Category Archives: Afaceri & Investitii

Posted on by

Fabrica de la Jucu va fi singura care produce accesorii Nokia pentru Europa

Directorul general al Nokia Romania, John Guerry, a declarat, luni, ca fabrica de la Jucu a inceput sa produca accesorii pentru telefoane in urma cu cateva saptamani si va fi singurul furnizor de accesorii pentru Europa.

Potrivit lui Guerry, Nokia Romania va angaja pentru activitatea de asamblare a accesoriilor inca 400 de persoane, dorindu-se sa se ajunga la 1.800-2.000 de angajati la Jucu.

“Am inceput de curand acest business. Vom fi singurul furnizor de accesorii in Europa, vom progresa. Vom angaja si 400 de persoane noi, asadar afacerea se dezvolta, probabil nu asa cum am sperat cand am ajuns aici, din cauza scaderii activitatii economice, dar suntem stabili, nu am concediat oameni si ne extindem incet si acum adaugam afacerea cu accesoriile. Este nevoie de asta in interiorul Europei”, a spus directorul Nokia Romania, adaugand ca productia de accesorii pentru telefoanele mobile va fi o activitate permanenta, iar firma a investestit in cateva linii productie, spatiul fiind disponibil in interiorul fabricii. Activitatea de asamblare a accesoriilor a incepul in prima saptamana a lunii mai.

Guerry a spus ca, de curand, Nokia Romania a inceput sa livreze accesorile produse la Jucu, produsele fiind din toata gama Nokia din Europa, de la casti bluetooth, incarcatoare de masina, huse de telefon si altele. Referitor la alte linii de productie, pe langa telefoane si accesorii, John Guerry a spus ca “a existat destula schimbare pentru o perioada”.

John Guerry, care a fost primul angajat al Nokia Romania, isi incheie mandatul pe 1 iulie, dupa doi ani de activitate. Nokia Romania a inaugurat in data de 11 februarie 2008 fabrica de la Jucu care asambleaza telefoane mobile.

NewsIn

Posted on by

Germania a ales oferta depusa de Magna pentru cumpararea Opel

Guvernul german a ales oferta depusa de Magna International Inc. pentru cumpararea producatorului auto Opel, detinut de General Motors Corp., si a confirmat aprobarea unui plan de finantare menit sa ajute compania sa evite insolventa, scrie Bloomberg.

Magna, producatorul canadian de componente auto, care a concurat cu Fiat pentru preluarea Opel, va investi in producatorul al carui sediu se afla in Russelsheim, conform unui anunt facut de ministrul finantelor, Peer Steinbrueck. Germania a aprobat un credit punte de 1,5 miliarde euro pentru salvarea Opel.

“Puteti fi siguri ca nu este o decizie usoara. Suntem foarte interesati sa pastram locurile de munca in cadrul fabricilor Opel”, a spus Steinbrueck.

GM vinde participatia majoritara in Opel, inclusiv marca britanica Vauxhall, ca parte a unui pla de reorganizare, inaintea termenului limita de 1 iunie, dat pentru restructurare.

Directorul executiv al GM, Fritz Henderson, declara in 28 mai ca, din creditul total acordat de Germania, GM vrea 450 milioane euro pentru mentinerea Opel pe linia de plutire.

Discutiile au esuat, joi, atunci cand oficialii americani s-au aratat nemultumiti de intentia guvernului german de a separa activele Opel de cele ale restului grupului GM, pentru a le proteja de creditorii GM, in caz ca grupul american intra in faliment. De asemenea, GM a socat asistenta cand a cerut un ajutor suplimentar de 300 milioane euro. In replica, Berlinul a refuzat sa deblocheze o finantare de 1,5 miliarde euro pentru Opel.

Grupul italian Fiat, principalul concurent al Magna pentru preluarea Opel, anuntase vineri dimineata ca nu va participa la discutii, lasand, astfel, spatiu liber pentru Magna, care a purtat negocieri intense cu GM in ultimele 24 de ore.

Seful Fiat, Sergio Marchionne, a explicat ca acordul grupului italian cu Chrysler ramane prioritar si ca nu are de gand sa isi asume riscuri excesive pentru a obtine controlul Opel.

Opel, fondat in 1862 de Adam Opel, a inceput prin a produce masini de cusut si biciclete, inainte sa inceapa productia de automobile. GM a cumparat 80% din Opel in 1929, in timpul ultimei crize economice, dupa ce preturile scazusera la nivel mondial. Doi ani mai tarziu, GM a cumparat si participatia ramasa, devenind cel mai mare producator auto din anii ’30.

GM, care a fost in ultimii 77 de ani cel mai mare producator auto din lume, va depune cerere pentru intrarea in faliment in 1 iunie si va vinde majoritatea activelor catre o noua companie, au spus in 28 mai persoane apropiate situatiei.

NewsIn

Posted on by

74% dintre managerii romani spera intr-o redresare a economiei in 2010

Aproximativ 74% dintre managerii romani considera ca economia va da semne de redresare in 2010, in timp ce doar 26% sunt de parere ca o revigorare a climatului economic ar putea avea loc pe parcursul acestui an, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta si audit Deloitte.

