Category Archives: Finante & Banci

Posted on by

Falimentul General Motors se inscrie in seria recordurilor stabilite de criza economica

General Motors Corp a solicitat luni intrarea sub protectia legii falimentului, devenind cel mai mare faliment industrial din istoria Statelor Unite, alaturandu-se unei serii de mari esecuri declansate de cea mai grava criza economica din ultimele decenii, relateaza Reuters.

Falimente

– Lehman Brothers Holdings Inc a marcat cel mai mare faliment din istorie, pe 15 septembrie 2008

– Chrysler, cel de-al treilea constructor de autoturisme din Statele Unite, a solicitat intrarea sub legea falimentului pe 30 aprilie, in cadrul unui plan de restructurare ce include o alianta cu grupul italian Fiat.

– General Motors a marcat pe 1 iunie cel mai mare faliment industrial din istoria americana.

Bugete

– Presedintele american Barack Obama a estimat pe 26 februarie un deficit bugetar de 1.750 miliarde dolari pentru acest an, echivalent cu 12,3% din produsul intern brut si cel mai mare de la cel de-al doilea Razboi Mondial.

– Marea Britanie a prevazut pentru acest an un deficit bugetar record de 175 miliarde lire (286,7 miliarde dolari).

Pierderi ale companiilor

– American International Group Inc (AIG) a afisat pe 2 martie o pierdere de 61,7 miliarde dolari in al patrulea trimestru, cea mai mare pierdere trimestriala din istoria corporatista a Statelor Unite

– Royal Bank of Scotland (RBS) a anuntat pe 26 februarie o pierdere de 24,1 miliarde lire (34,3 miliarde dolari) in 2008, cea mai mare din istoria corporatista a Marii Britanii.

Produs Intern Brut

– Japonia a afisat cea mai mare comprimare a economiei din primul trimestru din istorie, dupa ce produsul inetrn brut (PIB) a scazut cu 4,0% in perioada ianuarie-martie.

– Germania a anuntat pe 26 mai cele mai abrupte scaderi trimestriale si anuale ale PIB-ului de la reunificarea Germaniei, in 1990, in contextul in care economia s-a comprimat in perioada ianuarie-martie cu 3,8% fata de trimestrul anterior si cu 6,7% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

– Economia Italiei s-a comprimat cu 2,4% in primul trimestru, cea mai drastica scadere de la inceperea masuratorilor, in 1980.

Productia industriala

– Productia de otel a Japoniei a scazut cu peste 40% in februarie, martie si aprilie, incluzand o scadere de 46,7% in martie, reprezentand cel mai semnificativ declin din ianuarie 1949.

– Productia industriala a Marii Britanii a scazut cu 12,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cea mai drastica scadere din 1968.

Ratele Dobanzii

– Banca Centrala Europeana (BCE) a coborat pe 7 mai dobanda de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, la un nivel minim record de 1%.

– Banca centrala a Marii Britanii a coborat pe 5 martie dobanda cheie cu 0,5 puncte procentuale, la 0,5%, cel mai mic nivel de la infiintarea institutiei, in 1694.

Comert

– Canada a afisat pe 29 mai un deficit de cont curent de 9,06 miliarde dolari canadieni (8,24 miliarde dolari), cel mai mare de la inceperea statisticilor, in 1946.

NewsIn

Posted on by

Efectele planului Obama pentru sprijinirea economiei nasc controverse, la 100 de zile de la demarare

In contextul in care au trecut 100 de zile de cand presedintele Barack Obama a anuntat implementarea pachetului de stimuli financiari de 787 miliarde dolari, democratii si republicanii au opinii diferite in ceea ce priveste rezultatele de pana acum ale injectarii acestor fonduri, scrie Reuters.

Obama a promis ca pachetul de stimuli va crea sau va duce la salvarea a pana la patru milioane de locuri de munca, in circa doi ani. Democratii spun ca, pana acum, banii au creat sau au ajutat la salvarea a doar 150.000 locuri de munca, o cifra relativ mica in conditiile in care sute de mii de locuri de munca se pierd lunar, din cauza recesiunii.

Desi declinul lunar de pe piata muncii pare sa se tempereze, National Association for Business Economists, o asociatie ce grupeaza importanti economisti, a estimat miercuri ca in 2009 isi vor pierde locurile de munca 4,5 milioane persoane, urcand rata somajului la 9,8%. La ora actuala, rata somajului este de 8,9%, cu patru puncte procentuale mai maire decat cea de la inceputul recesiunii, in decembrie 2007.

