Primul ghid vestimentar pe timp de criza

In vremuri de criza, dar nu numai, aspectul general poate cantari greu la un interviu sau in reusita unei afaceri. Unii consultanti de imagine sustin ca tinuta vestimentara conteaza in proportie de 50 la suta in relatiile cu partenerii de afaceri, atunci cand vrei sa impui seriozitate si incredere. Doamnelor care vor sa impresioneze prin garderoba aleasa le recomandam primul ghid vestimentar destinat femeilor de cariera.

Primele minute fata in fata cu posibilul partener de afaceri pot fi, si de regula chiar sunt, decisive. Pana si cele mai mici detalii conteaza, iar tinuta, accesoriile si parfumul pot fi un alt fel de CV decat cel tarditional.

Si pentru ca este un ghid vestimantar pentru oameni din busniess, chiar si abordarea este una pe masura. Mihaela Berciu ne explica si cum poti calcula rentabilitatea unei haine, prin asa-numitul cost per purtare. [scris pe imagine.

Daca un sacou costa 1000 de lei si il poti asorta la 10 tinute vestimentare, costul sacoului per purtare este 100 lei. Daca mai calculam ca purtam sacoul de cel putin 10 ori pe an atunci costul sacoului devine 10 lei. Dar oare teoria reflecta realitatea ?

Realitatea TV

Ministrul IMM-urilor: Introducerea impozitului forfetar in perioada de criza nu este oportuna

Ministrul IMM-urilor, Constantin Nita, a declarat, la Brasov, ca nu considera oportuna introducerea, in aceasta perioada de criza, a impozitului forfetar in varianta propusa de Guvern.

“Eu sunt adeptul impozitului forfetar, dar nu este inca oportuna introducere acestuia, avand in vedere situatia de criza. Prin urmare, urmeaza ca in bugetul pe 2010 sa revedem toata aceasta structura a impozitarii si sa vedem daca putem sa marim cifra pe care putem sa o aplicam sau trecem la impozitul forfetar adevarat“, a spus Constantin Nita (foto), dupa cum arata NewsIn.

“Eu sunt adeptul impozitului forfetar, dar nu este inca oportuna introducere acestuia, avand in vedere situatia de criza. Prin urmare, urmeaza ca in bugetul pe 2010 sa revedem toata aceasta structura a impozitarii si sa vedem daca putem sa marim cifra pe care putem sa o aplicam sau trecem la impozitul forfetar adevarat“, a spus Constantin Nita (foto), dupa cum arata NewsIn.
Ministrul IMM-urilor a precizat ca in Romania nu se aplica un impozit forfetar, ci un impozit minim obligatoriu, adaugand ca se face o mare confuzie intre cele doua notiuni.

“Impozitarea trebuie privita intr-o anumita forma. Se face o confuzie puternica. Impozitul forfetar nu este ceea ce aplicam noi acum. Impozitul forfetar ca definitie este cu totul altceva. Acesta este un impozit minim obligatoriu pe care l-a impus Guvernul si Ministerul de Finante“, a declarat ministrul IMM-urilor, in cadrul unei conferinte de presa.

Nita a explicat ca impozitul forfetar este acel impozit care se stabileste pe activitate, este stabilit intre anumite limite si are nevoie de o abordare amanuntita si elaborata. “Ministerul de Finante nu avea timpul necesar sa stabileasca un impozit forfetar si atunci, probabil s-a luat dupa cifra de afaceri. Impozititul forfetar nu este in momentul de fata aplicat“, a mai spus ministrul.

Firmele care au o cifra de afaceri mai mica de 12.000 de euro vor trebui sa plateasca anual la stat un impozit minim de 500 de euro, a declarat, pe 9 aprilie, ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, adaugand ca firmele care nu pot plati nici macar aceasta suma nu-si justifica existenta.

“Daca nu poti plati nici macar 500 de euro la stat, anual, inchide! Nu avem de unde plati investitiile si nu avem cum sa luam alte masuri economice daca firmele nu-si platesc taxele”, a precizat Pogea.

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/63121/Ministrul-IMM-urilor-Introducerea-impozitului-forfetar-in-perioada-de-criza-nu-este-oportuna.html

Speriati de criza, romanii regreta creditele luate in ultimii doi ani

Criza financiara pare sa-i fi facut pe romani mai putin dornici de a trai pe datorie si cu un vadit apetit de a pune bani deoparte, cel putin asa reiese dintr-un studiu realizat de compania de asigurari Aviva luna aceasta, la nivel national. Analistii privesc cu suspiciune rezultatele analizei si remarca situatia economica dificila in care se gaseste populatia, cu posibilitati limitate de a economisi bani in banci, in ciuda dobanzilor ridicate la depozite din ultimele luni.

In mod sigur, criza i-a trezit la realitate pe multi dintre cei care in ultimii doi ani s-au indatorat la banci. Constienti de situatia actuala, un sfert dintre romani declara ca ar fi luat credite mai putine sau cu o valoare mai mica. Daca ar putea da timpul inapoi cu unul sau doi ani, 54% dintre repondenti ar fi inceput un plan de economisire pentru a avea acces la o rezerva de bani in astfel de momente. 49% dintre cei chestionati spun ca ar fi ales sa investeasca sume mai mari, iar 52% isi doresc sa fi fost suficient de inspirati atunci pentru a investi in euro.

