Statul vrea sa garanteze credite ipotecare pe care tinerii nu au cum sa le contracteze

Garantarea de catre stat a creditelor contractate de tineri pentru achizitionarea primei locuinte – masura prevazuta de Guvern in cel de-al doilea plan anticriza – nu va avea nici un fel de eficienta, spun specialistii imobiliari. Asta pentru ca tinerii, in perioada de criza, nu dispun de mijloace banesti sau de bunuri pentru a deveni solvabili in obtinerea unui imprumut imobiliar sau ipotecar. “Tinerii nu sunt solvabili in fata bancilor in perioada de criza”, spune analistul imobiliar Radu Zilisteanu.
Guvernul a anuntat, miercuri, ca statul va garanta imprumuturile contractate de tineri pentru achizitionarea primei locuinte, ca o modalitate de relansare a pietei de constructii.

Analistul imobiliar Radu Zilisteanu a declarat ieri ca masura garantarii creditelor contractate de tinerii care-si achizitioneaza prima casa nu va avea nici un efect pozitiv. “Statul vrea in al 12-lea ceas sa sprijine tinerii care nu sunt solvabili in aceasta perioada. In lumea anglo-saxona, tinerii care isi cumpara pentru prima data o locuinta beneficiaza de facilitati din partea statului si a bancilor. Statul scuteste tinerii de plata anumitor taxe si impozite, iar bancile nu trebuie sa ceara avans sau sa impuna conditii drastice pentru tineri”, a spus Zilisteanu. In schimb, in Romania, statul nu sprijina in nici un fel tinerii care vor sa-si cumpere o casa. “Majoritatea tinerilor nu isi permit sa garanteze locuintele cu alte bunuri. Guvernul s-a gandit sa sprijine tinerii cand motoarele creditarii sunt la minimum. Tinerii se lovesc de refuzul bancilor. Cei care vor sa achizitioneze o casa trebuie sa aiba un avans de 40-50% din valoarea creditului bancar”, ne-a mai declarat Radu Zilisteanu.

Integral in Gardianul

Economia UE arata semne pozitive, dar nu a reintrat pe crestere, spune Almunia

Economia Uniunii Europene (UE) a aratat primele semne pozitive in contextul celei mai severe crize de la fondarea grupului, in urma cu 50 de ani, dar nu exista indicatori ai unei reveniri a cresterii, a declarat un oficial al Uniunii, relateaza Reuters.

Comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Joaquin Almunia, a declarat in cadrul unui forum de afaceri ca pietele financiare s-au stabilizat, in timp ce dobanzile pe termen scurt au coborat puternic.

“Exista semne care arata o stabilizare a pietelor bursiere, iar conditiile financiare ale companiilor par sa se imbunatateasca, daca avem in vedere fluxul masiv de emisiuni de obligatiuni de luna trecuta”, a spus Almunia.

Acesta a mai adaugat ca si economia reala da semne pozitive, ceea ce arata rapoartele privind increderea in sectorul afacerilor si cele privind exporturile. Rezultatele stimulilor fiscali si monetari ar trebui sa fie vizibile in urmatoarele luni.

“Totusi, chiar daca recesiunea pare ca se tempereaza, nu putem afirma ca a revenit cresterea economica”, a spus comisarul.

Acesta a indemnat guvernele europene sa implementeze rapid programele de stimuli fiscali, pentru accelerarea revenirii, dar in acelasi timp sa fie pregatiti sa retraga fondurile o data cu revenirea cresterii economice.

Almunia este de parere ca, in afara de stimulii fiscali, guvernele ar trebui sa se orienteze asupra impactului negativ al incetinirii activitatii pe piata muncii si sa accelereze restructurarea bancilor.

“Avem nevoie ca bancile sa divulge in totalitate pierderile suferite pentru ca guvernul sa poata oferi sprijin in cea mai eficienta maniera”, a explicat el.