Presedintele american a spus ca pachetul de stimuli abia incepe sa aiba rezultate, iar acesta a adus reduceri de taxe pentru gospodarii, mai multi bani pentru pensionari si ajutoare de somaj mai consistente.

“Inca exista prea multe familii care se zbat sa isi plateasca facturile si prea multe afaceri care incearca sa supravietuiasca”, a spus Obama.

Cel mai important consilier economic al lui Obama, Christina Romer, a declarat pentru MSNBC ca este optimista in ceea ce priveste evolutia indicatorilor economici, care se pare ca si-au atins minimele, iar o revenire pe crestere este posibila la finele anului. 

Republicanii, care au depus mari eforturi pentru blocarea pachetului de stimuli deoarece acesta va mari deficitul bugetar, au spus ca banii alocati nu aduc rezultatele dorite si ca sume imense sunt risipite.

Congresmenul texan John Culberson considera ca pachetul de stimuli reprezinta un dezastru fiscal si nu este nimic de sarbatorit in legatura cu acesta. “Presedintele Obama ar trebui sa renunte la petrecerile din Las Vegas pentru strangerea de fonduri si ar trebui sa se ocupe de criza financiara care ne ameninta stabilitatea economica si fiscala”, a spus acesta.

De asemenea, reprezentantul republican Eric Cantor a spus ca, in cele 100 de zile care au trecut, peste un milion de americani si-au pierdut slujbele. “Nu acestea sunt rezultatele pe care America le astepta”, a spus acesta.

Ethan Siegal, membru al The Washington Exchange, o firma privata care urmareste ceea ce se intampla in Congres, a spus ca banii alocati pentru sprijin social, desi nu fac mare lucru ca sa imbunatateasca conditiile din piata muncii, ajuta totusi oamenii sa traverseze cu bine acest mediu economic dur. De asemenea, sprijina programele prioritare ale lui Obama, privind sanatatea, educatia si sectorul energetic.

“Administratia Obama a conceput pachetul de stimuli din motive politice si pentru a opri caderea libera a economiei”, a spus acesta.

Insa Peter Morici, economist si profesor in cadrul Universitatii din Maryland, crede ca sumele injectate in economie nu au avut inca un impact major. “Nu inseamna ca nu vor exista efecte, insa acestea nu vor fi foarte mari”, a spus Morici. 

Cererile initiale pentru ajutor de somaj au urcat la un nivel ajustat sezonier de 631.000 in saptamana incheiata in 16 mai. Cu o saptamana inainte, noile cereri au ajuns la un nivel revizuit de 643.000. Analistii chestionati de Reuters mizau pe 630.000 de noi cereri.

Cea mai severa recesiune de la Marea Depresiune a avut deja ca rezultat 5 milioane de someri, de la sfarsitul lui 2007. In ciuda unor indicii de stabilizare, piata muncii continua sa se confrunte cu grave probleme.

Numarul persoanelor care au continuat sa ceara ajutor de somaj a urcat cu 75.000, la 6,662 milioane, in saptamana incheiata in 9 mai.

NewsIn

Posted on by

Arestarea masinilor: superafacerea din care primariile nu castiga nimic

O agresiva campanie de ridicare a masinilor parcate ilegal se desfasoara in patru sectoare ale Capitalei. Firmele care opereaza “arestarile” incaseaza sume exorbitante de la soferi, dar nu dau mai nimic la bugetele locale. Iar lipsa parcarilor le ofera o afacere sigura.

In Capitala exista 1.217.000 de masini care se bat zilnic pe aproape 450.000 de locuri de parcare. In loc sa faca locuri de parcare, din 2007 unele primarii de sector au inceput sa ridice masinile parcate neregulamentar, percepand de la proprietar o taxa pentru ridicare, transport si depozitare a autovehiculului de aproximativ 200 de euro. Pentru ca numarul locurilor de parcare este mult mai mic decat numarul masinilor din Bucuresti, afacerea este una foarte infloritoare pentru firmele care se ocupa de ridicarea masinilor parcate neregulamentar.

Conform statisticilor oficiale, in sectoarele unde s-au creat locuri de parcare, numarul masinilor ridicate pentru parcare neregulamentara este la jumatate fata de sectoarele unde nu s-au construit locuri de parcare.

