Category Archives: Finante & Banci

Posted on by

Impozitul forfetar, o masura pompieristica

„Pe vremea boom-ului economic, guvernul nu intervenea in economia reala, iar acum, cand am fost loviti de acest tsunami financiar, trebuia gasita o solutie foarte rapida de refacere a finantarii, ce a venit prin imprumutul acordat de FMI si UE. In acelasi timp, pentru a evita recesiunea, banii trebuie folositi in mod inteligent si sa se lanseze proiecte mari de infrastructura prin parteneriate public-privat si licitatii rapide. De la guvern asteptam ledearship, iar acum in timp de criza este nevoie de acest ingredient mai mult ca oricand”, a declarat Limpede.

In primul rand, efectul imprumutului FMI-UE are o dimensiune psihologica si abia apoi o influenta financiara, crede Limpede, care spune ca imprumutul mai are efectul pozitiv de a debloca mecanismele financiare din tara.

„Existau voci care spuneau ca putem face fata crizei economice si fara acest imprumut si, intr-adevar, deficitul de cont curent, cum a scazut peste iarna, intareste aceasta opinie. Nu sunt un critic al imprumutului pentru ca economia reala s-a blocat, mai ales din prisma bancilor, care dupa socul Lehman Brothers au incetat efectiv creditarea in cautare de alte criterii de reevaluare a riscului”, a explicat Limpede.

In opinia sa, principalul factor care a dus la blocajul economiei reale a fost guvernul, care a lasat plati restante catre constructori, dar si catre alti furnizori. Statul a lasat facturi neplatite vreme de 6 pana la 9 luni, in timp ce intr-un astfel de context macroeconomic afectat de criza, administratia trebuie sa vina cu politici de stimulare a cererii agregate, concomitent cu scaderea cererii private. Astfel, statul trebuie sa aduca in economie proiectele mari de infrastructura, crede Limpede.

„Statul a devenit nociv prin incompetenta, blocand platile catre economia reala, platile bugetare datorate, fapt ce a creat la randul sau haos si panica”, a comentat Radu Limpede.

„Apoi, de cateva luni de zile, statul este cel mai mare creditor si plateste dobanzi destul de mari, ceea ce reprezinta o concurenta neloiala pentru sectorul privat, mai ales pentru ca statul are risc minim si plateste dobanzi bune. Aceast tip de concurenta este un alt factor nociv in economia autohtona, pe langa blocajul financiar”, a mai detaliat Limpede.

In aceste conditii, imprumutul era obligatoriu, spune Limpede, (20 de miliarde de euro, care vor veni in transe de 2 ani), insa nu banii in sine ne vor salva, ci constiinta oamenilor de afaceri ca lichiditatile intra in piata, iar BNR-ul poate sa apere moneda nationala si de aici se poate crea si un efect financiar.

BNR-ul, avand acesti bani intrati in rezerva valutara, poate elibera din rezervele minime obligatorii (RMO) ale bancilor. Banca centrala a schimbat deja baza de calcul pentru RMO in valuta, eliberand rezervele in valuta pentru liniile de finantare mai mari de doi ani.

„Acum se asteapta si pentru liniile de finantare pe termen scurt o relaxare a regulilor privind RMO si pentru cele in lei, iar din acest punct bancile ar putea relua creditarea catre economia reala. Chiar cred ca guvernatorul a avut dreptate cand a spus ca putem incheia anul si fara recesiune. Din pacate, trimestrul intai a adus un puternic minus in PIB, care trebuie recuperat, apoi daca se vine cu discutia despre salarii, pensii marite si tichete de vacanta in locul unor investitii masive, atunci vom avea recesiune”, a mai detaliat Limpede, referitor la situatia economiei romanesti in 2009.

IMM-urile trebuie sa fie incurajate

Indiferent de contextul financiar, IMM-urile raman un motor de baza al economiei, care trebuie sustinut prin masuri proactive ale administratiilor locale. IMM-urile care nu s-au lansat in afaceri speculative si s-au concentrat pe core business nu au probleme de plata la banci, chiar si in conditiile unui curs marit (platile catre banci sunt bugetate), problemele lor vin de la blocajele financiare sau de la guvern, a explicat Limpede.