“Criza nu va fi rezolvata niciodata numai prin injectarea de fonduri publice in sectorul bancar afectat de criza. Acest lucru s-a intamplat in Japonia la inceputului anilor ’90 si a dus la un deceniu de ‘banci zombie’, crestere economica slaba si deflatie”, a precizat Almunia.

Totodata, comisarul crede ca bancile din UE trebuie sa fie supuse unor teste de stres, asemenea celor americane, conform indemnelor Comisiei Europene, pentru a verifica daca aceasta dispun de un nivel adecvat de capital pentru a face fata unor conditii economice si mai sumbre, in cazul in care acestea vor aparea pe piata.

NewsIn

Isarescu: Trebuie sa scoatem criza din capul nostru

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a atras atentia, la Iasi, asupra abordarii in discursul public si politic a crizei financiare mondiale, subliniind ca exista si o dimensiune mediatica a crizei, care influenteaza evolutia acesteia.

Exista o dimensiune a acestei crize financiare, una mediatica, care nu trebuie neglijata si care ne influenteaza. Si inainte de a iesi din aceasta criza, noi romanii trebuie sa scoatem criza din capul nostru. Este foarte important, nu e vorba de a intra intr-o stare de euforie, dar a pune un diagnostic corect si a vedea dimensiunea adevarata a impactului crizei este o preconditie a unor politici corecte”, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in cadrul unei prelegeri sustinute la Universitatea “Al.I.Cuza”.

Guvernatorul BNR a vorbit si despre o “concurenta neloiala” intre specialistii care pun in practica politici de atenuare a crizei si dezbaterea publica, scrie NewsIn.”Vom avea mereu probleme de comunicare si o concurenta neloiala cu dezbaterea publica de tip catastrofa. (…) Dezbaterea publica are libertatea sa spuna orice, dar noi, cei pusi sa tina de niste manete, nu avem libertatea sa facem orice si nici nu trebuie sa ne lasam influentati prea mult de dezbaterea publica decat in sensul ca atunci cand vedem ca ea se duce mult prea departe de realitate sa intervenim”, a precizat guvernatorul.

El a subliniat ca BNR niciodata nu a sustinut ca va “anula” criza, el apreciind ca astfel de mesaje in discursul public sau cel politic sunt “false”.

“Nu ne propunem sa oprim criza la granita, ci doar sa atenuam pantele acesteia. Actionam asupra curbelor, incercam sa atenuam pantele curbelor, nu putem ajunge nici la aplatizare si nici sa dam la o parte criza. Aceasta este o iluzie periculoasa care se transmite societatii romanesti. (…) Romania va putea sa atenueze foarte mult impactul crizei financiare din punct de vedere al autoritatilor si al politicilor macroeconomice”, a mai spus guvernatorul BNR.

In discursul sau, Mugur Isarescu a mai subliniat ca o criza financiara era inevitabila, fiind o influenta naturala a ciclurilor economice. “Nu este nevoie sa descoperim America, este suficient sa ne uitam la alte tari, sa venim cu solutii si politici care au fost deja aplicate, iar solutiile le gasim in lucrarile de specialitate si in bunul-simt economic. Restul e zgomot”, a declarat guvernatorul BNR.

Isarescu a sustinut ca principala provocare a anului 2009 este implementarea ajustarilor prevazute in raporturile cu Uniunea Europeana si cu Fondul Monetar International. “Nereusita de a implementa masurile prevazute va duce la o pierdere de credibilitate mai mare decat importul de credibilitate facut prin aceste acorduri”, a subliniat Mugur Isarescu.

Mugur Isarescu se afla intr-o vizita de doua zile la Iasi, miercuri guvernatorului BNR fiindu-i acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii “Al.I.Cuza”.

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/64558/Isarescu-Trebuie-sa-scoatem-criza-din-capul-nostru.html

Planul anticriza a murit! Traiasca noul plan!