Elocvent este exemplul sectorului 3, unde s-au facut cele mai multe locuri de parcare: aici s-au ridicat cu 50% mai putine masini decat in sectorul 6. In sectoarele 4 si 5 nu se ridica masini. Desi are hotararea Consiliului Local, primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a decis sa nu ridice masini, pana cand nu termina de facut parcarile pe care le-a promis in campania electorala.

17.200 de autoturisme parcate neregulamentar au fost ridicate in Bucuresti de catre firmele special infiintate pentru acest lucru, de la inceputul anului pana in prezent. Aceste masini au fost ridicate in sectoarele 2, 3, 6 si, mai nou, in sectorul 1 de catre o serie de firme care au incheiat un parteneriat cu aceste primarii in urma unor licitatii. Cele mai multe masini, 6.845, au fost ridicate in sectorul 6 de catre firma Ilcor Auto Eco SRL, de la 1 ianuarie pana la 23 mai 2009, potrivit cifrelor oferite de catre Brigada de Politie Rutiera a Capitalei. Conform procedurii, proprietarul unei masini parcate neregulamentar in sectorul 6 plateste urmatoarele taxe: 130 de lei ridicarea masinii, 130 de lei transportul acesteia si 180 de lei depozitarea in primele 24 de ore. In total ar fi un minimum de plata de 440 de lei.

La aceasta suma se adauga inca 180 de lei pentru fiecare zi de depozitare a autoturismului. Un calcul scurt ne arata ca firma Ilcor Auto Eco SRL a incasat de la inceputul anului pana in prezent cel putin 753.000 de euro, adica in jur de 40.000 de euro pe saptamana. Asta inseamna ca firma care a castigat licitatia in sectorul 6 va incasa cel putin doua milioane de euro pana la sfarsitul anului. Din toata aceasta suma, Primaria Sectorului 6 nu primeste nici un leu. “Banii rezultati din activitatea de ridicare a masinilor parcate neregulamentar intra in conturile operatorului economic, nu la bugetul local. Operatorul economic SC Ilcor Auto Eco SRL are sediul social pe raza sectorului 6, iar Primariei Sectorului 6 ii revine doar cota-parte din impozitul platit de societate”, au explicat reprezentantii Primariei Sectorului 6. Primarul Cristian Poteras a revenit ulterior si a promis ca va organiza alta licitatie, in urma careia va impune si incasarea unui procent. Cand si cat nu a precizat.

In sectorul 2, in primele cinci luni ale anului, firma Supercom a ridicat 6.834 de autoturisme. Conform contractului, Supercom percepe aceleasi taxe ca in sectorul 6, la care a mai adaugat si TVA 19%, ne-a precizat primarul Neculai Ontanu. Prin urmare, ridicarea, transportul si depozitarea unui autoturism parcat neregulamentar pe raza sectorului 2 il costa pe proprietar 523 de lei cu TVA inclusa, la care se adauga cate 180 de lei plus 19% TVA pentru fiecare zi de depozitare.

De la inceputul anului, firmei Supercom i-au intrat in conturi in jur de 900.000 de euro, adica aproape 47.000 de euro pe saptamana. In acest ritm, pana la sfarsitul anului, Supercom isi va mai rotunji incasarile cu inca 1,5 milioane de euro. Si in acest caz, Primaria Sectorului 2 nu primeste nici un leu. “Obiectivul nostru nu a fost sa facem bani din aceste taxe. Noi am vrut sa scapam de masinile parcate ilegal. Banii care se strang acopera doar costurile de operare ale firmei”, sustine primarul Neculai Ontanu.

In sectorul 3 au fost ridicate cele mai putine masini: 3.300 de autoturisme. Costul unei astfel de operatiuni este de 550 de lei, iar banii sunt incasati de catre firma Rosal Ecologic Recycling System SRL. Acestui pret i se mai adauga cate 150 de lei pe zi, taxa de depozitare a autovehiculului. In primele cinci luni ale anului in curs, Rosal a incasat 452.000 de euro, ceea ce inseamna 23.800 de euro pe saptamana, adica 1,23 milioane de euro pana la sfarsitul anului.