Redresarea va avea loc in doua valuri, industriile revenindu-si una cate una, pe masura ce impactul crizei asupra pietelor se va estompa, se arata in studiul realizat de Deloitte.

“Oamenii de afaceri din Romania sunt foarte pesimisti pentru 2009. Foarte putini vad o redresare a economiei in acest an, multi lasa acest lucru pe seama lui 2010. Oricum suntem mai optimisti in privinta evolutia economiei decat in urma cu trei luni”, a declarat, miercuri, Antonis Ioannides, Tranzactions Services Partner la Deloitte Financial Advisory.

Aproximativ 40% din managerii care spera intr-o relansare a economiei anul viitor considera ca acest lucru se va intampla in prima jumatate a lui 2010, cei mai optimisti fiind cei din industria farmaceutica si medicala. Managerii din constructii, imobiliare si din industria bunurilor de larg consum, domenii grav afectate de criza, considera ca economia nu va da semne de revigorare mai devreme de cea de-a doua jumatate a anului viitor.

Potrivit lui Ioannides, se poate vorbi de cresteri, in acest an, doar in industria farmaceutica si medicala, care continua sa aloce in acest an fonduri pentru expansiunea in alte orase.

La studiul realizat de Deloite au participat 300 de manageri care conduc afaceri de top, raportate la veniturile din 2007, din domenii precum industria bunurilor de larg consum, servicii financiare, tehnologia media si telecomunicatii, industria prelucratoare, industria imobiliara si de constructii, energie si resurse, aviatie si servicii de transport, precum si industria medicala si farmaceutica.

Managerii romani sunt dezamagiti de rolul Guvernului in redresarea economiei
 
Managerii romani sunt dezamagiti de rolul pe care il joaca Guvernul in actualul context economic, cerand Executivului sa se implice mai puternic in gasirea de solutii pentru redresarea economiei, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta si audit Deloitte.

“Guvernul trebuie sa-si asume un rol mai puternic in economie, mai tehnocrat si mai proactiv”, a declarat, miercuri, Antonis Ioannides, Tranzactions Services Partner la Deloitte Financial Advisory.

Potrivit studiului realizat de Deloitte in urma unor discutii cu peste 300 de directori executivi din toate ramurile economiei, sectorul privat este nemultumit si dezamagit fata de rolul Guvernului in actualul context economic. “O majoritate covarsitoare de respondenti si-au exprimat dezamagirea generala fata de rolul Guvernului ca institutie in contextul  economic actual, cele mai frecvente nemultumiri exprimate fiind lipsa unei planificari pe termen lung si nehotararea”, se arata in studiu.

Managerii romani considera ca Executivul a ingreunat povara fiscala pentru mediul de afaceri, prin modificarea repetata a Codului Fiscal, prin intarzierea la rambursarea platii TVA-ului si prin limitarea deductibilitatii pentru anumite categorii de cheltuieli sau prin eliminarea unor mecanisme existente.

Potrivit mediului de afaceri, principalele instrumente pentre redresarea economica sunt scutirile de la plata unor taxe si impozite ca forma de stimulare a investitiilor (28%), politica fiscala (21%) si cheltuielile publice (20%). Doar 5% dintre managerii chestionati cred in beneficiile subventiilor acordate companiilor si industriilor in impas.

De asemenea, 34% dintre cei intervievati iau in calcul reducerea de costuri operationale, 22% reducerea cheltuielilor cu personalul, iar 18% au taiat sau vor taia din cheltuielile de marketing si materiale promotionale Pentru reducerea semnificativa a cheltuielilor cu personalul, 42% dintre respondenti au indicat reducerea numarului de angajati, 25% au declarat ca opteaza pentru reducerile de salarii, fara disponibilizari, in timp ce 14% dintre directori spun ca opteaza si pentru reduceri de personal, si pentru scaderi ale veniturilor angajatilor.

Studiul  a fost realizat in perioada 20 februarie-30 aprilie, adunand opiniile a peste 300 de directori executivi de la cele mai mari companii din Romania, conform veniturilor raportate pe 2007.

NewsIn

Posted on by

Legume romanesti la preturi-record. Samsarii le-au scumpit de patru ori

Primele legume romanesti care au aparut in piete se vand la preturi exorbitante. Desi toata lumea astepta aparitia acestora pentru a cheltui mai putin pe mancare, in prezent, produsele autohtone sunt mai scumpe chiar si cu peste 50% fata de importuri. Astfel, rosiile romanesti s-au vandut, saptamana aceasta, cu 20 lei/kg in pietele din Bucuresti, in timp ce producatorii din Izbiceni le vand cu 4 lei/kg. Aceeasi situatie este si la ardei si castraveti, unde pretul se tripleaza de la producator la consumator. Bisnitarii fac legea in piete, si tot ei hotarasc preturile, spun specialistii din domeniu.

