Impozitul pe pierdere [ forfetar] incalca tratatul CE

Ordonanta incalca tratatul Comunitatii Europene, conform jurisprudentei Curtii Europene de Justitie; acest tip de impozit este actualmente pe cale de eliminare in alte state UE; intr-un document al FMI se precizeaza ca impozitul minim pe profit, calculat la nivelul veniturilor brute, este inechitabil si distorsioneaza activitatea economica – sunt numai cateva din argumentele celor mai mari 4 jucatori pe piata de consultanta: PricewaterhouseCoopers, KPMG, Ernst&Young, Deloitte Tohmatsu & Touche, incluse intr-un memoriu obtinut de HotNews.ro.

Memoriul contine observatii legate de introducerea impozitului forfater, limitarea deductibilitatii TVA precum si alte aspecte ale Ordonantei privind rectificarea bugetara, publicata marti, 14 aprilie, in Monitorul Oficial.

Precizam ca memoriul a fost intocmit pe baza proiectului de Ordonanta si a fost remis, inaintea adoptarii textului final in Guvern, patronatelor care au participat la discutiile cu Ministerul Finantelor Publice.

Cateva observatii legate de impozitul forfetar:

  • Acest tip de impozit este actualmente pe cale de eliminare in alte state UE

Alte tari au introdus impozite similare cu impozitul pe profit minim (Franta, Ungaria) in perioade de boom economic, cand suspiciunea vis-a-vis de incercarea contribuabililor de a-si creste artificial cheltuielile poate fi intr-o oarecare masura justificata; dar in vremuri de criza, aceasta suspiciune nu are nicio baza; pe cale de consecinta, tari ca Franta si Ungaria lucreaza la eliminarea acestui impozit.

  • Masurile anti-abuz prevazute de Ordonanta constituie restrictionari ale libertatilor fundamentale daca nu sunt justificate. Introducerea impozitului pe profit minim si nedeductibilitatea cheltuielilor cu parcul auto reprezinta masuri anti-evazioniste sau masuri anti-abuz.

Astfel de masuri reprezinta restrictii la libertatile de piata interna si sunt interzise de Tratatul UE in afara cazului in care sunt justificate. Potrivit deciziei din Cazul CEJ Halifax (C-255/02), „…masurile anti-abuz nu sunt justificate daca activitatea economica desfasurata poate avea ca explicatii alte motive decat simpla dobandire de avantaje fiscale.” Astfel, masurile introduse de OUG nu sunt justificate in cazul companiilor care
inregistreaza pierderi reale din activitatea economica.

  • Opinia FMI privind impozitele minime

In studiul „Norme de elaborare a legislatiei fiscale” (Tax Law Design and Drafting, volum 1; 1996; Victor Thuronyi, ed.), Capitolul 12, Presumptive Taxation (Impozite forfetare), specialistii FMI conchid ca impozitul minim pe profit, calculat la nivelul veniturilor brute, este inechitabil si distorsioneaza activitatea economica. Conform expertilor FMI, sistemul de impunere adus de ordonanta nu are absolut nicio calitate in afara faptului ca este usor de administrat si are ca efect, pe termen scurt, o crestere marginala a veniturilor fiscale. Tot FMI-ul arata, insa, ca exact aceleasi caracteristici le au impozitele pe vanzari, ori, daca scopul este introducerea unei taxe cu aceste calitati, guvernul n-ar trebui sa o deghizeze intr-un alt impozit, ci sa o adopte in mod explicit.http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-5602162-grupul-consultanta-big4-taxa-profit-minim-incurajeaza-evaziunea-fiscala-descurajeaza-investitiile-noi-afecteaza-tot-sectorul-servicii.htm

Impozitul forfetar va mari emigrarea fiscala

Bulgaria si Cipru vor fi statele preferate de antreprenorii care vor sa ocoleasca presiunea fiscala din Romania. Noile masuri fiscale ale Guvernului schimba complet modul de taxare, astfel ca impozitarea in valoare absoluta va creste, sunt de parere expertii fiscali.

