiile Nokia pe pajistea verde, ci s-a terminat acolo”, conchide FAZ.

NewsIn

Scade publicitatea la radio si in presa scrisa

Reclamele difuzate pe cele doua canale de comunicare s-au diminuat cu peste 10% in primele patru luni ale anului.Numarul machetelor publicitare din presa scrisa nationala au scazut cu 30%, in timp ce publicatiile locale au avut cu 15% mai putine reclame.

Presa scrisa si radioul au fost lovite de criza financiara. Specialistii din industria de publicitate spun ca Romania este o tara in care predomina publicitatea TV.

Prin urmare, unii dintre clientii publicitari au preferat sa renunte la presa scrisa si la radio in momentul in care si-au ajustat bugetele de promovare si sa se concentreze pe TV.

Radioul nu a fost salvat de promotii

Potrivit Alfa Cont Media-watch, publicitatea in presa scrisa (reviste si ziare) s-a diminuat cu 16% in primele patru luni ale acestui an, comparativ cu aceeasi perioada din 2008.

Astfel, in reviste si in ziare au fost publicate aproximativ 188.114 machete publicitare (fara bartere). Dintre acestea, ziarele au avut 164.764 de insertii. Din totalul reclamelor din ziare, presa scrisa locala detine cea mai importanta cota, de aproximativ 92,1% (care reprezinta 154.505 machete publicitare).

Cel mai mult a avut de suferit presa scrisa nationala, care a publicat in prima parte a lui 2009 cu 30% mai putine machete publicitare. Printre clientii care au investit in reclamele din presa se numara Romtelecom (910 insertii), Procter&Gamble (261), L’Oreal Romania (240) si Cosmote (430).

Nici radioul nu sta mai bine la capitolul publicitate. Desi anul trecut multe voci din industrie spuneau ca in vreme de criza radioul ar putea creste deoarece companiile vor lansa tot mai multe campanii promotionale, acest lucru nu s-a intamplat.

Radiourile romanesti au difuzat in primele patru luni ale anului 100.006 spoturi publicitare, cu 12% mai putine decat in prima parte a lui 2008. Principalii clienti care s-au promovat pe radio sunt Carrefour (9.320 de spoturi), Real,- Hypermarket (4.567), Romtelecom (2.177) si Auto Italia (1.953).

Adevarul

Bancile comerciale primesc 800 milioane de euro din rezervele BNR

Aproape 800 de milioane de euro se intorc in portofoliile bancilor comerciale din Romania, ca urmare a deciziei Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de a renunta la pasivele in valuta cu scadenta de peste doi ani, la calculul rezervei minime obligatorii (RMO). Desi informatia este vehiculata de aproape doua luni, confirmarea oficiala a venit abia ieri, din partea guvernatorului bancii centrale, Mugur Isarescu.

Bancile comerciale ar trebui sa utilizeze acesti bani pentru reluarea creditarii, insa analistii economici au sustinut in ultima vreme ca acest lucru nu se va intampla. Potrivit specialistilor, banii vor fi scosi din tara pentru acoperirea expunerilor mari pe Romania. Aceasta in ciuda acordului semnat la Viena, conform caruia principalele institutii de credit, isi vor mentine finantarile in Romania.

Inca de la inceputul lunii aprilie, surse din banca centrala declarau ca bancile au finantari cu scadenta reziduala mai mare de doi ani in valoare totala spre doua miliarde euro. Potrivit surselor, decizia BNR de eliminare a acestora din baza de calcul a RMO urma sa elibereze aproximativ 800 milioane euro. Acest lucru a fost confirmat oficial, ieri de catre seful bancii centrale. “Daca s-ar face un calcul static, la stoc, ar fi sub un miliard de euro, sau 800 milioane euro”, a spus Mugur Isarescu.

De altfel, guvernatorul afirma saptamana trecuta ca BNR va fi “generoasa” cu reducerea RMO la valuta, in functie de nevoile de creditare si termenii acordurilor cu Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana si cel semnat cu bancile la Viena. Bancile comerciale sunt obligate sa constituie rezerve minime obligatorii la banca centrala reprezentand 40% din pasivele in valuta si 18% din cele in lei. La sfarsitul lunii martie, BNR a decis ca rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani se fie redusa la zero, fata de 40% in prezent, incepand cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2009. Contributiile suplimentare de capital pe care bancile ar trebui sa le aduca pentru a atinge o rata de solvabilitate de 10%, pe scenariile de stres test, nu depasesc cumulat un miliard de euro, a mai spus, ieri, Isarescu.