Chiar daca au aparut de o saptamana, rosiile romanesti de solar se vand, in unele piete din Bucuresti, cu 20 lei/kg. In piata Domenii, de exemplu, kilogramul de rosii de Dambovita se vinde cu 15-18 lei. La aceeasi taraba, vanzatorul are si rosii de import, din Argentina, la oferta, cu 5-7 lei/kg, in functie de marime. In alte piete, ca si cea din Berceni, rosiile romanesti se vindeau, ieri, cu 7-9 lei/kg. Fata de pretul de producator, rosiile din piete se vand la preturi chiar si de patru ori mai mari, avand in vedere ca producatorii din Izbiceni dau rosiile cu 4 lei/kg, angro.

“Preturile difera foarte mult, de la piata la piata. Ceea ce demonstreaza ca in nici una din piete nu vand producatorii, ci bisnitarii. Primariile ar trebui sa faca periodic controale, nu sa ii lase pe acesti intermediari sa faca legea in piete. Au autorizatiile luate cu bani multi, dar nimeni nu ii verifica pentru a vedea daca sunt, intr-adevar, producatori. Eu garantez ca peste 90% din ei sunt doar precupeti. Plus ca ei nici nu patesc TVA, ci doar excrocheaza clientii”, a declarat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA).

“Ministerul Agriculturii ar trebui sa incurajeze micii producatori sa faca parte din asociatii, iar mai apoi, asociatia sa vanda produsele atat pe piata, cat si in supermarketuri. Numai asa preturile vor reveni la normal”, a mai spus Frumosu.

Integral in Gardianul

Posted on by

Noul val de emigranţi români poartă gulere albe

Comunitatea europeană se confruntă cu lipsa personalului calificat. În următoarele două decenii, 20 de milioane de locuri de muncă riscă să rămână neocupate în UE, în special în domeniul ingineriei şi tehnologiei informaţiei.

Iluzia reîntoarcerii emigranţilor români din cauza crizei mondiale este la fel de amăgitoare ca şi declaraţiile oficialilor făcute în perioada de maximă creştere economică, referitoare la atractivitatea locurilor de muncă din ţara noastră pentru cei plecaţi să lucreze în străinătate.

În realitate, cel mai probabil scenariu este cel al revenirii emigranţilor necalificaţi. „Emigranţii români calificaţi sunt bine integraţi în ţara de destinaţie, este de părere Paul Milata, country manager la firma de consultanţă Kienbaum din Germania. O reîntoarcere nu este bazată numai pe argumentul venitului salarial din România, uneori comparabil cu cel din ţările vestice. Cei care au plecat din România iau în considerare calitatea sistemului de sănătate, de învăţământ şi a administraţiei publice (siguranţa juridică, corupţia etc.).“

Astfel de aprecieri par justificate dacă ne uităm la ţările de destinaţie: în Canada, 54% din totalul emigranţilor români au studii superioare; în Marea Britanie, 46%; în SUA, 40%; în Spania şi Italia, câte 20%. Procentele ar trebui să dea de gândit guvernanţilor noştri. În acest moment, doar 8% din forţa de muncă a României are studii superioare, faţă de o medie de 20% în Europa şi 30% în SUA.

Kienbaum: 3,5 milioane de români sunt plecaţi în străinătate

Potrivit datelor furnizate de firma de consultanţă Kienbaum, aproximativ 3,5 milioane de români se aflau în afara ţării la sfârşitul anului trecut. Amploarea fenomenului se poate aprecia însă mai exact în context internaţional. Cele mai importante ţări de origine ale imigranţilor din OECD sunt China (11% din totalul imigranţilor), Polonia (5%) şi România (5%). La nivel mondial, ţările-sursă care au avut cele mai mari creşteri ale fenomenului migraţionist, începând cu anul 2000, au fost, în ordine, Bolivia, Polonia şi România. Alături de Bulgaria, ţara noastră înregistrează cel mai ridicat nivel de emigrare din cadrul UE.

Cercul vicios sărăcie-emigrare

Dacă în anii ’90 ponderea celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă în afara graniţelor era alcătuită din persoane dornice să câştige mai mulţi bani, în ultimii trei ani, a apărut fenomenul emigrantului calificat, cu venit peste sau mult peste medie. Analizele efectuate de specialiştii de la Kienbaum arată că migraţia, din motive independente de venit, este în continuă creştere. Paul Milata confirmă că numărul românilor emigranţi care depun CV-ul pentru posturi vacante în România a crescut. „Este însă nesemnificativ, prin comparaţie cu numărul persoanelor cu studii superioare care emigrează în continuare din România.“ Şefii guvernelor ţărilor europene caută acum soluţii noi pentru atragerea creierelor, deoarece le este mai clar ca oricând că ieşirea din criză nu se poate face decât cu personal calificat. Plecarea gulerelor albe din România va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dat fiind faptul că această categorie socio-profesio­nală are tendinţa să se stabilizeze în ţări cu nivel de dezvoltare ridicat. Dacă forţa calificată de muncă pe plan local devine din ce în ce mai puţină, şansele ca economia să se reechilibreze se reduc. Ceea ce va conduce la crearea unui cerc vicios al sărăciei şi emigrării.

Cei care emigrează din mo­tive econo­mice provin, de obicei, din sec­torul bugetar: medici, profesori şi învăţători.
Paul Milata, country manager, Kienbaum

Compromis profesional

25% din românii calificaţi care lucrează în străinătate sunt absolvenţi de universitate de după 2003. Nu toţi găsesc slujbe pe măsura calificării.