“Este vorba despre o schimbare totala a modului de impozitare pentru persoane fizice, dar si pentru cele juridice, astfel ca povara fiscala va creste”, a declarat Luminita Ristea, managing partner la “R Consulting”, in cadrul unui eveniment pe tema codului fiscal.

Statul va pierde in urma relocarilor

Reprezentantii companiilor partenere ale Nexia International, una dintre cele mai importante retele de consultanta la nivel mondial, au avertizat asupra capcanelor pe care le ascunde noul cod fiscal.

Acestia sunt de parere ca noile masuri vor duce la o crestere a impozitarii in valoare absoluta, astfel ca firmele, in special cele medii si mari, vor alege sa-si deruleze afacerile acolo unde controlul etatizat nu este atat de agresiv.

“Emigrarea fiscala va prinde contur, Bulgaria si Cipru fiind doua state la indemana firmelor din tara. Statul roman nu va fi avantajat de aceasta relocare fiscala, iar bugetul de stat va fi vaduvit de aceste impozite”, a declarat Dinu Petre, consultant juridic al casei de avocatura Cunescu, Balaciu & Asociatii.

Potrivit specialistilor, companiile medii si mari au inceput sa ceara, deja, consultanta preventiva, pentru a putea ataca impozitele neadecvate.

Solutia pentru IMM: asociatiile profesionale

In privinta micilor intreprinzatori, una dintre solutii este asocierea la nivel profesional, pentru a putea accesa un consultant fiscal.

Alte posibile solutii pentru ocolirea unui impozit forfetar excesiv, in cazul firmelor mici, ar fi ca acestea sa declare inactivitate, sa fuzioneze sau sa se lase preluate de firmele mai mari, explica specialistii. Schimbarea profilului din microintreprindere in persoana fizica autorizata (PFA) poate fi o alta solutie. Toate aceste solutii implica, la randul lor, anumite costuri.

Integral in Adevarul

Majoritatea taxelor ce vor fi reduse sau desfiintate sunt impuse pentru eliberarea de autorizatii

Majoritatea taxelor si tarifelor care vor fi reduse sau desfiintate in urma deciziei de miercuri a Guvernului sunt impuse pentru eliberarea de autorizatii – respectiv 99 din cele 179 – iar 30 sunt taxe de mediu, potrivit documentului obtinut de NewsIn.

Din lista taxelor si tarifelor care vor fi reduse fac parte 99 de taxe si tarife de autorizare, 30 de taxe de mediu, 8 taxe si tarife din domeniul comunicatiilor, 7 sanitar – veterinare, 7 din domeniul agricol al padurilor si fondului de vanatoare, 6 tarife si comisioane din domeniul muncii, cate 5 taxe si tarife cadastrale si din domeniul transporturilor, iar 4 sunt impuse in domeniul calificarii profesionale. La acestea se adauga 3 taxe si tarife de natura juridica si medicina legala, alte 3 specifice Ministerului Internelor si 2 taxe si tarife din domeniul culturii.

In ceea ce priveste cele 99 de taxe si tarife de autorizare, 25 apartin de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, 15 sunt tarife de autorizare din domeniul activitatilor nucleare, 8 se refera la regimul armelor si munitiilor, iar 12 – la inspectia de stat pentru controlul cazanelor, recipientelor sub presiune si instalatiilor de ridicat. Cate 5 taxe si tarife se refera la eliberarea de autorizatii in domeniul sanatatii si in cel al energiei si gazelor, iar cate 4 – la eliberarea de autorizatii in domeniile gospodaririi apelor, agriculturii si dezvoltarii rurale si in cel sanitar-veterinar.

In domeniul muncii sunt vizate 3 tarife de eliberare a documentelor de catre casele teritoriale, 2 tarife pentru servicii in domeniul inspectiei muncii si un comision pentru efectuarea de retineri de pensii de catre casele teritoriale. In ceea ce priveste transporturile, pe lista se afla 5 tarife impuse pentru utilizarea drumurilor, podurilor si autostazilor de interes national.

Pe lista se mai afla trei taxe si tarife privind cartile de identitate, pasapoartele si datele din Registrul National de Evidenta a Persoanelor, specifice Ministerului Internelor.