„Acestei masuri pompieristice din partea unui ministru de Finante care actioneaza dupa ureche, care a auzit din alte tari, de impozitul fortetar de 2% sau 3% pe cifra de afaceri sub 100.000 de euro ale firmelor va descuraja crearea de noi intreprinderi”, a spus analistul.

Intr-o economie reala nu e o problema disparitia IMM-urilor (acestea au un ciclu de viata mic), dar ideea este, a mentionat Limpede, ca disparitia lor sa vina pe baza unei decizii de afaceri si nu sa se intample ca acum. Exista pericolul ca, prin masuri administrative sa fie sufocate sectoare intregi sau intreprinderile nou infiintate pentru ca impozitul despre care se discuta poate sa fie o povara pentru acestea.

„Exista insa initiative laudabile pentru acest sector, cum este capitalizarea CEC Bank si Eximbank, infiintarea fondului de contragarantare a creditelor. Aceste doua banci sunt, totusi, mici si nu putem astepta de la ele sa salveze toate IMM-urile din economia romaneasca. Sunt masuri bune, dar nu suficiente”, a tinut sa precizeze Limpede.

http://www.wall-street.ro/slideshow/Finante-Banci/62897/Radu-Limpede-analist-economic-Impozitul-forfetar-o-masura-pompieristica.html

Posted on by

Furtul de carduri – o paguba suportata adesea tot de clienti. Afla cum sa te feresti de fraudele bancare

Nimeni nu ar trebui sa va stie codul PIN al cardului. Daca ati spus codul cuiva riscati sa nu fiti despagubiti in cazul in care contul se goleste singur. De multe ori insa hotii il afla fara stirea dumneavoastra si va lasa fara bani. Abia atunci incepe greul – trebuie sa va recuperati banii.

Banii pot “zbura” de pe card oricand, fara stirea dumneavoastra. Puteti fi tinta unei fraude atunci cand platiti pe internet, la magazinele dotate cu POS sau la ATM. Daca vi s-a intamplat, sunati la banca. Asa ajutati banca sa va recupereze banii.

E varianta simpla. De cele mai multe ori insa hotii cheltuiesc cat pot. In cele din urma, banca trece la investigarea clientului.

“Daca posesorul a actionat conform tuturor regulilor mentionate in contract, atunci suporta banca. Daca nu, sunt situatii in care si posesorul suporta, daca a actionat cu neglijenta”, a declarat Adrian Apolozan, divizia carduri la ING Bank.

Iar tupeul hotilor nu are limita. Doar zilele trecute trei cetateni bulgari au fost prinsi in timp ce incercau sa recupereze un dispozitiv de skimming aflat chiar la intrarea in sediul Inspectoratului General al Politiei Romane.

“In cazul pierderii cardurilor si neanuntarii la timp, atunci paguba e suportata de client”, precizeaza Marin Mitroi, director Romcard.

In general, bancile au reguli proprii si despagubesc total posesorii. Multe insa, respecta doar normele BNR. Acestea spun ca bancile sunt obligate sa returneze doar 150 de euro, indiferent de suma furata.

“Daca dumneavoastra ati produs o paguba de 5.000 de euro, banca nu se poate angrena sa va restituie 5.000 de euro. Aici se creaza obligativitate pentru 150 de euro”, a explicat Marin Mitroi, director Romcard.

Pe scurt – cel mai bine va paziti singuri. Cei mai expusi fraudei sunt cei care cumpara de pe internet.

O solutie pentru a folosi cardul in siguranta este sa cereti bancii sa activeze un sistem de siguranta.

“Acest sistem iti da posibilitatea ca inainte de a face o tranzactie sa stabilesti o parola personala si, la fiecare tranzactie, ca detinator de card, ti se cere sa introduci acea parola”, a precizat Catalin Cretu, director Visa Romania.