Dupa prima incercare esuata, Guvernul pregateste, dupa incheierea acordului cu FMI si CE, un al doilea plan de relansare economica, incluzand ajutoare de stat acordate companiilor din domeniile strategice si garantarea creditelor contractate de tineri pentru achizitionarea primei locuinte, a anuntat premierul Emil Boc. Acest al doilea plan economic reprezinta o continuare a programului de masuri anticriza adoptat la inceputul anului, a aratat seful Guvernului, la dezbaterea in Parlament a motiunii de cenzura depuse de PNL si UDMR.

Planul prevede acordarea de garantii si ajutoare de stat pentru firme care lucreaza in domenii considerate strategice, precum agricultura, constructiile, infrastructura, turismul, mediul si sanatatea, si garantarea creditelor contractate de tineri pentru achizitionarea primei locuinte, ca o modalitate de relansare a pietei de constructii, potrivit Mediafax. Alte masuri incluse in program sunt sprijinirea productiei agricole si eliminarea sau reducerea, pana la 15 iunie, a 179 taxe si tarife parafiscale.

Intreprinzatorii s-au aratat bucurosi ca in sfarsit propunerile lor pentru relansarea economiei sunt in atentia Guvernului, doar ca asteapta sa le vada puse si in practica. In plus, acestia sunt oarecum sceptici, deoarece Guvernul vine cu un al doilea de plan de relansare a economiei, cand nu l-a finalizat nici macar pe primul.

”Apreciem faptul ca Guvernul implementeaza un al doilea plan anticriza, dar ce s-a intamplat cu primul? Eu cred ca ar fi normal sa terminam intai ce am inceput si apoi sa ne apucam de un alt plan. Primul plan cuprindea printre altele neimpozitarea profitului reinvestit, achitarea datoriilor statului catre firme, un tratament adecvat fata de firmele care sunt la zi cu datoriile, dar nimic din toate astea nu s-a rezolvat. Toate sunt la stadiul de promisiune”, a declarat pentru Curierul National Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National pentru Intreprinderi Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR). In plus, acesta sustine ca ”atunci cand vine vorba de masuri care sa ajute agentii economici, Guvernul uita sa le mai aplice, dar in schimb adopta imediat, prin ordonante de urgenta, masuri care lovesc direct in ei, cum ar fi impozitul minim”.

Masurile au fost propuse de patronate de la inceputul anului

Totodata, presedintele Uniunii Nationale a Patronatelor cu Capital Privat din Romania (UNPCPR), Costel Olteanu, sustine ca fiecare leu din imprumutul de la FMI ar trebui investit foarte atent. ”Ne bucuram ca premierul fructifica interminabilele sedinte de la inceputul anului referitoare la masurile anticriza. Mai mult ca, in mare parte, ideile corespund patronatelor si sindicatelor. Exista doar o problema, ce facem cu primul plan, de care Guvernul a cam uitat. Inca nu s-au primit banii de la stat, iar multe firme sunt in pragul falimentului, aici vad ca nu se inainteaza deloc cu achitarea datoriilor. Vreau doar sa atrag atentia Guvernului ca fiecare leu investit din acest imprumut de la FMI sa se faca in infrastructura pentru a se crea valoare adaugata si noi locuri de munca”, a declarat, pentru Curierul National, Costel Olteanu.

In relaxarea fiscala nu crede nimeni

Pe de alta parte, reprezentantii patronatelor nu cred ca Guvernul va elimina acele 179 taxe si tarife parafiscale vizate. ”Pe acest subiect trebuiau sa existe discutii serioase cu reprezentantii ANAF si ai Finantelor, dar totusi nu cred ca Guvernul va reduce acele taxe, pentru ca asta inseamna o relaxare a fiscalitatii, de care Guvernul nu stie ce inseamna”, a afirmat Costel Olteanu. De aceeasi parere este si presedintele CNIPMMR, care sustine ca pentru a elimina taxe erau nevoie de discutii serioase cu partenerii sociali. ”Nu am fost consultati sa putem spune si noi care taxe trebuiau eliminate sau reduse si care nu. Probabil vor fi eliminate cele care ii incomodau pe ei, nu pe noi, patronii”, subliniaza Ovidiu Nicolescu. Acesta a adaugat ca reprezentantii Consiliului pentru IMM au cerut Guvernului un program de implementare si unul de monitorizare a imprumutului cu FMI, doar ca nu au fost informati de nimic. ”Dialogul social este un lucru maret pentru guvernanti”, a explicat Nicolescu.