Guvernul a aprobat miercuri un memorandum privind desfiintarea sau reducerea a 179 din cele 489 de taxe si tarife parafiscale indentificate de MFP, urmand ca ordonatorii principali de credite sa elaboreze pana in 15 mai actele normative prin care acestea vor fi reduse sau desfiintate efectiv, a anuntat premierul Emil Boc.

NewsIn

Impozitul forfetar, luat la bani marunti

In functie de cifra de afaceri, firmele autohtone vor plati anual statului minimum 500 de euro, in contul afacerii pe care o deruleaza, chiar daca este vorba despre un business recent deschis, care nu si-a consumat inca perioada de investitie, deci, se ia in calcul un profit zero. Domeniile vizate de actul normativ au in vedere, deopotriva, agentiile imobiliare, firmele de inchiriere sau de leasing, dealerii auto, comerciantii cu ridicata sau cu amanuntul, hotelurile si unitatile de alimentatie publica, agentiile turistice, transportatorii, producatorii de bauturi sau alti prestatori de servicii.

Nu intra sub incidenta noilor reglementari activitatile de productie din industrie si agricultura. Primele calcule arata faptul ca schimbarea va afecta imediat microintreprinderile, care plateau pana acum anual, o cota de 3% din venituri.

In urma modificarilor propuse, o microintreprindere va ramane cu impozit in limita a 3% din venituri, daca acest impozit nu este mai mic decat cel aferent categoriei de venituri in care se incadreaza. Concret, o microintreprindere care are venituri de aproape 24.000 de euro va plati, in baza noilor reglementari, un impozit anual cu aproape un sfert mai mare decat cel perceput in prezent. Un alt aspect important al noilor reglementari va consta in aceea ca, la aplicarea impozitului minim, nu se va mai tine cont de momentul dezvoltarii afacerii.

Astfel, potrivit specialistilor casei de avocatura Tuca Zbarcea&Asociatii, impozitul minim pe profit se va aplica si companiilor aflate in situatie de pierdere fiscala, care sunt in perioade de start-up sau care opereaza in domenii cu marje de profit foarte mici, active in foarte multe domenii de activitate.

Atat consultantii fiscali, cat si avocatii chestionati de Business Standard au spus ca propunerea nu numai ca este lipsita de o fundamentare economica, ci si ca aceasta contrazice anumite reglementari ale Uniunii Europene.

Mai mult, acestia spun ca impozitul forfetar nu se aplica decat in putine state europene care, pe fondul crizei, se gandesc sa renunte la el, in favoarea unor masuri de stimulare a micilor intreprinzatori.

Dupa doua saptamani de dezbateri pro si contra, de consultari cu patronate, sindicate si experti, Ministerul Finantelor a facut publice, la finele saptamanii trecute, propunerile de modificare a Codului Fiscal, cu aplicare imediata, mai precis de la 1 mai. Conform actului normativ, de luna viitoare, toate firmele din Romania care raporteaza pierderi vor fi obligate sa plateasca un impozit forfetar, in functie de cifra de afaceri. Cele care raporteaza profit vor plati impozit de 16%, cu conditia ca suma de plata sa nu fie mai mica decat taxa forfetara stabilita pentru grupa de venituri in care se incadreaza.

Intre 500 si 10.000 de euro impozit anual

Cel mai mic impozit de plata va fi de 500 de euro pentru firmele cu cifra de afaceri sub 12.000 de euro si cel mai mare impozit de achitat va fi de 10.000 de euro pentru companiile cu cifra de afaceri de 30 milioane de euro care incheie anul fara profit sau al caror impozit pe profit este mai mic de pragul de 10.000 de euro. Intentia Guvernului a fost aspru criticata de aproape toti cei implicati in proiect. De exemplu, ministrul IMM-urilor, Constantin Nita, a declarat pentru Business Standard ca “ar fi ales o alta varianta” si ar fi optat pentru o introducere graduala a impozitului forfetar, data fiind situatia dificila in care se gasesc aproape toate segmentele economiei.