Tot pentru siguranta, puteti alege cardul cu cip care nu poate fi copiat si clonat ca banda magnetica obisnuita. In plus, cereti bancii sa va puna o limita de retragere zilnica de pe card ca sa nu ramaneti fara toti banii intr-o zi.

Antena3

Posted on by

Pogea: forfetarul a fost pretul pastrarii cotei unice si a TVA

Ministrul Finantelor confirma ca impozitul forfetar este de conceptie romaneasca. Il descrie ca pe un semn de respect pentru contribuabilii corecti, pe care altfel ar fi trebuit sa-i incarce cu o majorare de TVA sau de cota unica.

La discutiile cu FMI, Romania a avut de ales intre majorarea TVA sau a cotei unice si alte masuri de sporire a veniturilor statului. Guvernul a ales sa introduca impozitul minim pe veniturile agentilor economici, a declarat ieri ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea. “Am avut de ales, in fata efectelor crizei economice, intre majorarea TVA sau a cotei unice, situatie in care erau afectate firmele bun-platnice si populatia, si niste masuri pe care le-am luat impreuna cu FMI si Comisia Europeana. Noi am ales sa pastram nivelul TVA, al cotei unice si al contributiilor sociale”, a spus ministrul. Introducerea impozitului forfetar era prevazuta chiar si in programul anticriza propus de Guvern la inceputul anului.

Dupa calculele Finantelor, prin introducerea impozitului forfetar, veniturile la bugetul de stat vor creste cu peste 350 de milioane de lei.
 
Pogea spune ca in plin boom economic, in 2007, 242.000 de societati care au declarat pierderi (din-tr-un total de 600.000) au contribuit la bugetul statului cu 180 de milioane de lei. “20.000 de societati au asigurat peste 80% din veniturile statului. Nu putem sa-i taxam numai pe ei si pentru restul sa inchidem ochii”, a completat ministrul.
El a explicat ca impozitul minim pe venitul firmelor nu inseamna neaparat o sporire a fiscalitatii, ci un semn de respect fata de contribuabilii corecti, pe care n-a vrut sa-i incarce cu o majorare de TVA sau de cota unica. “Nu pot sa cred ca in Romania o firma poate intra in faliment din cauza acestui impozit minim. Si stiu despre ce vorbesc, pentru ca vin din mediul privat”, a spus ministrul, care pana anul trecut a fost director general la firma Titan Mar SA, a actualului ministru al Economiei si fost primar al Capitalei Adriean Videanu.

Integral in Cotidianul

Posted on by

Soluţia ieftină anti-Pogea: suspendarea activităţii firmei

În contextul în care de la 1 mai va exista un impozit minim de 500 de euro pentru o firmă fără activitate, o soluţie mai puţin drastică şi, pe de altă parte, mult mai ieftină decât desfiinţarea firmei este suspendarea activităţii acesteia. O firmă specializată în desfiinţarea sau înfiinţarea societăţilor comerciale cere pentru serviciul de suspendare a activităţii de la 300 la 500 de lei, din care 110 lei reprezintă taxele la Registrul Comerţului (ONRC).

Nivelul taxelor aferente suspendării activităţii unei firme pare foarte mic prin comparaţie cu sumele cerute de firmele specializate în domeniu. Însă pentru diferenţa dintre valoarea taxelor şi tarif, firma de avocatură se ocupă de conceperea şi redactarea Hotărârii AGA sau a deciziei Asociatului Unic, de redactarea şi atestarea actului adiţional la actul constitutiv, de depunerea dosarului la ONRC şi de reprezentarea societăţii în faţa Judecătorului ONRC.

Toate acestea sunt solicitate de Registru, însă patronul poate să meargă la o firmă specializată doar cu o copie după certificatul de înregistrare şi una după actul constitutiv al firmei. În plus, prin acest mijloc, suspendarea firmei poate dura numai 5 zile lucrătoare.