În România, poate la pensie

Felix Ciprian Frăţilă, consultant financiar tehnic (software), Targit GmbH, Frankfurt, Germania

Am plecat din România în august 2000, găsind, prin intermediul unui anunţ afişat la universitatea mea, un job de programator în industria bursieră, la o firmă din Frankfurt, RTS Realtime Systems. După şapte ani, vrând să evoluez puţin mai rapid, atât profesional, în finanţe, cât şi tehnic, în programare, am găsit un job de consultant tehnic la o firmă din investment banking.

Acum sunt cetăţean german. Cererea pentru cetăţenia germană mi-am depus-o doar când am aflat că o pot păstra şi pe cea română. Iubesc în continuare România, unde îmi fac concediul în fiecare an. Din păcate, în momentul de faţă, nu poate să-mi ofere continuitate în carieră, dacă m-aş hotărî să mă întorc. În afară de asta, m-am obişnuit aici cu un nivel de trai care în România nu ar fi posibil. Mă refer şi la infrastructură, sistem de sănătate etc.

Pentru că acum am doi copii, m-am gândit la un moment dat că sistemul de învăţământ din România ar fi fost un motiv bun pentru a mă întoarce, însă reformele din ultima vreme tind să-l aducă la nivelul celui de aici. Birocraţia – este destulă şi în Germania, dar mai transparentă şi organizată – şi corupţia sunt alte motive puternice să nu doresc să revin în ţară. Toate acestea sunt lucruri care mă fac să mă gândesc unde ar putea avea copiii mei şanse să aibă un nivel de trai cât mai ridicat.

http://www.capital.ro/articol/noul-val-de-emigranti-romani-poarta-gulere-albe-119863.html

Posted on by

Ce greseli au facut managerii si Guvernul de la inceputul crizei

Dupa aproape o jumatate de an de criza economica, managerii companiilor romanesti incep sa traga linie si sa vada ce greseli s-au facut. Neadoptarea unor masuri dure de restructurare a personalului si de reducere a costurilor este principalul repros pe care managerii si-l aduc pentru perioada care a trecut de la finele lui 2008 incoace, in timp ce specialistii in resurse umane afirma la unison ca greseala cea mai costisitoare a conducerii companiilor este reprezentata de restructurarile pripite si de concedierea multor angajati fara o evaluare prealabila, rezulta dintr-un sondaj realizat de Business Standard.

Guvernul este vinovat in ochii managerilor, mai ales, pentru lipsa de fermitate si de strategie, exprimata inclusiv prin decizii contradictorii, dar si prin introducerea impozitului minim.

“In concluzie, Guvernul a fost timid, mediul de afaceri nu a ridicat vocea prea tare si bancile nu au reactionat. Practic e o criza a leadership-ului la scara celor trei reprezentanti. Trebuie sa invatam sa fim mai rapizi in reactii. Suntem prea anesteziati si asta ne costa”, spune Dan Ioan Popp, presedintele companiei de dezvoltare imobiliara Impact Developer&Contractor.

In IT, de exemplu, managerii isi asuma decizii gresite de strategie care au privit fundamentarea activitatii pe linii de creditare, termene de plata lungi in relatia cu furnizorii, fara o contrabalansare cu eficienta de business, si accentul pus pe obtinerea unui profit imediat, incapacitatea de a proiecta businessul sau strategia pe termene lungi, oprirea investitiilor sau investitii facute in baza unor calcule efectuate pe o perioada prea mare de timp. Acestea sunt, potrivit jucatorilor, unele dintre cele mai frecvente capcane in care au cazut companiile din piata de IT, din octombie anul trecut si pana acum, in lipsa unei analize concrete a noului climat economic, dublata de apelarea la serviciile unei companii de consultanta. Pe de alta parte, criza a scos acum la iveala greseli de management care datau dinainte de criza.

“Odata cu aparitia rezultatelor financiare pe T1, unii manageri sunt obligati sa plateasca “factura” crizei, deoarece proprietarii afacerii se intreaba “cum de rezultatele noastre au fost mult sub ale concurentilor?”, explica Rudolf Fedorovici, senior consultant Advice Human Resources. Acesta mai spune ca multe dintre greseli vin din perioada de crestere, cand unii manageri au incarcat nota de plata a companiei cu multe costuri in plus, in timp ce alte firme au tinut costurile sub control. “Aceasta diferenta dintre cele doua abordari a generat un decalaj remarcabil intre cele doua categorii de firme, care a fost mascat, intr-o prima faza de cifrele care indicau performanta. Piata mergea, profiturile mergeau; de ce sa schimbam daca nu s-a stricat?!”, mai spune Fedorovici.

Imposibilitatea de a anticipa corect dimensiunea recesiunii este si reprosul pe care si-l aduce acum omul de afaceri Gheorghe Bosanceanu, care controleaza Santierul Naval Constanta, grupul de firme Histria si clubul de fotbal Farul Constanta.

“Greselile le-am facut inainte de criza, atunci cand, desi ma asteptam ca economiile sa intre pe o curba descendenta, pentru ca asa era ciclul firesc, nu am anticipat ca aceasta va afecta absolut toate economiile si ca ne va lasa mult prea expusi”, a precizat Bosanceanu.