Integral in Cotidianul

Posted on by

ING ii minte frumos pe clienti ca sa le atraga economiile

Lovite puternic de criza financiara, bancile fac incercari disperate sa atraga bani de la populatie, utilizand metode mai etice sau mai putin etice, noteaza Gardianul. Un exemplu in acest sens il constituie reclama la produsul ING Card Cont’ROL, care promite o dobanda de 14% pe an. In realitate, insa, reclama induce in eroare, mizand in special pe lipsa de cultura bancara a cetatenilor. Totusi, la o informare mai atenta, afli ca randamentul promis se aplica doar pana la 30 iunie, fiind vorba despre o campanie promotionala. Dupa aceasta data, dobanda oferita la contul curent revine la valori normale – 9%. Operatorii de la ghisee spun ca randamentul unui cont curent nu are cum sa fie mai mare decat cel al unui depozit, decat daca este vorba despre o perioada scurta.

“Primesti 14% pe an la banutii nou-depusi pe ING Card Cont’ROL in perioada 01.05 – 30.06.2009, iar pentru sumele existente 9% pe an incepand cu 20 mai 2009”. Exact asa suna textul cu care ING incearca sa atraga resurse de la populatie. In plus, clientul este atras si de celelalte beneficii promise daca alege sa-si tina economiile la ING: “Banii depusi in cont se inmultesc chiar din prima zi, 0% comision la deschiderea si activarea contului, gratuit extras de cont, in mai putin de 2 minute, nu exista suma minima pentru deschiderea unui ING Card Cont’ROL”.

Un cetatean care nu a mai avut de-a face cu bancile si nu merge sa se informeze cu exactitate la una dintre filialele acestora poate fi cu usurinta indus in eroare in ceea ce priveste dobanda oferita. Acest lucru este recunoscut inclusiv de operatorii de la ghisee, care spun ca “trebuie sa fii naiv sa crezi ca randamentul unui cont curent este mai mare decat cel al unui depozit”.  

“Dobanda de 14% nu se aplica pe tot anul, ci doar pana la 30 iunie, inclusiv, practic doar in primele doua luni. Dupa aceasta data, dobanda este de 9%. In aceasta perioada este doar o promotie, deci este vorba de o dobanda promotionala aplicata pe o perioada limitata, nu pe un an intreg. De altfel, randamentul la contul curent nu este mai mare decat cel oferit la depozite. Insa, spre deosebire de depozite, la contul curent clientul are avantajul ca poate retrage sau depune bani oricand fara a pierde dobanda. Aceasta se calculeaza zilnic, in functie de soldul din ziua respectiva, iar la final se capitalizeaza”, a explicat o angajata a bancii. 

ING: Mesajul publicitar este foarte clar

“Gardianul” a sesizat banca in legatura cu aceasta problema, insa reprezentantii ING sustin ca mesajul publicitar nu este ambiguu, iar clientul care este interesat de campanie poate primi informatii complete  in office-urile ING. “In toate materialele publicitare, indiferent ca este vorba despe TV, radio, outdoor sau pliante, se precizeaza clar care este perioada promotiei si faptul ca dobanda se primeste doar pentru banii depusi in perioada 01.05.2009 – 30.06.2009 si doar pe perioada promotiei. In sistemul bancar, dobanda aplicata oricarui produs este anuala – sau pe an – indiferent ca este vorba despre depozite sau credite si este comunicata in acest fel nu numai de banci, dar si de media.

Mai mult, clientii sunt indrumati sa consulte regulamentul acestei campanii daca doresc mai multe detalii pe site-ul www.ing.ro sau pot suna Serviciul Clienti ING la numarul 021-4028391 sau 0800808007. Asa cum ati precizat si dumneavoastra, clientul care doreste sa participe la aceasta campanie primeste informatii complete despre dobanda promotionala si in office-urile ING”, a spus Mona Tufeanu, Senior PR Manager al ING Bank.

Integral in Gardianul

Posted on by

Un impozit greu de ocolit

Din cauza legilor neclare, firmele care decid sa devina inactive ar putea avea surpriza neplacuta sa fie nevoite sa plateasca birul forfetar.

Firmele care, pentru a fugi de noul impozit minim, decid sa isi suspende temporar activitatea s-ar putea trezi cu surprize neplacute. Daca nu indeplinesc conditiile legale, care nu sunt foarte clare, intreprinzatorii risca sa constate, atunci cand vor sa reia activitatea, ca au de achitat impozitul forfetar, insotit de un sir de amenzi si penalizari pentru declaratiile nedepuse la Fisc.