Proteste in scris

IFA Romania a trimis ministrului Finantelor o scrisoare in care cere lamuriri despre fundamentarea economica a actului normativ. Specialistii in fiscalitate atrag atentia asupra faptului ca una dintre recomandarile Comisiei Europene a fost, in octombrie 2008, “adoptarea rapida de masuri pentru a ajuta intreprinderile mici, care creeaza cele mai multe locuri de munca in UE”. Printre masurile vizate se afla scaderea impozitelor si a contributiilor sociale, reduceri temporare ale nivelului-standard de TVA sau majorarea bazelor de impozitare, combinate cu rate de impozitare scazute. Consultantii au atras atentia Executivului si asupra faptului ca, inaintea adoptarii acestor modificari, ar fi fost necesara o analiza a impactului aplicarii masurilor respective. Aceasta deoarece, conform ultimelor statistici, in Romania, 88% dintre firmele existente sunt microintreprinderi cu mai putin de noua angajati si cu cifre de afaceri de sub doua milioane de euro. Trei sferturi dintre microintreprinderi activeaza in domeniul serviciilor, adica exact in domeniile vizate de noul impozit forfetar.

Argumente pro si contra

“Luand in calcul ca o microintreprindere creeaza 2,1 locuri de munca, putem vorbi despre un posibil somaj in ceea ce priveste peste 700.000 de salariati, reprezentand 15% din numarul total de angajati, fara a lua in calcul si somajul asociatilor acestor microintreprinderi”, se arata in scrisoarea IFA. In opinia consultantilor, pe langa microintreprinderi, primele afectate vor fi firmele cu un rulaj mare si marja de profit mica. Acestia cred ca alternativa cea mai buna pentru a creste incasarile ar fi putut fi o crestere usoara a TVA-ului la anumite produse si o scadere corespunzatoare pentru alimentele de baza. Modificarea TVA-ului ar fi trebuit insa dublata de un control mai eficient al institutiilor statului. Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, crede ca strategia Executivului de a creste incasarile la buget este corecta. “Cine pretinde ca are o afacere sa plateasca si ceva la stat”, spune raspicat reprezentantul AOAR. Reprezentantii micilor afaceristi nu impartasesc insa aceasta opinie. “Vor fi zeci de mii de falimente si zeci de mii de viitori someri”, spune Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii.

Vor inflori PFA-urile

Consultantul fiscal Gabriel Sincu spune ca pentru unii mici antreprenori va fi mai rentabil sa-si “tempereze” activitatea si sa nu-si doreasca sporirea veniturilor, pentru simplul motiv ca vor depasi un anumit prag de impozitare si vor fi taxati mai mult de stat.

In opinia sa, pentru a se proteja de noul impozit, multe microintreprinderi ar putea alege varianta transformarii in Persoana Fizica Autorizata, desi, in caz de insolvabilitate, riscurile pe care le prezinta un PFA sunt mult mai mari decat in cazul unui SRL. In opinia altor specialisti chestionati, in domenii precum industria alimentara sau productia de bauturi, efectele noilor reglementari se vor rasfrange imediat in pretul final. “Ca sa poata plati aceasta noua taxa, producatorul va avea de ales intre a mari pretul final si a reduce cheltuielile, care, in Romania, se traduce prin reducerea costurilor cu personalul. Niciuna dintre variante nu este avantajoasa pentru vreuna dintre parti”, a apreciat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara. Consultantii fiscali cred ca, la noul regim de impozitare, replica antreprenorilor ar putea fi transferarea businessului peste granita, la bulgari, unde exista un impozit unic de 10% sau, in cazul marilor jucatori, in state ramase paradisuri fiscale.

http://www.standard.ro/articol_88908/impozitul_forfetar__luat_la_bani_marunti.html

Criza face mii de victime printre firmele româneşti

Potrivit agenţiei de evaluare a riscului Coface, numărul falimentelor s-a dublat.
Practic, toate companiile dependente de finanţare bancară sau externă au fost profund afectate, în cazul multora dintre ele, deconectarea de la aceste «aparate» ducând la intrarea în colaps, având efecte asupra tuturor creditorilor acestora”, a declarat, într-un comunicat, director general al Coface România, Cristian Ionescu.