Jucatorii din sectorul constructiilor, una dintre cele mai afectate industrii din economie, afirma ca cel mai mare minus in strategiile adoptate a fost lipsa de fermitate si de curaj in a lua masuri dure de reducere a personalului si a costurilor.

“Desi anticipam o criza acuta, nu am vrut sa lasam oamenii pe drumuri”, spune Stefan Varfalvi, presedinte IMSAT, companie de constructii civile si industriale. La randul sau Dan Ioan Popp, reprezentantul Impact afirma ca ar fi putut fi mult mai ferm in a schimba brusc strategia companiei si considera ca ar fi fost necesara o comunicare mai intensa cu reprezentantii breslei si ai bancilor.

O masura pe care reprezentantii industriei usoare considera ca ar fi fost necesar sa fie adoptata din timp este intarirea echipelor de vanzari si de marketing, care reprezinta cel mai important pilon al companiei.

“Ar fi trebuit mai devreme sa fac restructurari in sectiile in care nu am avut comenzi. De asemenea, intarirea echipelor de vanzari si marketing este o masura ce trebuia luata mai dinainte pentru ca in vremurile acestea echipa de vanzari este cel mai important pilon”, a declarat Maria Grapini, general manager Pasmatex Timisoara si presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare (FEPAIUS).

Reprezentantii agentiilor de turism catalogheaza acum viteza cu care au actionat ca fiind prea lenta in comparatie cu modul accelerat in care au evoluat lucrurile si si-ar fi dorit sa prevada din timp bugete de achizitii, acum fiind o perioada propice pentru miscari de acest gen.

Desi cei mai multi dintre manageri spun ca ar fi trebuit sa fie mai duri in a reduce personalul, specialistii in resurse umane considera ca aceste masuri au fost luate mult prea rapid si mai ales fara o evaluare a angajatilor, in mod intuitiv.

“Managerii au dat afara pripit prea multi oameni. Aceasta este o greseala greu de reparat si vor avea probleme cand economia isi va reveni”, spune Adrian Stanciu, managing partner pentru Human Synergistics, companie de consultanta HR.

Integral in Business Standard

Posted on by

Pe timp de criza, romanii renunta la asigurarea de viata

Tot mai multi romani renunta la asigurarile de viata cumparate in anii trecuti, chiar daca primesc astfel mai putini bani decat au economisit, pentru ca multi dintre ei au nevoie de lichiditati, iar altii nu mai au incredere in institutiile financiare.

In primul trimestru al anului 2009, totalul afacerilor realizate pe piata asigurarilor de viata s-a cifrat la 392,31 milioane de lei, fiind mai mic cu 5,91% fata de aceeasi perioada a anului 2008, releva datele statistice de la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). Potrivit specialistilor, scaderea asigurarilor de viata este cauzata de criza economica. “Criza economica a blocat practic pentru o perioada de timp dezvoltarea asigurarilor de viata. Consider ca aceasta piata a avut cel mai mult de suferit de pe urma blocarii creditului imobiliar. Se stie doar ca acordarea creditului imobiliar era conditionata si de incheierea unei asigurari de viata”, spune Horia Tecau, presedintele BCR Asigurari.

Caderea pietei asigurarilor de viata era previzibila inca de la finalul anului trecut.

In luna octombrie 2008, varful rascumpararilor de asigurari de viata a fost de 26,6 milioane de lei, cu 80% mai mare fata de media din primele noua luni ale lui 2008. Insa, in noiembrie, volumul rascumpararilor totale s-a redus cu 11% fata de valoarea din octombrie, numarul total al acestora, in cele doua luni, fiind de 14.577, adica aproximativ 0,2% din contractele de asigurari de viata in vigoare la sfarsitul lui septembrie 2008. Mentionam ca rascumpararea politei se poate face de catre compania de asigurari la cererea asiguratului atunci cand acesta anunta ca nu mai doreste sa continue programul de protectie si vrea retragerea banilor adunati in cont.

Integral in Cotidianul

Posted on by

Peter Fisk: solutii pentru depasirea crizei

Regandirea strategiei, reducerea numarului de branduri ale unei singure companii, apropierea fata de client si adaptarea la schimbarile din comportamentul consumatorului sunt cateva dintre solutiile sugerate de specialistul britanic Peter Fisk companiilor, pentru a traversa cu bine perioada crizei.

Printre aspectele principale abordate de Fisk in cadrul conferintei a fost importanta acordata clientului. “Compania ar trebui sa se intrebe ce poate sa mai faca pentru clientul sau. Dar realitatea sta altfel, fiecare se gandeste cum sa aduca cat mai multi bani intr-un timp cat mai scurt. In perioade de criza, cu siguranta nu este indicat sa inchizi ochii sa spui ‘oh, nu, e sfarsitul lumii’, iar apoi sa speri ca problema ta va disparea”, a spus reputatul specialist, la evenimentul “Marketing Genius. 50 de strategii pe timp de criza”, organizat la sfarsitul acestei saptamani in Bucuresti.