Doua tipuri de inactivitate

Asadar, ce trebuie sa stie toti cei care au o firma in Romania? In primul rand, sa faca diferenta intre inactivitatea fiscala si cea juridica. Inactivitatea fiscala este declarata de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) atunci cand o societate nu isi depune declaratiile timp de sase luni. Acea firma isi pierde codul de TVA si dreptul de a-si mai deduce orice cheltuiala.

Inactivitatea juridica rezulta din decizia conducerii de stopare a functionarii firmei pentru o perioada de pana la trei ani, decizie consemnata la Registrul Comertului si la Fisc, explica Dan Manolescu, vicepresedintele Consiliului Superior al Camerei Consultantilor Fiscali. El afirma ca inactivitatea juridica nu este clar definita de lege, creand confuzii in randul contribuabililor. “E o zona de ceata. Legea nu defineste clar si lasa loc de interpretari. Astfel, te poti trezi peste un an, dupa ce te bucuri ca te-ai declarat inactiv, ca vei avea de platit si impozitul forfetar, si amenzi”, ne-a declarat Dan Manolescu.
 
In opinia sa, solutia este ca specialistii Finantelor sa defineasca intr-un act normativ ce inteleg prin inactivitate. Pentru suspendarea activitatii, reprezentantul firmei trebuie sa depuna cererea si alte documente la Registrul Comertului, dupa care sa mearga la administratia financiara si sa ceara suspendarea activitatii si un regim de declarare derogatoriu. Acesta il va scuti de depunerea declaratiilor, cu exceptia bilanturilor semestriale si anuale.

Integral in Evenimentul Zilei

Posted on by

Investitor: grabiti-va sa vindeti dolarii si activele americane!

Vindeti cat puteti de repede actiunile, obligatiunile si dolarii americani, protejati-va investitiile plasand valorile disponibile in alte tari, recomanda Peter Schiff, presedintele fondului de investitii Euro Pacific Capital.

“Abia cand economia SUA va fi izolata, lumea va incepe din nou sa prospere. Economia globala o va duce mult mai bine daca va decide sa retraga sprijinul pentru SUA. Suntem intr-o mare incurcatura”, a spus Schiff in cadrul unui interviu acordat CNBC.

El a mai adaugat ca nu este doar o posibilitate, ci chiar o certitudine ca Brazilia si China sa elimine dolarul din tranzactiile internationale ceea ce va duce la o devalorizare rapida a mondei americane. In plus, perspectiva scaderii ratingului de tara va amplifica riscurile.

Solutia propusa de Schiff sunt pietele emergente. “America isi va pierde prosperitatea daca nu va abandona actuala politica. Incerc sa-mi ajut clientii plasandu-le banii peste hotare, protejnadu-i astfel de Obama, Congres si alti decidenti ai zilelor noastre”.

http://www.banknews.ro/stire/28771_investitor_grabiti-va_sa_vindeti_dolarii_si_activele_americane.html

Posted on by

Psihologia cardurilor de credit

Companiile emitente de carduri de credit sunt tot mai interesate sa inteleaga ce si cum gandesc clientii lor, pentru a afla cum sa recupereze banii datorati de acestia.

Volumul si diversitatea informatiilor personale din bazele de date sunt atat de mari incat ar putea alimenta temerile privind existenta unui sistem de supraveghere de tip “big brother”.

Cum se poate prognoza care detinator de card de credit isi va plati constiincios, in fiecare luna, ratele si care va acumula o datorie uriasa? Pentru companiile emitente de carduri, raspunsul la aceasta intrebare este vital, mai ales intr-o perioada dificila, de criza financiara, iar cotidianul “The New York Times” a analizat modul in care se incearca limitarea riscurilor. O strategie implicand mai putin factorul uman este cea a emiterii unei mari varietati de carduri, cu plafoane de cheltuieli, termene de plata si dobanzi diferite, suficient de mari pentru a acoperi pierderile in caz de neplata si pentru a asigura chiar un mic profit. Dar, in ultima instanta, se ajunge tot la client, de la care se incearca sa se obtina cat mai multi bani posibil.

Intelegand “modul de functionare” a psihicului clientilor, sentimentele si comportamentele pe care acesta le declanseaza, companiile spera sa poata filtra mai bine aplicantii, depistand potentialii rau-platnici, sau, in cazul clientilor deja existenti, sa inteleaga ce argumente si ce mod de abordare i-ar putea determina pe acestia sa isi plateasca macar partial datoriile.