Suspendarea se acordă de către ONRC pe o perioadă de maximum 3 ani, perioadă în care activitatea societăţii se poate relua în orice moment, nefiind obligatorie ajungerea acesteia la termenul prevăzut iniţial. Tariful unei repuneri în funcţiune este acelaşi cu cel de la suspendare.

Suspendarea obţinută de la ONRC trebuie folosită la solicitarea regimului de declarare derogatoriu care se depune la Administraţia Financiară. După aprobarea cererii de inactivitate de către Finanţe, orice obligaţie fiscală încetează, mai puţin depunerea unei declaraţii semestriale de inactivitate (disponibilă pe site-ul ANAF). În cazul în care firma nu depune Declaraţia semestrială de inactivitate, ANAF o poate amenda.
http://www.cotidianul.ro

Posted on by

Pogea spune ca 179 de taxe si tarife vor fi eliminate sau comasate

In perioada urmatoare vor fi eliminate sau comasate 179 de taxe si tarife, din totalul de 486, ceea ce reprezinta o scadere de 36,6% fata de nivelul actual, urmand ca pana la sfarsitul lui iunie sa fie elaborate actele normative in acest sens, a declarat marti ministrul finantelor, Gheorghe Pogea.

“Din totalul de 179 de taxe si tarife ce urmeaza a fi reduse, 36 vor fi anulate, iar 143 vor fi comasate. Pana la finalul lunii iunie urmeaza sa elaboram toate actele normative pentru introducerea acestor masuri”, a spus Pogea.

Astfel, la Ministerul Mediului vor fi reduse si comasate 60 de taxe si tarife, la Ministerul Administratiei – 22, la Secretariatul General al Guvernului – 25, la Ministerul Economiei – 16 – si la Ministerul Transporturilor – 8.

Ministrul a mai spus ca vor fi eliminate si comasate 11 taxe si tarife de la Agentia Nationala Sanitar Veterinara, 5 taxe impuse de Ministerul Sanatatii, 11 tarife la Ministerul Transporturilor, cate 6 de la Ministerul Muncii si de la Ministerul Justitiei, respectiv 8 taxe si tarife de la Ministerul Comunicatiilor.

La sfarsitul lui martie, Pogea spunea ca multe taxe si tarife vor fi reduse si comasate, iar masura de reducere a poverii administrative va avea loc foarte rapid.

“Este nevoie de reducerea parafiscalitatii. Multe taxe si tarife vor fi reduse si comasate. Nu discutam ca trebuie sa platesti 30 de lei, ci de timpul pe care o persoana fizica sau o companie il pierde pentru plata acestora”, declara Pogea.

NewsIn

Posted on by

Zimbabwe renunta la propria moneda cel putin un an, din cauza problemelor economice grave

Zimbabwe nu va mai folosi moneda nationala pentru cel putin un an, in contextul in care statul incearca sa recladeasca economia, despre care multi spun ca a fost distrusa de presedintele Robert Mugabe, scrie un ziar de stat, citat de Reuters.

Statul african a permis utilizarea mai multor monede straine, din ianuarie 2009, pentru domolirea unei hiperinflatii care a lasat dolarul zimbabwian aproape fara valoare.

Ziarul guvernamental Sunday Mail a spus ca guvernul lui Mugabe si liderul opozitiei, Morgan Tsvangirai, au decis ca moneda nationala ar trebui reintrodusa cand productia industriala va ajunge la 60% din capacitate, comparativ cu nivelul actual de 20%.

Joi, biroul de statistica al tarii a anuntat ca preturile de consum au scazut cu 3% in martie fata de februarie, dupa o diminuare cu 3,1% in luna precedenta.

Criticii spun ca Mugabe, care conduce Zimbabwe din 1980, a distrus una dintre cele mai promitatoare economii din Africa prin politici controversate ce au inclus nationalizarea fermelor detinute de albi si trecerea acestora in administrarea fermierilor de culoare, fara experienta in domeniu.