 
Reprezentantul Coface a mai declarat, pentru agenţia NewsIn, că numărul dosarelor de faliment deschise a ajuns la 4.000 în primul trimestru al acestui an, în creştere cu 84% faţă de primele trei luni ale anului precedent. “Ca număr de cereri s-a înregistrat o triplare în ultima perioadă şi ne aşteptăm ca numărul falimentelor să se dubleze anul acesta, poate chiar să se tripleze. Oricum, va fi un an-record în acest sens”, a spus Ionescu. La finalul lui 2008, numărul falimentelor ajunsese la 14.157, în creştere cu 126% faţă de finalul anului precedent.

Boc: Executivul va adopta saptamana viitoare principiile Legii salarizarii unice

Guvernul va adopta in sedinta de saptamana viitoare principiile Legii salarizarii unice in sistemul bugetar, a declarat miercuri premierul Emil Boc, precizand ca procesul de consultare a partenerilor sociali nu s-a incheiat.

“Procesul de consultare nu s-a incheiat. (…) Noi vom aborda principiile de baza in Guvern, vom avea in continuare discutii cu partenerii sociali, pana la forma finala pe care Guvernul o va trimite spre aprobare la Parlament. Vreau sa ii asigur pe toti partenerii sociali ca discutiile vor incepe pe un ton accelerat de saptamana viitoare”, a declarat Boc.

In ceea ce priveste refuzul ministerelor Apararii, Internelor, Afacerilor Externe de a accepta aceasta Lege, premierul a dat asigurari ca o vor accepta. “Va asigur ca vor dori”, a spus el.

Uniunea Nationala a Juristilor din Romania (UNJR) a cerut, la Curtea de Apel Bucuresti, suspendarea procesului de elaborare a Legii unice de salarizare, pe motiv ca i s-ar fi refuzat dreptul de a participa la discutiile pe marginea acestei legi, potrivit unui comunicat remis miercuri. Uniunea mai sustine ca Guvernul incalca principii esentiale ale statului de drept, legate inclusiv de transparenta decizionala.

Emil Boc a declarat marti ca acordul cu FMI prevede patru “conditionalitati majore” pe care Guvernul trebuie sa le indeplineasca: adoptarea, pana pe data de 4 mai, a actului normativ de ajustare bugetara, adoptarea Legii salarizarii unice, a Legii responsabilitatii fiscale, precum si adoptarea Legii privind reforma sistemului de pensii.

Ministrul Muncii, Marian Sarbu, a declarat in 8 aprilie la Comisia de specialitate din Camera, ca Guvernul si-ar putea asuma raspunderea pe Legea unica de salarizare in cazul in care Parlamentul nu va reusi sa o aprobe pana la 30 octombrie si a cerut sprijin politic pentru noile reglementari.

NewsIn

Doua treimi dintre romani sunt preocupati de cresterea economica, nivel peste media UE

Aproape doua treimi (65%) dintre romani sunt preocupati de cresterea economica, iar pentru jumatate din ei (49%) somajul este un motiv de ingrijorare, aceleasi teme generand griji mari celor mai multi cetateni din statele membre UE, arata un Eurobarometru publicat de Parlamentul European.

Somajul detine rolul principal intre temerile celor mai multi europeni (57%), pe pozitia secunda fiind crestere economica, de care s-au aratat preocupati 52% dintre respondentii sondajului efectuat intre jumatatea lunii ianuarie si jumatatea lunii februarie.

Inflatia si puterea de cumparare se afla pe pozitia a treia, 43% dintre romani declarandu-se interesati de evolutia acestora, comparativ cu 40% in restul statelor membre. Siguranta alimentara ii preocupa, de asemenea, in mod special pe romani (35%, fata de 23% media europeana).

Aproape patru din zece romani (39%) sunt mai siguri ca sunt protejati in fata crizei prin masurile luate in mod coordonat de statele membre, in timp ce 36% cred ca sunt mai protejati de masurile luate de Romania in mod individual.

In plus, 31% dintre romani cred ca statele membre UE tind sa reactioneze individual contra crizei, 26% considera ca este vorba de o decizie coordonata, iar 43% nu stiu.