Viata bate studiile

Desi raspunsurile demon­streaza clar teama populatiei fata de recentele schimbari economice, specialistii se arata precauti in interpretarea rezultatelor. “Orice studiu facut post factum da alte rezultate decat in mod normal si de aceea sunt sceptic in privinta concluziilor”, a declarat pentru Gandul Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari – CFA Romania. El considera ca economisirea nu a crescut in mod spectaculos, cu toate ca in ultimele luni bancile au venit cu oferte atractive la depozite, chiar de 16%. “Posibilitatile de economisire ale romanilor sunt limitate, pentru ca nu sunt mai multi bani in sistem”, adauga el. Datele bancii centrale arata ca depozitele in lei ale populatiei au urcat cu 2,7% in februarie comparativ cu ianuarie, in timp ce economisirea in valuta a avut un avans de 0,4%. In cazul firmelor, s-a inregistrat o scadere de 2,4% la lei, respectiv de 1,6% la valuta.

Consumul, în scădere

Acum, peste 57% dintre români consideră că situaţia actuală se datorează în totalitate deciziilor luate acum unul sau doi ani.

Într-adevăr, în acea perioadă, creditarea a crescut cu 40% pe an, în condiţiile în care băncile ofereau împrumuturi fără a impune prea multe condiţii. Efectele negative ale acestei situaţii se văd abia de puţin timp. Din ianuarie până în februarie 2009, populaţia şi firmele din România au adunat restanţe de aproape 726 milioane de lei la creditele contractate şi care, însumate la restanţele mai vechi, dau un total de 4,25 miliarde de lei (aproape un miliard de euro). Mai bine de jumătate din restanţele începutului de an (aproximativ 374 milioane de lei) sunt la credite în valută, care au crescut cu 25,6% într-o singură lună, mult mai rapid decât la cele în lei, care au avansat cu 17%, potrivit datelor oficiale ale Băncii Naţionale a României.

Dacă se ţine cont şi de creşterea numărului şomerilor, dar şi de veştile proaste din economie, este de înţeles de ce consumul a scăzut în ultima perioadă. Datele Eurostat arată că, în luna februarie, volumul comerţului de retail din România a avut cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, de 7,9%, faţă de ianuarie.

http://www.gandul.info/economia/speriati-de-criza-romanii-regreta-creditele-luate-in-ultimii-doi-ani.html?3936;4220258

Criza face mii de victime printre firmele româneşti

Potrivit agenţiei de evaluare a riscului Coface, numărul falimentelor s-a dublat.
Practic, toate companiile dependente de finanţare bancară sau externă au fost profund afectate, în cazul multora dintre ele, deconectarea de la aceste «aparate» ducând la intrarea în colaps, având efecte asupra tuturor creditorilor acestora”, a declarat, într-un comunicat, director general al Coface România, Cristian Ionescu.

 
Reprezentantul Coface a mai declarat, pentru agenţia NewsIn, că numărul dosarelor de faliment deschise a ajuns la 4.000 în primul trimestru al acestui an, în creştere cu 84% faţă de primele trei luni ale anului precedent. “Ca număr de cereri s-a înregistrat o triplare în ultima perioadă şi ne aşteptăm ca numărul falimentelor să se dubleze anul acesta, poate chiar să se tripleze. Oricum, va fi un an-record în acest sens”, a spus Ionescu. La finalul lui 2008, numărul falimentelor ajunsese la 14.157, în creştere cu 126% faţă de finalul anului precedent.

Managerii si simplii angajati, la fel de vulnerabili in criza

Managerii si angajatii sunt la fel de expusi in fata efectelor crizei economice, ambele categorii sunt supuse in aceeasi masura riscului de a-si pierde jobul si au de suferit de pe urma masurilor luate de companii in privinta reducerii costurilor, spun specialistii in resurse umane. “Ambele categorii sunt afectate, din motive diferite, pe zone diferite. Managerii au o vizibilitate mai mare a situatiei financiare a companiei si resimt o presiune mai mare fata de identificarea unor noi clienti, mentinerea unor clienti existenti, negocierea de contracte.

Pentru ceilalti poate exista o doza mai mare de nesiguranta, pentru ca nu stiu exact ce se intampla, iar sentimentul de pion este, probabil, mai accentuat la nivel inferior”, spune Ruxandra Stoian, director Servicii de Consultanta in Resurse Umane al companiei PricewaterhouseCoopers Romania. Potrivit acesteia, referitor la vulnerabilitate, ambele categorii sunt supuse aceluiasi risc de pierdere a locului de munca.

In opinia Madalinei Balan, managing partner al firmei de consultanta in resurse umane Hart, toata lumea are de pierdut in aceasta perioada. “Nu cred ca se poate vorbi despre o cantitate mai mare sau mai mica de «suferinta». Toata lumea are de pierdut, daca privim prin lentila anului 2008. Insa, daca ne uitam mai obiectiv, intelegem ca exista si o parte pozitiva in aceasta criza, care se rasfrange si asupra pietei muncii. Se vede deja o asezare pe temelii mai reale a valorilor si o echilibrare mai mare a cerintelor salariale in raport cu oferta de competente din partea candidatilor”, spune aceasta.

Business Standard