”Primul plan cuprindea printre altele neimpozitarea profitului reinvestit, achitarea datoriilor statului catre firme, un tratament adecvat fata de firmele care sunt la zi cu datoriile, dar nimic din toate astea nu s-a rezolvat. Toate sunt la stadiul de promisiune” (Ovidiu Nicolescu, presedinte CNIPMMR)

Curierul National

AOAR spune ca a sustinut introducerea impozitului minim, dar cu doua amendamente

AOAR a sustinut introducerea impozitului minim, dar cu amendamentul ca firmele cu venituri de 12.000 euro sa nu fie impozitate si anularea introducerii un impozit minim de 0,5% din cifra de afaceri, a declarat secretarul general al AOAR, Cristian Parvu.

“Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) a sustinut introducerea impozitului minim, dar cu doua amendamente. Primul a fost ca firmele cu cifra de afaceri de pana la 12.000 euro sa nu fie impozitate, lucru care nu s-a intamplat, iar cel de-al doilea, ca propunerea Ministerului Finantelor de a introduce un impozit minm de 0,5% din cifra de afaceri sa fie anulata, lucru la care s-a si renuntat”, a spus Cristian Parvan.

Reactia AOAR survine ca urmare a declaratiilor secretarului de stat in ministerul finantelor, Gratiela Iordache, care, potrivit AOAR, a sustinut ca acestia au sustinut grila de impozitare.

NewsIn

Scumpirile din 2009, mai mari decat in 2008

Fata de luna decembrie a anului anterior, media scumpirilor este mai mare in aprilie 2009 decat cea din aprilie 2008.

Una dintre cauze ar putea fi majorarea fiscalitatii pe tutun, mai precis devansarea cu trei luni a cresterii accizelor la tigari, aplicata de la 1 aprilie 2009. Potrivit datelor raportate ieri de Institutul National de Statistica (INS), rata anuala a inflatiei – media scumpirilor la 12 luni – a coborat usor in aprilie 2009, pana la nivelul de 6,45%.

Fata de decembrie 2008, indicele preturilor de consum a crescut, in aprilie 2009, cu 2,92%, nivel mai ridicat decat cel din perioada decembrie 2007 – aprilie 2008.

De la inceputul anului, preturile de consum ale marfurilor alimentare au avansat cu 1,45%, ale celor nealimentare cu 3,67%, in timp ce serviciile au inregistrat cea mai mare majorare a tarifelor, de 4,2%.

Doar serviciile s-au ieftinit in aprilie

In aprilie 2009, comparativ cu luna anterioara, marfurile nealimentare au inregistrat cea mai mare crestere a preturilor de consum, de 0,81%, fiind urmate de scumpirea marfurilor alimentare cu doar 0,03%, se arata intr-un comunicat INS.

Adevarul

CE a declansat procedura de deficit excesiv impotriva Romaniei

Comisia Europeana (CE) a lansat miercuri procedura de deficit excesiv impotriva Romaniei, considerand ca deficitul bugetar de anul trecut, de 5,4% din PIB, a fost cauzat in principal de cheltuielile cu salariile bugetarilor, si in mica masura de criza economica globala.