Specialistul a subliniat faptul ca, pentru a rezista crizei, compania trebuie sa fie cat mai aproape de clientul sau, sa empatizeze cat mai mult cu el.” Trebuie sa te gandesti la lumea consumatorului si sa uiti de lumea ta. Trebuie sa ai in minte ideea ca afacerea ta este definita de beneficiile pe care le aduce cumparatorului, nu de calitatile brandurilor pe care le produci. Brandurile transmit povesti, de obicei despre vise, realizari, impliniri, ajutand astfel clientii sa isi reconfirme motivele pentru care cumpara produsul. In timpul unei recesiuni, brandurile trebuie sa evolueze si sa spuna o noua poveste despre lucruri practice, despre constrangeri si despre optiuni si valori bune”.

Reanalizarea pietei si a comportamentului consumatorilor, pentru a identifica noile nevoi, ar trebui sa se inscrie printre prioritati, considera Fisk. “Trebuie sa vinzi acelasi produs unor oameni diferiti. Trebuie sa te gandesti cum sa schimbi oferta, sa dezvolti noi propuneri. Astfel, in scurt timp, ai sa vezi ca oamenii au inceput sa petreaca mai mult timp acasa, sa se uite la DVD in intimitatea propriilor lor camere, sa gateasca.  Lumea incepe sa mearga mai rar in oras, la restaurant. Oamenii isi schimba obisnuintele, iar adaptarea la noile nevoi este esentiala”, a mai spus autorul cartii “Marketing Genius. 50 de strategii pe timp de criza”.

Ca metoda de cercetare a comportamentului cumparatorului, Peter Fisk  a vorbit despre etnografie. “Etnografia este foarte puternica. Este foarte important sa ascuti si sa observi oamenii. Cei care lucreaza in domeniul marketingului nu sunt deloc buni la asta pentru ca, in primul rand, lor le place sa vorbeasca, sa comunice, nu sa ii asculte pe altii. Intreaba-i pe clienti ce fac in fiecare zi, incearca sa afli ce prioritati au, fa-i sa vorbeasca liber despre ei insisi”. In acest context, specialistul in marketing a precizat ca metoda de cercetare focus group este interzisa in compania Procter & Gamble, pentru faptul ca oamenii raspund la intrebari asa cum cred ei ca ar fi mai bine, nu asa cum gindesc cu adevarat.

Etnografia, o ramura a antropologiei, este vazuta de un numar din ce in ce mai mare de experti din diverse industrii ca o competenta de marketing esentiala si ca o alternativa sau completare a focus grupurilor traditionale. Aceasta metoda se desfasoara intr-un cadru total informal, persoanele sunt observate direct in mediul lor natural – la serviciu, la cumparaturi sau in locurile de petrecere a timpului liber.

O alta solutie propusa de Peter Fisk pentru depasirea crizei este reducerea numarului de branduri ale unei singure companii. “Brand-ul de companie, in schimb, trebuie sa fie cel mai puternic”, a punctat el.

Un alt aspect pe care l-a abordat expertul in marketing este faptul ca atragerea de noi consumatori nu reprezinta o solutie pe timp de recesiune.”Este foarte important sa ii pastrezi pe cei pe care i-ai castigat deja. Sa incerci sa atragi noi clienti inseamna un efort financiar suplimentar. E important sa-i pastrezi pe cei mai buni cumparatori. Aceia care platesc cei mai multi bani pentru produsele tale sunt cei mai buni, pentru ca ei chiar vor sa lucreze cu tine. Consumatorii care se uita dupa cupoanele din ziare, dupa ofertele promotionale, sunt cei care vor schimba supermarketul din care isi fac cumparaturi inca de saptamana viitoare. In perioade de criza, e important sa te concentrezi asupra clientilor pe care ii ai deja nu sa incerci sa atragi altii noi. Daca ii vei pastra pe cei mai buni clienti ai tai, atunci vei avea de castigat, pentru ca ei iti vor aduce alti clienti de calibrul lor, la fel de buni cumparatori”.

Fisk a mai subliniat, in discursul sau, un lucru care, pentru unii, poate parea bizar. “Cea mai mare greseala este sa faci discount, asta iti va distruge afacerea. Datorita promotiilor pentru o perioada scurta de timp, oamenii vor plati, de exemplu, cu 5% mai putin, ceea ce nu inseamna foarte mult pentu consumator.  Marea problema se pune, insa, in legatura cu increderea pe care o are in legatura cu un brand, mai ales cind este vorba de un produs important. Mai bine scoti pe piata un nou produs mai ieftin, decat sa faci o reducere la un produs care exista deja si cu care oamenii s-au obisnuit”, a spus Fisk.

Peter Fisk este CEO (Chief Executive Officer, echivalentul functiei de Director General Executiv) la una dintre cele mai mari organizatii de marketing din lume, The Chartered Institute of Marketing, unde s-a facut cunoscut ca lider si comentator al marketingului din lumea intreaga.

Evenimentul la care Fisk a prezentat masuri ce pot ajuta companiile sa reziste sau chiar sa prospere in perioada recesiunii a fost organizat in mai multe tari din lume de compania One Good Idea, comunicarea si relatiile publice fiind asigurate, in Romania, de agentia United.