“Din cate stiu eu, nu depaseste miliardul de euro necesarul de capital suplimentar (…) Oricum se va face in doua etape, vor avea destul timp”, a declarat guvernatorul BNR, citat de Mediafax. Potrivit acestuia, dupa testele de stres nici o banca nu a avut o solvabilitate mai mica de 8%, dar au fost banci pentru care rata de adecvare a coborat sub 10%, deci vor trebui sa-si majoreze capitalurile. Limita minima pentru indicatorul de solvabilitate este de 8%, dar banca centrala va ridica pragul minim la 10%, de la 1 septembrie. La randul sau, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a declarat, miercuri, ca bancile care au o rata de solvabilitate mai mica de 8% trebuie sa aduca, pana la finele lunii iulie, capitalul necesar pentru a indeplini limita minima in vigoare. Mai mult, pana la finele lunii august, aceste banci vor trebui sa completeze capitalurile astfel incat solvabilitatea calculata potrivit testelor de stres sa atinga 10%.

Gardianul

Cuplu cautat de Interpol dupa ce a fugit cu milioanele de dolari bagate din greseala in contul lor

Politia din Noua Zeelanda a dat in urmarire internationala un cuplu care a parasit tara cu mai multe milioane de dolari, dupa ce o banca locala a transferat din greseala in contul acestora o suma de 1.000 de ori mai mare decat cea corecta, scrie Reuters.

Cei doi, proprietarii unei statii de benzina din Rotorua, au solicitat Westpac Bank o marire a plafonului de indatorare cu 10.000 dolari neo-zeelandezi insa functionarii bancari le-au transferat 10.000.000 dolari, echivalentul a 6 milioane dolari americani.

“Credem ca cei doi au parasit tara, iar politia lucreaza in momentul de fata cu Interpolul pentru a-i localiza. Avem informatii ca acestia ar fi in China”, potrivit purtatorului de cuvant al politiei.

Ofiacialii bancii spun ca au recuperat o parte a banilor transferati din greseala, insa nu au dat detalii despre ce valoare este vorba.

http://www.banknews.ro/stire/28731_cuplu_cautat_de_interpol_dupa_ce_a_fugit_cu_milioanele_de_dolari_bagate_din_greseala_in_contul_lor.html

Topul tarilor cu cei mai lenesi barbati

Cu toate ca ultimii zeci de ani au adus schimbari majore in atitudinea ambelor sexe si in ciuda seturilor de legi care promoveaza egalitatea dintre sexe, se pare ca femeile inca au rolul principal in privinta treburilor gospodaresti.

Un studiu recent al Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OCED) arata ca, in toate cele 18 tari in care s-a efectutat cercetarea, barbatii au mai mult timp liber decat femeile, motivul principal fiind implicarea mai scazuta in activitatile casnice.

Astfel, conform OCED, barbatii italieni au cu 80 de minute pe zi mai mult timp liber in comparatie cu femeile, fiind pe primul loc in acest clasament. Imediat dupa ei vin polonezii, cu o diferenta de 55 minute, si mexicanii, cu 50 minute.

Pe urmatoarele locuri cu diferente intre 50 si 30 minute sunt spaniolii, belgienii, americanii, francezii, sud-coreenii, englezii si turcii. Cele mai mici diferente sunt in Japonia (20 minute), Noua Zeelanda (17 minute) si Norvegia (4 minute).

http://www.banknews.ro/stire/28728_topul_tarilor_cu_cei_mai_lenesi_barbati.html

Expunerea pe care bancile straine s-au angajat sa o mentina include si creditele externalizate

Expunerile pe care principalele grupuri bancare straine s-au angajat sa le pastreze in Romania includ atat refinantarile pentru subsidiarele romanesti, cat si creditele luate de la grup de entitati din Romania, a declarat presedintele Raiffeisen Bank Romania, Steven van Groningen.

“Cand e vorba de expunere, in ea intra atat banii pentru refinantarea subsidiarelor din Romania, cat si creditele luate de la grup de entitati din Romania si creditele externalizate de subsidiarele romanesti. Nu putem spune ca bancile straine au scos bani de la bancile din Romania daca este vorba de credite externalizate. In acest caz, expunerea pe Romania nu se schimba deloc”, a spus van Groningen.

El a adaugat ca angajamentul de la Bruxelles al principalelor noua grupuri bancare din Romania vizeaza expunerea totala si ca, atunci cand bancile din Romania externalizeaza credite, scade expunerea pe plan local si creste expunerea centrala, la nivel de grup expunerea ramanand aceeasi.

“Am incredere ca mare parte a sumei care a iesit din bilanturile subsidiarelor din Romania se datoreaza exportului de credite la nivel de grup”, a afirmat van Groningen.

Pasivele externe ale subsidiarele bancilor grecesti din Romania a scazut in perioada septembrie 2008 – martie 2009 cu 1,641 miliarde euro, in timp ce pasivele externe ae bancilor controlate de grupuri austriece s-au redus cu 652 milioane euro, potrivit unei prezentari a viceguvernatorului BNR, Eugen Dijmarescu.