Deficitul public al Romaniei a atins 5,4% din PIB in anul 2008. Cifra reflecta, in principal, derapaje importante ale cheltuielilor curente, in special ale cheltuielilor cu salariile din sectorul public si ale cheltuielilor cu prestatiile sociale, precum si previziuni exagerat de optimiste privind veniturile si, in mai mica masura, o scadere brusca a veniturilor colectate in ultimul trimestru al anului 2008, din cauza incetinirii economice, se arata in comunicat.

CE arata ca, tinand seama de contextul economic si de toti ceilalti factori relevanti, s-a examinat daca deficitul nu s-a indepartat prea mult de valoarea de referinta si daca depasirea a avut un caracter exceptional sau temporar.

Comisia a ajuns la concluzia ca in niciunul din cazuri nu a fost respectat criteriul deficitului din tratat. In luna februarie, Comisia a initiat deja proceduri de deficit excesiv pentru Franta, Grecia, Irlanda, Letonia si Spania.

“Numeroase state ale Uniunii Europene au in momentul de fața deficite de peste 3%, in principal datorita recesiunii economice care atrage dupa sine scaderea veniturilor fiscale si cresterea ajutoarelor de somaj”, a declarat Joaquín Almunia, comisarul pentru afaceri economice si monetare.

Romania a urmat o politica bugetara pro-ciclica in perioada de crestere exploziva a cererii 2005-2008, deficitul global crescand de la 1,2% in 2005, la 5,4% din PIB in 2008, in ciuda cresterii medii reale a PIB-ului de 6,5%. Aceasta evolutie reflecta in mare masura slaba planificare si executia bugetara, considera Comisia. 

Incepand din 2009, politica bugetara vizeaza corectarea importantelor dezechilibre interne si externe care au fost lasate sa ia amploare in economie. Aceasta face parte din programul economic adoptat in aprilie 2009, ca raspuns la asistenta financiara acordata Romaniei de Uniunea Europeana, Fondul Monetar International si alte institutii.

Conform programului, in 2009 Romania va limita deficitul la 5,1%. In cazul nemodificarii politicilor, previziunile de primavara 2009 ale Comisiei estimeaza atingerea unui deficit la 5,6% din PIB in 2010, pe fondul unei incetiniri economice semnificative.

Depasirea valorii de referinta nu poate fi considerata exceptionala in sensul dispozitiilor din tratat si din Pactul de Stabilitate si Crestere, cum nu poate fi considerata nici temporara, se subliniaza in comunicatul Comisiei.

NewsIn

BEI a aprobat imprumutul de 400 milioane euro pentru Ford Romania

Banca Europeana de Investitii (BEI) a aprobat un imprumut de 400 milioane euro pentru Ford Romania, din totalul de 750 milioane euro acordat companiilor auto europene, ca sa realizeze masini mai eficiente energetic si care emit mai putine noxe, a anuntat institutia.

Astfel, Ford va primi credite de 400 milioane euro pentru constructia si operarea unei fabrici de masini si motoare la Craiova, reabilitarea tehnica a fabricii existente achizitionate de compania americana, precum si 200 milioane euro pentru activitati de cercetare si dezvoltare la fabrica din Germania.

De asemenea, producatorul auto olandez DAF Trucks va primi 150 milioane euro pentru un proiect de cercetare si dezvoltare.

In total, din decembrie pana in prezent, BEI a aprobat imprumuturi de 5,2 miliarde euro pentru industria auto europeana, din care 3,5 miliarde euro au fost acordate prin facilitatea bancii de asigurare a unui transport mai curat.

La reuniunile din iunie si iulie ale boardului BEI vor fi discutate imprumuturi si pentru producatorii de componente.

Ford anuntase in ianuarie ca intentioneaza sa investeasca in modernizarea uzinei de la Craiova, pentru a ajunge la o productie anuala de 300.000 de autovehicule si de 300.000 de motoare cu incepere din 2011.

Ford anuntase, totodata, constructia la Craiova a unui nou model in 2010 si a unui al doilea in 2011.