Mugabe a respins criticile si a spus ca economia a fost sabotata de cei care s-au opus politicilor sale de nationalizare.

Zimbabwe cauta sprijin extern pentru injectarea in economie a 2 miliarde de dolari, in conditiile in care rata somajului depaseste 90%.

NewsIn

Posted on by

Extinderea Programului Rabla la firme depinde de Ministerul Finantelor

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a declarat, sambata, la Bistrita, ca extinderea Programului “Rabla” si la firme este conditionata de acordul Ministerului de Finante.

Nicolae Nemirschi a declarat, la o intrunire cu autoritatile locale din Bistrita-Nasaud, ca i-a venit ideea sa extinda programul la firme fiindca nu exista interes prea mare din partea persoanelor fizice sa isi schimbe masinile vechi prin Programul “Rabla”.

“Este de inteles data fiind aceasta criza economica. Pe mine, ca ministru al Mediului, ma intereseaza sa scot rablele de pe sosele. Nu ma deranjeaza sa dau banii aceia, 3.800 de lei, firmelor. Mai trebuie sa primesc un acord din partea Ministerului Finantelor pentru ca acest lucru sa fie posibil”, a declarat Nemirschi, care a spus ca se analizeaza in prezent modalitatea in care se va acorda subventia respectiva daca va fi ajutor de stat sau se va gasi alta formula.

Guvernul a aprobat inlocuirea in acest an a 60.000 de autovehicule, fata de 40.000 in 2008, iar prima de casare a crescut la 3.800 lei, echivalent in prezent cu aproximativ 885 euro, de la 3.000 lei anul trecut.

NewsIn

Posted on by

Garda Financiara a dat amenzi si a confiscat bunuri de 5,2 milioane lei intre 31 martie si 5 aprilie

Garda Financiara a desfasurat intre 31 martie si 5 aprilie 4.074 actiuni de control, in urma carora a aplicat amenzi de 4,3 milioane lei si a confiscat bunuri de aproape 946.800 lei, a anuntat, vineri, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF).

Din totalul amenzilor au fost incasate 3,04 milioane lei.

In plus, comisarii Garzii au inaintat organelor de urmarire penala 127 de dosare pentru un prejudiciu de 51,14 milioane lei.

“Sumele atrase la buget prin actiunea de sprijinire a organelor fiscale se ridica la 9.989.704 lei. Actiunile de control desfasurate de comisarii Garzii Financiare au vizat respectarea disciplinei financiar-fiscale, a normelor de comert, precum si realitatea si legalitatea operatiunilor comerciale”, se arata in comunicatul ANAF.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala este organ de specialitate al administratiei publice centrale, institutie publica cu personalitate juridica aflata in subordinea Ministerului Finantelor Publice. In cadrul sau functioneaza Garda Financiara, Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV), directiile generale ale finantelor publice (DGFP) judetene, Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti si Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili.

NewsIn

Posted on by

Pogea catre firme: Daca nu poti plati nici macar 500 de euro la stat, inchide!

Firmele care au o cifra de afaceri mai mica de 12.000 de euro vor trebui sa plateasca anual la stat un impozit minim de 500 de euro, a declarat ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, adaugand ca firmele care nu pot plati nici macar aceasta suma nu-si justifica existenta.

“Daca nu poti plati nici macar 500 de euro la stat, anual, inchide! Nu avem de unde plati investitiile si nu avem cum sa luam alte masuri economice daca firmele nu-si platesc taxele”, a precizat Pogea.

El a spus ca Ministerul Finantelor si-a insusit propunerea patronatelor privind aplicarea diferentiata a impozitului forfetar in functie de cifra de afaceri a firmelor, plafonul minim de 500 de euro pe an fiind aplicat firmelor cu afaceri anuale de pana in 12.000 euro.

De asemenea, noua grila prevede ca firmele care au o cifra de afaceri anuala cuprinsa intre 12.000 si 50.000 euro sa plateasca un impozit de 1.000 euro. Totodata, societatile care vor incheia anul cu o cifra de afaceri curpinsa intre 50.000 si 100.000 de euro vor achita 1.500 de euro in anul respectiv.