In acelasi timp, pasivele externe ale bancilor romanesti cu capita francez au sporit cu 722 milioane euro, iar a celor cu capital italian – cu 134 milioane euro in perioada septembrie 2008 – martie 2009.

Marti, la Bruxelles, BNR si FMI au agreat ca reper pentru mentinerea expunerii bancilor straine in Romania sfarsitul lunii martie 2009.

NewsIn

Banca Mondiala: somajul va ajunge la 8% in Romania in 2009 si va scadea usor in 2010

Banca Mondiala estimeaza ca rata somajului in Romania va ajunge in acest an la 8%, urmand sa scada usor sub acest nivel in 2010, Romania fiind singura din cele zece state membre din Europa Centrala si de Est in care situatia somajului se va imbunatati, potrivit unui raport publicat de institutie.

Romania a avut anul trecut un somaj de 5,8%, calculat conform criteriilor Biroului International al Muncii (BIM).

Comisia Nationala de Prognoza (CNP) se asteapta ca, la finalul acestui an, sa fie 620.000 de someri, rata somajului urmand sa urce in acest an la 6,8%, de la 4,4% anul trecut, in timp ce FMI estimeaza ca numarul de someri va ajunge la circa 800.000 la sfarsitul acestui an. Potrivit metodologiei BIM, care largeste plaja de criterii dupa care o persoana este considerata somera, in 2009 vor fi 795.000 de someri, iar rata somajului va fi de 8%.

Ministrul Muncii, Marian Sarbu, declara duminica pentru NewsIn ca majorarea numarului de someri cu numai 0,1% in aprilie fata de martie ar putea reflecta o imbunatatire a economiei romanesti ce ar putea continua si in lunile urmatoare, asa ca e posibil sa nu atingem chiar 800.000 de someri pana la finalul anului.

Statele baltice vor fi cele mai afectate de somaj

Lituania si Letonia ar urma sa fie, conform raportului Bancii Mondiale, cel mai puternic lovite de somaj, rata acestuia urmand sa urce in acest an la aproape 14% in Lituania de la 6% in 2008, in timp ce in Letonia nivelul somajului se va apropia de 16%, dupa ce in 2008 se situase sub 8%. In 2010, ambele state baltice ar urma sa aiba o rata a somajului de 16%, se mai arata in raportul Bancii Mondiale.

Si Estonia va fi afectata de cresterea somajului, care aproape ca se va dubla in 2009 fata de 2008, pana aproape de 12%, urmand sa urce si in 2010, peste 14%, mai arata estimarile Bancii Mondiale.

“Muncitorii din tarile in care exista un curs de schimb fix se vor confrunta cu riscuri mai mari de concedieri, deoarece pierderea slujbelor ar putea creste in mod accentuat odata cu declinul productiei, situatie care se va manifesta cu precadere in statele baltice”, se arata in raport.

Slovacia va avea, potrivit Bancii Mondiale, o rata a somajului de 12% in 2009 si usor peste acest procent in 2010, in urcare cu peste 2 puncte procentuale fata de 2008.

Banca Mondiala vede pentru Polonia un nivel al somajului de 10% in acest an, in urcare de la 7% in 2008, precum si o adancire in continuare, peste 12%, in 2010.

In Ungaria, somajul s-ar putea apropia de 10% in 2009, de la mai putin de 8% in 2008, si ar putea creste spre 12% in 2010.

Bulgaria ar putea avea o rata a somajului de peste 7% in acest an, in urcare cu un punct procentual fata de 2008, iar in 2010, Banca Mondiala estimeaza un nivel al somajului de aproape 8%.

In Slovenia, rata somajului ar putea urca de la mai mult de 4% in 2008, peste 6% in 2009, urmand sa depaseasca 7% in 2010, potrivit estimarilor Bancii Mondiale.

Cea mai mica rata a somajului din zona ECE ar putea fi inregistrata in acest an de Cehia, de 6%, in crestere de la aproximativ 4% in 2008, potrivit estimarilor Bancii Mondiale. Pentru 2010, analistii bancii anticipeaza ca somajul din Cehia se va apropia de 8%.

Analistii Bancii Mondiale au mai anuntat ca economiile ex-comuniste ce fac parte din Uniunea Europeana s-ar putea comprima cu circa 3% in 2009, in contextul in care criza afecteaza o regiune ce a inregistrat anterior cresteri importante, iar o revenire pe verde ar putea fi inregistrata pana la sfarsitul lui 2009.

In raport, institutia arata ca perspectivele privind cresterea economica a regiunii, ce cuprinde Romania, Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Slovenia, sunt incerte in ceea ce priveste urmatorii ani.

NewsIn