La randul sau, presedintele Traian Basescu declarase  pe 19 martie ca Banca Europeana de Investitii va aproba un credit de 400 milioane euro pentru Ford, iar in a doua parte a anului va fi aprobat un imprumut de 200 milioane euro pentru Renault.

NewsIn

Am trecut de punctul culminant al crizei?

Bancherii sunt optimisti, iar FMI prevede revenire pe plus in 2010. Cifrele actuale arata insa ca Europa este inca grav afectata. Economia mondiala se pregateste sa intoarca foaia, insa, deocamdata, doar in lumea prognozelor. In realitate, cifrele arata inca destul de rau, cu scaderi pe toate liniile, insa cu semnale clare de revenire, dupa cum au aratat bancherii europeni.

Potrivit prognozei economice regionale de primavara pentru Europa in 2009, publicata, ieri, de Fondul Monetar International (FMI), anul viitor economiile europene se vor redresa, dupa ce, in 2009, vor cunoaste un declin puternic.

Astfel, raportul indica o recesiune de 4% pentru economiile dezvoltate europene in acest an, urmata de o usoara revenire, pana la -0,4%, in 2010. Pentru statele in dezvoltare, specialistii Fondului prevad o scadere mai mare in 2009, in medie de 4,9%, insa si o revenire mai spectaculoasa anul viitor, de +0,7%. Cel mai lovit stat din zona euro va fi Irlanda, cu o evolutie economica de -8%, in 2009. Insa Tarile Baltice vor inregistra de departe cele mai mari scaderi din UE: peste -10%.

Integral in Evenimentul Zilei

Aproximativ 35% din microintreprinderi vor disparea de pe piata din cauza impozitului forfetar

In urma aplicarii impozitului forfetar, aproximativ 35% din microintreprinderile romanesti vor disparea de pe piata, a declarat marti presedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucurestiului (CCIB), Sorin Dimitriu.

Potrivit acestuia, in Romania exista aproximativ 110.000 firme care au o cifra de afaceri mai mica de 10.000 de lei si un numar de 67.000 de salariati, prin urmare mai putin de un salariat pe companie.

“Aceste firme, care au un salariat sau chiar nici unul sunt fie firme inactive, si in acest context nu este eficient ca astfel de intreprinderi sa fie supuse in continuare controlului, reglementarilor si supravegherii, fie sunt companii care evita sa-si declare toate veniturile. Exista intreprinderi care declara pierderi pe o perioada cuprinsa de la trei la cinci ani”, a declarat marti secretarul de stat in Ministerul de Finante, Gratiela Iordache.

Potrivit datelor ministerului, sectoarele unde se inregistreaza cele mai multe firme care merg in pierdere sunt comertul cu amanuntul, comertul cu ridicata, consultanta, arhitectura, contabilitatea, sectorul imobiliar, ramuri ale economiei care, in timpul boom-ului economic al ultimilor ani, erau sectoarele cu un grad ridicat de profitabilitate.

Iordache a precizat ca, la discutiile privind introducerea impozitului forfetar, una dintre variante era renuntarea la acesta prin marirea TVA-ului.

In plus, potrivit presedintelui CCIB, anul trecut peste 20% din produsul intern brut era reprezentat de economia subterana, evaziunea fiscala de la plata TVA-ului depasind 20 de miliarde de lei.

Presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, a declarat recent ca banii care trebuie achitati ca impozit minim ar putea reprezenta chiar suma de care micile firme au nevoie pentru a supravietui, astfel ca aplicarea impozitului forfetar in cuantumul si forma propuse de Ministerul de Finante ar putea duce la falimentul a catorva zeci de mii de astfel de intreprinderi.

Firmele care au o cifra de afaceri mai mica de 12.000 de euro vor trebui sa plateasca anual la stat un impozit minim de 500 de euro, a declarat luna trecuta ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, adaugand ca firmele care nu pot plati nici macar aceasta suma nu-si justifica existenta.

NewsIn