Astfel, intreprinzatorii care inregistreaza afaceri curpinse intre 100.000 euro si un milion de euro vor plati un impozit de 2.000 euro. Cei care inregistreaza cifre de afaceri intre 1 milion si 5 milioane de euro vor plati impozit de 2.500 de euro, iar firmele care vor avea afaceri intre 5 milioane si 30 milioane euro vor achita anual 5.000 euro. De asemenea, societatile care inregistreaza o cifra de afaceri de peste 30 milioane euro, vor achita statului suma de 10.000 euro.

Gheorghe Pogea a precizat ca Finantele nu au reusit sa finalizeze calculele legate de sumele pe care le va colecta statul, anual, in urma introducerii impozitului forfetar.

Ministrul Finantelor declara pe 26 martie ca aproape 80% din societatile din Romania declara pierderi duble fata de profit, eschivandu-se de la plata datoriilor catre stat si fac, astfel, concurenta neloiala celorlate firme.

“Din cele 617.525 de firme din Romania, doar 12.000 asigura aproape 85% din veniturile publice, prin plata taxelor si impozitelor catre stat, iar cifra de afaceri a acestora la nivelul anului 2007 era de 670 miliarde lei”, afirma Pogea.

Ministrul atragea atentia ca, in 2007, aproape 242.000 de firme cu pierderi au inregistrat o cifra de afaceri de 134 miliarde lei si o rata medie a pierderii de 16,2%.

NewsIn

Posted on by

Comisioane profitabile. Tranzactiile cu numerar ingroasa profiturile bancilor din Romania

Cele mai mari 11 banci din Romania, reprezentand 86% din piata autohtona, incaseaza cea mai mare parte din totalul comisioanelor, respectiv 39%, in urma tranzactiilor cu numerar, potrivit unui raport prezentat de Capgemini, Efma si UniCredit, citat de Mediafax. Celelalte doua surse importante de comisioane ale bancilor din Romania sunt platile, cu o pondere de 32%, si comisioanele de administrare, care genereaza 28% din acest tip de venituri.

Intr-o analiza asupra strategiei bancilor pe segmentul creditelor ipotecare, Romania este incadrata in categoria a doua pe tari, cu un scor de 3,3 pe o scara de la 1 la 5. Potrivit analistilor, institutiile de credit de pe piata romaneasca privesc creditul ipotecar ca pe un produs hibrid, care are rolul de a atrage noi clienti, dar si de a genera profituri.

Prima categorie, in care sunt incluse Germania, Elvetia si Rusia, cu scoruri de 4,5-5 puncte, cuprinde statele unde bancile acorda “profesionist” credite ipotecare, fara a face concesii, avand ca scop aproape exclusiv profitabilitatea produsului. In cea de-a treia categorie de tari, cu scoruri mai mici de 2,5 puncte, sunt incadrate acele sisteme financiare unde bancile privesc creditul ipotecar exclusiv ca pe un instrument de atras clienti, de multe ori sacrificand profitabilitatea in favoarea cotei de piata.

Categoria a doua, in care este incadrata Romania, mai cuprinde Italia, Olanda, Japonia, Austria si Spania, dar si Polonia si Slovacia, in timp ce ultimul grup de tari este format din Croatia, Belgia, Suedia, Franta, Cehia si Australia. Datele care stau la baza raportului au fost colectate in ultimele trei luni ale anului trecut de compania de consultanta Capgemini, Asociatia Europeana pentru management financiar si marketing (Efma) si grupul italian UniCredit. Bancile din Romania care au participat la studiu sunt BCR (Erste), BRD (Societe Generale), Alpha Bank, Banca Romaneasca (National Bank of Greece), Banca Transilvania, Bancpost (EFG Eurobank), CEC Bank, ING Bank Romania, Raiffeisen, UniCredit Tiriac Bank si Volksbank.

Gardianul