Alte motive de ingrijorare semnalate de cetatenii europeni se refera la viitorul pensiilor – 32%, asigurarea aprovizionarii cu energie – 27%, schimbari climatice – 26% si siguranta alimentara – 23%.

Pentru acest an, guvernul ia in calcul, in prezent, o contractie a economiei romanesti cu 4%.

NewsIn

Circa 100.000 de firme s-ar putea transforma in PFA pentru a scapa de plata impozitului forfetar

Cel putin 20% din numarul total de 478.173 de microintreprinderi inregistrate la nivelul anului 2007 se vor transforma in persoane fizice autorizate (PFA), pentru a scapa de plata impozitului forfetar, a declarat, miercuri, Luminita Ristea, managing partner la Nexia International.

“Un minim de 20% din totalul microintreprinderilor, ma refer la profesiile liberale, respectiv expertii contabili, auditorii, arhitectii, consultantii fiscali, lichidatorii si avocatii, vor opta, in contextul introducerii impozitului forfetar, pentru inchiderea firmelor si transformarea in PFA-uri, ca sa nu mai fie nevoiti sa plateasca impozitul minim catre stat. Acestia vor plati impozitul de 16% pe diferenta care rezulta dintre venituri si cheltuieli”, a spus Ristea.

Ea a adaugat ca cei care fac afaceri in Romania isi pot deduce astfel din cheltuieli si isi pot, in plus, cumpara masini in leasing pentru a deduce TVA-ul.

“Singurul lucru de care acestia vor fi afectati prin introducerea noilor norme ale Codului Fiscal va fi legat de faptul ca nu-si pot deduce cheltuielile de functionare, intretinere, reparatii si benzina pentru autoturisme”, a mai spus Ristea.

Potrivit reprezentantilor Ministerului Finantelor, la nivelul anului 2007, erau inregistrate 478.173 de microintreprinderi, cu o cifra de afaceri de pana in 100.000 euro si cel mult noua angajati.

De la 1 mai 2009, firmele care au o cifra de afaceri cuprinsa intre 0 si 52.000 lei (circa 12.000 euro) vor plati un impozit minim in acest an de 1.467 lei (341 euro), sau 183,3 lei lunar, urmand ca in 2010 impozitul minim datorat statului sa fie de 2.200 lei (putin peste 500 euro).

Firmele care au o cifra de afaceri anuala cuprinsa intre 52.001 si 215.000 lei (50.000 euro) vor plati la buget un impozit minim in acest an de 2.867 lei si de 4.300 lei (1.000 euro) in 2010, iar societatile care vor incheia anul cu o cifra de afaceri cuprinsa intre 215.001 si 430.000 lei (100.000 euro) vor achita 4.333 lei in acest an si cate 6.500 lei incepand de anul viitor.

Impozitul forfetar a fost introdus la rectificarea bugetului pe 2009, aprobata sambata in Guvern.

Ministrul de finante, Gheorghe Pogea, a declarat, sambata, ca introducerea impozitului forfetar va majora veniturile bugetare cu peste 350 milioane lei in acest an.

Totusi, firmele care isi incep acum activitatea si cele ce isi suspenda temporar activitatea nu sunt obligate sa plateasca impozitul forfetar, a mai spus marti Pogea.

Compania Nexia International se afla printre primele 10 retele de consultanta si contabilitate la nivel mondial, iar in Romania ofera complementar si servicii juridice, ponderea principala fiind de 60% pentru servicii financiar-contabile si restul pentru servicii juridice.

NewsIn

Nemtii cumpara Dacia “pentru ca este ieftina si utila ca o furculita de plastic la picnic”

În 2008 s-au vândut în Germania 25.000 Dacii, însă în primul trimestru al lui 2009 această ţară a devenit a doua piaţă de vânzare a maşinilor româneşti, printr-un program similar Rablei autohtone. Dacă francezii au spus că Dacia este o oază în vreme de criză, nemţii sunt mai sinceri cu privire la alegerile lor- au ales maşina “pentru că este ieftină şi utilă ca o furculiţă de plastic la picnic”, conform variantei online a ziarului Die Tageszeitung.