Un punct de cotitura in “explorarea” mintii detinatorilor de carduri de credit s-a inregistrat in 2002, datorita studiilor facute de J.P. Martin, un director executiv de la compania Canadian Tire, pasionat de matematica si de statistica. Acesta a inceput sa analizeze atent aproape toate informatiile despre clienti din bazele de date ale firmei sale, ajungand la concluzii extrem de utile. De exemplu, a constatat ca persoanele care cumpara combustibil ieftin pentru automobil prezinta un risc mai mare de a “sari” plata unei rate la cardul de credit decat cele care cumpara combustibil scump.

Cei care cumpara dispozitive de monitorizare a nivelului de monoxid de carbon sau bucati de pasla care se lipesc pe picioarele scaunelor pentru ca acestea sa nu zgarie podeaua nu depasesc aproape niciodata un termen de plata. La fel, cei care cumpara seminte pentru hranit pasari sau bastoane telescopice pentru curatat turturii de pe streasina. Explicatia? Persoanelor care fac astfel de achizitii le pasa de ceilalti, de bunurile lor si de natura, ceea ce indica un simt al responsabilitatii mai ridicat. In schimb, cei care cumpara accesorii cromate pentru “tunarea” masinii ajung in scurt timp pe lista rau-platnicilor, pentru ca sunt mai infantili.

Studiile lui J.P. Martin au fost doar inceputul. Psihologii specializati pe analiza de date sunt astazi la mare cautare, iar angajatii departamentelor de recuperare a datoriilor fac cursuri intensive, transformandu-se in “terapeuti prin telefon”. Obiectivul este foarte clar: cu cat relatia cu clientii este mai apropiata, cu atat acestia sunt mai motivati sa plateasca.

Un operator care ii telefoneaza unui datornic are acces, automat, la informatii detaliate despre acesta, mergand de la tranzactiile recente pana la situatia profesionala sau familiala (cu risc de a-si pierde locul de munca, divortat sau cu risc de divort) si, in functie de acestea, alege tactica de abordare cu cele mai mari sanse de succes, ajungand inclusiv sa ii dea sfaturi clientului despre cum sa discute cu fostul sot/fosta sotie sau cum sa isi optimizeze sansele de a fi angajat. 

Analiza datelor este insa subiectiva, unele informatii fiind dificil de interpretat. De exemplu, faptul ca o persoana plateste in fiecare luna cu cardul de credit un  abonament scump la cablu poate insemna si ca persoana respectiva are bani, dar si ca nu ii pasa ca acumuleaza datorii pentru servicii pe care nu si le poate permite.

Un client care isi verifica online contul la ora 1 noaptea poate fi extrem de ocupat, dar poate avea si insomnie provocata de problemele financiare. Alte date sunt mai usor de interpretat, expertii fiind unanim de acord ca plata unor sesiuni de psihoterapie cu cardul de credit este in mod clar un indicator de probleme.

Romania Libera

Posted on by

Pogea: o noua etapa de reducere a numarului de taxe ar putea urma in a doua parte a anului

Programul ce vizeaza eliminarea sau comasarea, pana la sfarsitul lunii iunie, a 179 de taxe si tarife din totalul de 486 ar putea fi urmat de o a doua etapa, in cea de-a doua parte a anului, a declarat ministrul finantelor, Gheorghe Pogea.

“Pana pe 15 iunie, toti ordonatorii de credite trebuie sa faca o evaluare si sa prezinte situatia cu numarul taxelor si tarifelor ce pot fi reduse si comasate. Este vorba de cele 179 de taxe si tarife despre care am tot discutat pana acum. Acest program ar putea fi urmat de o a doua etapa, in care trebuie sa vedem ce mai putem reduce. Deocamdata nu s-a stabilit nimic in acest sens”, a precizat Pogea.

In 14 aprilie, ministrul finantelor declara ca guvernul urmareste reducerea numarului de taxe si tarife cu 179, din totalul de 486, ceea ce reprezinta o scadere cu peste o treime fata de nivelul actual, urmand ca pana la sfarsitul lui iunie sa fie elaborate actele normative in acest sens.

“Din totalul de 179 de taxe si tarife ce urmeaza a fi reduse, 36 vor fi anulate, iar 143 vor fi comasate. Pana la finalul lunii iunie urmeaza sa elaboram toate actele normative pentru introducerea acestor masuri”, afirma Pogea.