NewsIn

Posted on by

Psihologia cardurilor de credit

Companiile emitente de carduri de credit sunt tot mai interesate sa inteleaga ce si cum gandesc clientii lor, pentru a afla cum sa recupereze banii datorati de acestia.

Volumul si diversitatea informatiilor personale din bazele de date sunt atat de mari incat ar putea alimenta temerile privind existenta unui sistem de supraveghere de tip “big brother”.

Cum se poate prognoza care detinator de card de credit isi va plati constiincios, in fiecare luna, ratele si care va acumula o datorie uriasa? Pentru companiile emitente de carduri, raspunsul la aceasta intrebare este vital, mai ales intr-o perioada dificila, de criza financiara, iar cotidianul “The New York Times” a analizat modul in care se incearca limitarea riscurilor. O strategie implicand mai putin factorul uman este cea a emiterii unei mari varietati de carduri, cu plafoane de cheltuieli, termene de plata si dobanzi diferite, suficient de mari pentru a acoperi pierderile in caz de neplata si pentru a asigura chiar un mic profit. Dar, in ultima instanta, se ajunge tot la client, de la care se incearca sa se obtina cat mai multi bani posibil.

Intelegand “modul de functionare” a psihicului clientilor, sentimentele si comportamentele pe care acesta le declanseaza, companiile spera sa poata filtra mai bine aplicantii, depistand potentialii rau-platnici, sau, in cazul clientilor deja existenti, sa inteleaga ce argumente si ce mod de abordare i-ar putea determina pe acestia sa isi plateasca macar partial datoriile.

Un punct de cotitura in “explorarea” mintii detinatorilor de carduri de credit s-a inregistrat in 2002, datorita studiilor facute de J.P. Martin, un director executiv de la compania Canadian Tire, pasionat de matematica si de statistica. Acesta a inceput sa analizeze atent aproape toate informatiile despre clienti din bazele de date ale firmei sale, ajungand la concluzii extrem de utile. De exemplu, a constatat ca persoanele care cumpara combustibil ieftin pentru automobil prezinta un risc mai mare de a “sari” plata unei rate la cardul de credit decat cele care cumpara combustibil scump.

Cei care cumpara dispozitive de monitorizare a nivelului de monoxid de carbon sau bucati de pasla care se lipesc pe picioarele scaunelor pentru ca acestea sa nu zgarie podeaua nu depasesc aproape niciodata un termen de plata. La fel, cei care cumpara seminte pentru hranit pasari sau bastoane telescopice pentru curatat turturii de pe streasina. Explicatia? Persoanelor care fac astfel de achizitii le pasa de ceilalti, de bunurile lor si de natura, ceea ce indica un simt al responsabilitatii mai ridicat. In schimb, cei care cumpara accesorii cromate pentru “tunarea” masinii ajung in scurt timp pe lista rau-platnicilor, pentru ca sunt mai infantili.

Studiile lui J.P. Martin au fost doar inceputul. Psihologii specializati pe analiza de date sunt astazi la mare cautare, iar angajatii departamentelor de recuperare a datoriilor fac cursuri intensive, transformandu-se in “terapeuti prin telefon”. Obiectivul este foarte clar: cu cat relatia cu clientii este mai apropiata, cu atat acestia sunt mai motivati sa plateasca.

Un operator care ii telefoneaza unui datornic are acces, automat, la informatii detaliate despre acesta, mergand de la tranzactiile recente pana la situatia profesionala sau familiala (cu risc de a-si pierde locul de munca, divortat sau cu risc de divort) si, in functie de acestea, alege tactica de abordare cu cele mai mari sanse de succes, ajungand inclusiv sa ii dea sfaturi clientului despre cum sa discute cu fostul sot/fosta sotie sau cum sa isi optimizeze sansele de a fi angajat. 

Analiza datelor este insa subiectiva, unele informatii fiind dificil de interpretat. De exemplu, faptul ca o persoana plateste in fiecare luna cu cardul de credit un  abonament scump la cablu poate insemna si ca persoana respectiva are bani, dar si ca nu ii pasa ca acumuleaza datorii pentru servicii pe care nu si le poate permite.

Un client care isi verifica online contul la ora 1 noaptea poate fi extrem de ocupat, dar poate avea si insomnie provocata de problemele financiare. Alte date sunt mai usor de interpretat, expertii fiind unanim de acord ca plata unor sesiuni de psihoterapie cu cardul de credit este in mod clar un indicator de probleme.

Romania Libera

Posted on by

Presa germana: Guvernul roman a ajuns sa stoarca bani de la firmele straine

Visul Clujului, orasul lui Boc, de a deveni minunea industriala a Europei de Est a fost spulberat, mai ales din cauza infrastructurii jenante, dar si a crizei, care obliga acum Guvernul indatorat sa stoarca bani de la firmele straine, comenteaza Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Sub pretextul implinii unui an de cand Nokia a decis sa se mute in Romania, la Jucu, desfiintand o fabrica din Germania, Franfurter Allgemeine Zeitung a realizat un amplu reportaj ironic privind decaderea Clujului si a Romaniei, in general. Intitulat “Fabrica insingurata pe pajistea verde”, reportajul jurnalistilor de la cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung se axeaza pe ideea ca zona industriala de la Cluj nu s-a dezvoltat pe masura sperantelor de anul trecut, cand Nokia tocmai venea in Jucu, si ca atractivitatea Romania a scazut pentru investitori.