Argumentele nemţilor explică într-un fel atitudinea importatorilor autohtoni de maşini la mâna a doua, care estimează ce peste un an sau doi, toate Daciile de la nemţi vor fi cumpărate de români la preţuri foarte mici şi vor ajunge un factor de poluare extrem de nociv.

Până atunci, guvernanţii nemţi iau în calcul să extindă programul de înnoire a parcului auto, fapt care ar putea urca vânzările constructorului de la Mioveni către 150.000 unităţi doar pe această piaţă. Dacia este promovată în Germania ca “maşina de 5.000 euro” pentru că din preţul de 7.500 euro se scad cei 2.500 euro daţi de stat.


Sandero şi Logan – succes extern

Pasiunea de moment a nemţilor pentru Dacia e explicată prin faptul că nu are un design sofisticat, tehnic nu e foarte performantă, şi costă puţin, exact opusul mărcilor lor tradiţionale. “E ca şi cum ai înlocui tacâmurile de argint cu unele de plastic. Trebuie să facem economie”, a încercat să-şi explice alegerea un cumpărător.

Acest lucru a reprezentat un impuls nesperat pentru constructorul de la Mioveni, care a fost nevoit să oprească producţia de mai multe ori din toamna lui 2008 şi care i-ar putea creşte vânzările cu circa 15 procente într-un an în care mai mulţi constructori se luptă să nu dea faliment. În plus, pe pieţele externe ar putea ajunge cam trei sferturi din tot ce va produce constructorul, o creştere însemnată raportat la cele 67 de procente exportate în 2008. În prezent, producţia Dacia este de 1.200 unităţi pe zi, dintre care 610 Sandero şi 360 Logan MCV, cele mai cerute modele în Europa de Vest.

InfoNews

Supermarketurile prefera sa arunce carnea decat sa o ieftineasca

Dupa ce au pus adaosuri comerciale de peste 30% la alimente, supermarketurile s-au trezit cu mormane de carne de miel in galantare, de care nu se mai apropie nimeni. Prabusirea vanzarilor i-a luat prin surprindere pe retaileri, care se aprovizionasera cu mai multa marfa ca anul trecut. Carnea de miel din supermarketuri este insa sensibil mai scumpa fata de cea din targuri sau macelarii. Aceasta ajunge la 21 lei/kg carcasa in marile lanturi de magazine, in timp ce, in târguri, cumparatorii care negociaza pot lua carnea de miel si cu 15 lei/kg.

♦ Pentru prima data in ultimii ani, vanzarile la carnea de miel, dar si la produsele traditionale de Paste au scazut cu aproape 15%. Mai mult, specialistii din piata estimeaza ca, in aceasta saptamana, vanzarile vor scadea cu pana la 20%. O explicatie ar fi si faptul ca cei mai multi romani isi amana cumparaturile, sperand ca, de nevoie, retailerii vor ieftini alimentele pentru a nu ramane cu marfa in stoc. Anul trecut, multe supermarketuri au ieftinit carnea de miel in ultima zi din Saptamana Patimilor, cu peste 22%, de la 18 lei, la 14 lei/kg.

♦ In pofida acestui regres al vanzarilor, supermarketurile prefera sa ramana cu toata carnea in stoc, pentru ca mai apoi sa o arunce, decat sa scada preturile. In ceea ce priveste carnea de miel, romanii isi vor reduce bugetele alocate pentru acest produs, care este foarte scump. In consecinta, ciobanii prognozeaza o scadere a vânzarilor cu peste un milion de miei de Paste, adica cu aproape 40%, fata de anul trecut. In ultimele luni, in România, volumul comertului de retail a avut cea mai mare scadere din Uniunea Europeana.