Astfel, la Ministerul Mediului vor fi reduse si comasate 60 de taxe si tarife, la Ministerul Adinistratiei – 22, la Secretariatul General al Guvernului – 25, la Ministerul Economiei – 16, iar la Ministerul Transporturilor – 8.

Ministrul a mai spus ca vor fi eliminate si comasate 11 taxe si tarife de la Agentia Nationala Sanitar Veterinara, 5 taxe impuse de Ministerul Sanatatii, 11 tarife la Ministerul Transporturilor, cate 6 de la Ministerul Muncii si de la Ministerul Justitiei, respectiv 8 taxe si tarife de la Ministerul Comunicatiilor.

La sfarsitul lui martie, Pogea spunea ca multe taxe si tarife vor fi reduse si comasate, iar masura de reducere a poverii administrative va avea loc foarte rapid.

“Este nevoie de reducerea parafiscalitatii. Multe taxe si tarife vor fi reduse si comasate. Nu discutam ca trebuie sa platesti 30 de lei, ci de timpul pe care o persoana fizica sau o companie il pierde pentru plata acestora”, declara Pogea.

NewsIn

Posted on by

Lazea: Cat timp vorbim de cresteri de salarii de 30%, vom fi in criza permanenta

Economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, a spus vineri, la Targu Mures, ca atat timp se vorbeste de majorari de salarii de 30%, asa cum se intampla in cadrul discutiilor legate de salariul minim, Romania va fi in “criza permanenta”.

“Anul trecut a fost amprenta unui an electoral, speram ca anul asta, chiar daca este (tot) electoral, sa nu mai avem aceleasi excese, fiscale si salariale. Speram asta din prostie, pentru ca vad ca sindicatele vorbesc de cresterea salariului minim de la 600 la 800 (lei), adica cu 33%”, a spus Lazea, la o conferinta organizata de Institutul Bancar Roman.

“Cat timp vorbim de cresteri de peste 30%, vom fi in criza permanenta, pentru ca diferenta dintre aceste cresteri si productivitatea muncii se duce in inflatie sau in curs de schimb, in depreciere. Daca nu putem intelege chestia asta, o sa mai stam si o sa avem aceleasi probleme”, a adaugat el.

Oficialul BNR a mentionat ca, in schimb, inflatia nu reprezinta o problema in Romania. “La 6,45%, inflatia nu este inca o problema, speram sa vina in jos, nici nu trebuie sa cream una artificiala. Inflatia de peste 10% ar fi o problema”, a spus economistul sef al BNR.

Potrivit ultimelor date statistice, rata anuala a inflatiei a coborat in aprilie pana la 6,45%, de la 6,71% in martie, pe fondul ieftinirii tarifelor la servicii si stagnarii preturilor la alimente.

NewsIn

Posted on by

Isarescu: Populatia va simti iesirea din criza peste un an si jumatate

Iesirea din criza s-ar putea produce intr-un an si jumatate, daca aceasta va fi masurata prin cresterea nivelului de trai, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, prezent la Forumul Financiar Central si Sud-Est European. Potrivit acestuia, punctul minim al scaderii economiei romanesti a fost atins in primul trimestru, dupa care urmeaza redresarea. Isarescu isi mentine prognoza ca economia Romaneasca va termina anul 2009 pe crestere.

N-am spus niciodata si nu spun ca economia merge bine. Am spus ca la ajustare, care era absolut necesara, economia a raspuns foarte bine fata de cum ma asteptam, pentru ca ajustarea este un proces dureros, care poate sa insemne chiar amputare”, a declarat guvernatorul. Tot acesta mai spune ca economia nu a intrat in recesiune tehnica, termen pe care il defineste ca fiind o scadere a PIB-ului in doua trimestre consecutiv, comparativ cu perioada similara a anului precedent. Potrivit lui Isarescu, patru dintre cele cinci componente ale crizei, respectiv cursul de schimb, balanta de plati, inflatia si disponibilitatile de capital, au fost deja depasite, urmatoarea provocare pentru Romania fiind cresterea economica.

“Cred in continuare ca vom avea un V al recesiunii si cred, in acelasi timp, ca punctul minim a fost atins in primul trimestru. (…) Speranta mea este ca o sa fie o redresare si spre sfarsitul anului sa fie o crestere pozitiva”, a adaugat Isarescu.

Integral in Business Standard