“Viziunea dezvoltarii Romaniei a fost deja ingropata. (…). Fabrica Nokia de la Jucu trebuia sa schimbe totul. Acum un an, producatrorul de telefoane mobile Nokia a inchis fabrica de la Bochum si a deschis o alta langa Cluj. Acesta ar fi trebuit sa fie numai inceputul infloririi Romaniei si inceputul minunii industrializarii in Europa de Est”, scrie FAZ. “Cel putin asa si-ar fi dorit toti cei de aici, ca de exemplu fostul primar Emil Boc, care a pregatit terenul pentru zona industriala Tetarom din satucul Jucu, la 20 de kilometri de portile Clujului. Pana la venirea sa, Clujul era un oras cenusiu, la marginea de nord-vest a tarii”, mai remarca publicatia germana.

FAZ comenteaza ca Boc a putut sa isi imagineze in Cluj o zona industriala, cu hale pentru fabrici dotate cu cele mai moderne aparaturi – “la toate acestea s-a gandit primarul, si nu vedea dezvoltandu-se numai fabrici, ci si propria cariera”.

Dupa venirea Nokia la Jucu, la aceeasi miscare s-au gandit concernul logistic UPS, General Motors si Mercedes. “Totusi, in parcul logistic Tetarom a ramas doar Nokia”. Unul dintre administratorii Tetarom este citat spunand ca de vina este criza, si in niciun caz conducerea Tetarom. FAZ remarca, in acest context, ca drumurile din zona nu sunt inca terminate si estimeaza ca terminarea noii autostrazi va dura multi ani, avand in vedere ca exista probleme cu exproprierile. “Este deja clar ca noua autostrada va costa patru miliarde de euro, si nu doua, si ca nu va fi gata inainte de 2012. Cat va tine? Poate un an, poate chiar doi. (…). Dar fara sosele bune, nu vor veni alti investitori”, mai comenteaza ziarul german, care citeaza un inginer german explicand ca Romanii construiesc autostrazile diferit fata de germani, fara un strat protector, astfel ca la primul inghet autostrazile romanesti crapa.

“La aceasta problema logistica nu ajuta nici aeroportul modernizat si marit. Chiar daca si-a dublat capacitatea, aeroportul pare sa plesneasca din toate incheieturile cand are 300 de pasageri in asteptare. Chiar este prea mic pentru a avea statutul unui aeroport international. Se spune ca Mercedes nu a venit in Romania din cauza lipsei de infrastructura. Cum putea construcorul de autovehicule sa isi scoata masinile din tara?”, se intreaba retoric FAZ.

In plus, mai remarca ziarul german, cei mai bine pregatiti romani prefera sa munceasca in strainatate, decat “sa se ingroape in stepa industriala transilvaneana”.

In al treilea rand, dar nu ultimul, Guvernul nu mai are bani sa ofere facilitati si scutiri de taxe. Daca in lunile anterioare veneau cate 20 de investitori interesati de parcul industrial Tetarom, recent abia daca mai vin sase. “Tetarom face tot ce este posibil pentru a atrage investitori, bineinteles, in limitele legii”, spune administratorul Tetarom.

S-a speculat adesea, scrie FAZ, ca unii oficiali au profitat de exproprierile pentru construirea parcului industrial si ca s-au imbogatit de pe urma speculei cu teren. In plus, nu mai este niciun secret ca Nokia a fost ademenita cu scutiri de taxe in valoare de milioane de euro, dar acum nu mai sunt bani pentru aceste facilitati.

“Orasul nu mai are nimic de oferit, dupa ce a pompat milioane in strazi si poduri. Intreaga Romanie este foarte indatorata si a trebuit sa ceara un imprumut de miliarde de euro de la FMI. Guvernarea intoarce acum roata: au fost adoptate peste 100 de ordonante de urgenta pentru a creste taxele si impozitele. Acum se controleaza cu strictete balanta profiturilor dintre companiile mama si filialele din Romania. Guvernul stoarce acum firmele, se plang investitorii, si se pare ca peste 70% dintre IMM-uri nu vor supravietui anului 2009”, comenteaza FAZ.

Vorbind despre problemele de creditare ale populatiei si ale intreprinzatorilor, FAZ spune ca moneda nationala a fost lovita puternic. “Multe case sunt deja scoase la vanzare sau au fost lasate in ruina. Chiar si mall-urile gigantice si stralucitoare sunt acum aproape goale. Cu un an in urma era tot Clujul la cumparaturi, dar acum vanzatoarele se plictisesc. Somerii nu au bani, ceilalti fac economii, in timp ce inflatia de 7% face restul”, subliniaza FAZ.

“Inflorirea Estului a incetat, chiar inainte sa inceapa cu adevarat, iar timpul investitiilor nu a inceput odata cu investitiile Nokia pe pajistea verde, ci s-a terminat acolo”, conchide FAZ.

NewsIn