„Anul trecut, pentru ca nu vandusera toate stocurile de carne, multe supermarketuri au ieftinit carnea de miel de la 18 lei/kg la 14 lei/kg, deci cu peste 22%. Asa ca si anul acesta multi romani nu cumpara, sperand la aceste scaderi de preturi”, ne-a declarat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara. „Omul mai asteapta ca in ultima zi carnea sa se ieftineasca, insa in cel mai fericit caz preturile vor scadea cu 1 leu/kg de carne de miel”, crede Frumosu. In opinia sa, „declaratiile alarmante referitoare la criza ale politicienilor, disponibilizarile in masa, lipsa primelor si a bonurilor de masa, dar si restrangerea creditarii au declansat un fel de panica in randul romanilor, care vor trata Sarbatorile de Paste mult mai rezervat, cu economie. Vor cumpara din toate, dar mai putin”. „Este primul an in care mai multi macelari mi-au spus ca nu mai cumpara miel decat pe comanda. Cei mai fericiti sunt producatorii care vand in targuri. In Bucuresti exista un singur astfel de targ, in sectorul 4, langa Aparatorii Patriei, unde carnea de miel se vinde si cu 16 lei/kg, iar in urma negocierilor poate ajunge la 15 lei/kg. In viu, mielul se vinde cu 10 lei/kg. Un singur targ in tot Bucurestiul nu este insa suficient. Prea putini stiu de existenta acestuia si ca aici pot economisi mai mult de 40 lei la un miel, comparativ cu un supermarket”, mai spune Frumosu.

Vânzarile de miei au scazut cu 40%
Mai reticent se arata Stefan Niculae, presedintele Sindicatelor din Agricultura si Alimentatie – Agrostar. „Nu cred ca a auzit nimeni ca supermarketurile sa scada preturile la alimente exact in perioada sarbatorilor. Ei nu ieftinesc nici in alte perioade ale anului, dar in zilele in care au cele mai multe incasari. Daca li se prabusesc vanzarile, totul e din cauza lor, pentru ca au niste preturi la produsele traditionale de care nici nu te poti atinge”, spune, revoltat, Stefan Niculae. „Din contra, o data cu apropierea sarbatorilor preturile cresc, cel putin asa s-a intâmplat in ultimii cinci ani. Din datele primite de la Sindicatul Crescatorilor de Ovine, dintr-un efectiv de 7 milioane de miei pe care ciobanii il au la inceputul anului, de Paste se vând 3,3 milioane de miei. „Nu si anul acesta, când, pe fondul scaderii puterii de cumparare, ciobanii au prognozat o scadere a vânzarilor cu peste milion de miei, adica cu aproape 40%”, mai spune Niculae. „Oricum, nu cred ca vom avea preturi mai mici la alimentele traditionale in aceasta saptamâna. Sa dea Dumnezeu sa fie asa, insa cazurile precedente ne arata ca astfel de minuni, in supermarketuri, sunt cam rare”, a conchis presedintele Agrostar.
„Scaderi de preturi ar putea fi inregistrate in aceasta perioada, insa nu dramatice. Pot sa apara usoare ieftiniri, pentru ca este o perioada de vârf, când vânzarile sunt maxime, iar magazinele isi fac singure politica de marketing”, ne-a declarat si Sorin Minea, presedintele Federatiei Patronale din Industria Alimentara – Romalimenta. „Este riscanta insa lasarea cumparaturilor pe ultima zi pentru ca in primul rand ieftinirile sunt relative, iar in al doilea rand, in ultimele zile ramân la vânzare doar resturi”, mai spune Minea.

In targuri, carnea de miel e mai ieftina cu 30%
Preturile la carnea de miel ajung la 8 – 9 lei kilogramul în viu. In supermarketuri, carcasa ajunge la 21 lei/kg, in timp ce in târguri, cumparatorii care negocieaza pot lua carnea de miel si cu 15 lei/kg. La ora actuala, preturile la carnea de miel în Uniunea Europeana sunt de aproximativ 6,07 – 6,10 euro/kg carcasa, adica circa 22,3 lei/kg. Anul trecut, Romania a importat în perioada sarbatorilor pascale peste 11 tone de miel, la un pret de 2,32 euro/kg, în timp ce exporturile de carne de miel au fost de 130 tone, la pretul de 1,80 euro/kg. De asemenea, potrivit datelor oficiale, consumul de carne de oaie în România a fost de 2 kg/locuitor anul trecut, fata de 2,7 kg/locuitor înregistrat în UE.

http://www.gardianul.ro/Supermarketurile-prefera-sa-arunce-carnea-decat-sa-o-ieftineasca-s133427.html