Posted on by

Excluderea Romaniei din UE, tema de campanie in Olanda

Liderul Partidului pentru Libertate din Olanda, Geert Wilders, face campanie pentru alegerile europene militand pentru excluderea Romaniei din UE, pentru renuntarea la Parlamentul European si pentru limitarea Executivului european la un singur comisar, relateaza Le Monde.

Partidul sau urca in sondaje, fiind chiar pe primul loc. PVV, care in prezent are noua locuri in Parlament, profita de problemele create de criza economica, de necazurile judiciare ale liderului sau – din cauza atacurilor virulente la adresa Coranului – si de dezbaterea din Olanda legata de imigranti. Wilders, care reia temele populiste ale lui Pim Fortuyn, asasinat in 2002, spune ca vrea sa devina premier in urma legislativelor, care, in principiu, vor avea loc in mai 2011.

Pana atunci, PVV doreste sa obtina o prima victorie in alegerile europene din iunie, chiar daca participarea in Olanda se anunta scazuta, ceea ce ar putea penaliza populistii, ca si celelalte partide.

Formatiunea lui Wilders sugereaza suprimarea Parlamentului European si va face campanie, printre altele, pentru respingerea unei aderari a Turciei, pentru excluderea Romaniei si Bulgariei din UE, precum si pentru limitarea Executivului european la un singur post de comisar. In plus, in opinia lui Wilders, UE nu ar trebui sa se ocupe decat de moneda unica si de cooperarea economica.

Excesele liderului populist nu-i sperie pe alegatorii olandezi. Din contra, spun analistii. Maurice De Honm arata ca, intr-un an, numarul alegatorilor de dreapta care se declara dispusi sa voteze cu Wilders a crescut de la 30 la 60%. In randul alegatorilor de dreapta moderati, numarul a crescut de la 13 la 23%. Dupa ce a cucerit un electorat putin instruit, PVV pare sa atraga acum oamenii cu studii superioare si persoanele care voteaza traditional pentru marile partide, toate in cadere libera acum.

In conditiile crizei economice, familiile sunt tot mai tentate de discursul unui lider care a propus recent acordarea unei indemnizatii forfetare de 400 de euro fiecarui olandez. Finantarea acestei masuri ar fi asigurata, potrivit lui Wilders, mai ales prin retragerea trupelor olandeze din Afganistan si renuntarea la programe militare.

Antena3

Posted on by

Supermarketurile prefera sa arunce carnea decat sa o ieftineasca

Dupa ce au pus adaosuri comerciale de peste 30% la alimente, supermarketurile s-au trezit cu mormane de carne de miel in galantare, de care nu se mai apropie nimeni. Prabusirea vanzarilor i-a luat prin surprindere pe retaileri, care se aprovizionasera cu mai multa marfa ca anul trecut. Carnea de miel din supermarketuri este insa sensibil mai scumpa fata de cea din targuri sau macelarii. Aceasta ajunge la 21 lei/kg carcasa in marile lanturi de magazine, in timp ce, in târguri, cumparatorii care negociaza pot lua carnea de miel si cu 15 lei/kg.

♦ Pentru prima data in ultimii ani, vanzarile la carnea de miel, dar si la produsele traditionale de Paste au scazut cu aproape 15%. Mai mult, specialistii din piata estimeaza ca, in aceasta saptamana, vanzarile vor scadea cu pana la 20%. O explicatie ar fi si faptul ca cei mai multi romani isi amana cumparaturile, sperand ca, de nevoie, retailerii vor ieftini alimentele pentru a nu ramane cu marfa in stoc. Anul trecut, multe supermarketuri au ieftinit carnea de miel in ultima zi din Saptamana Patimilor, cu peste 22%, de la 18 lei, la 14 lei/kg.

♦ In pofida acestui regres al vanzarilor, supermarketurile prefera sa ramana cu toata carnea in stoc, pentru ca mai apoi sa o arunce, decat sa scada preturile. In ceea ce priveste carnea de miel, romanii isi vor reduce bugetele alocate pentru acest produs, care este foarte scump. In consecinta, ciobanii prognozeaza o scadere a vânzarilor cu peste un milion de miei de Paste, adica cu aproape 40%, fata de anul trecut. In ultimele luni, in România, volumul comertului de retail a avut cea mai mare scadere din Uniunea Europeana.

„Anul trecut, pentru ca nu vandusera toate stocurile de carne, multe supermarketuri au ieftinit carnea de miel de la 18 lei/kg la 14 lei/kg, deci cu peste 22%. Asa ca si anul acesta multi romani nu cumpara, sperand la aceste scaderi de preturi”, ne-a declarat Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara. „Omul mai asteapta ca in ultima zi carnea sa se ieftineasca, insa in cel mai fericit caz preturile vor scadea cu 1 leu/kg de carne de miel”, crede Frumosu. In opinia sa, „declaratiile alarmante referitoare la criza ale politicienilor, disponibilizarile in masa, lipsa primelor si a bonurilor de masa, dar si restrangerea creditarii au declansat un fel de panica in randul romanilor, care vor trata Sarbatorile de Paste mult mai rezervat, cu economie. Vor cumpara din toate, dar mai putin”. „Este primul an in care mai multi macelari mi-au spus ca nu mai cumpara miel decat pe comanda. Cei mai fericiti sunt producatorii care vand in targuri. In Bucuresti exista un singur astfel de targ, in sectorul 4, langa Aparatorii Patriei, unde carnea de miel se vinde si cu 16 lei/kg, iar in urma negocierilor poate ajunge la 15 lei/kg. In viu, mielul se vinde cu 10 lei/kg. Un singur targ in tot Bucurestiul nu este insa suficient. Prea putini stiu de existenta acestuia si ca aici pot economisi mai mult de 40 lei la un miel, comparativ cu un supermarket”, mai spune Frumosu.

Vânzarile de miei au scazut cu 40%
Mai reticent se arata Stefan Niculae, presedintele Sindicatelor din Agricultura si Alimentatie – Agrostar. „Nu cred ca a auzit nimeni ca supermarketurile sa scada preturile la alimente exact in perioada sarbatorilor. Ei nu ieftinesc nici in alte perioade ale anului, dar in zilele in care au cele mai multe incasari. Daca li se prabusesc vanzarile, totul e din cauza lor, pentru ca au niste preturi la produsele traditionale de care nici nu te poti atinge”, spune, revoltat, Stefan Niculae. „Din contra, o data cu apropierea sarbatorilor preturile cresc, cel putin asa s-a intâmplat in ultimii cinci ani. Din datele primite de la Sindicatul Crescatorilor de Ovine, dintr-un efectiv de 7 milioane de miei pe care ciobanii il au la inceputul anului, de Paste se vând 3,3 milioane de miei. „Nu si anul acesta, când, pe fondul scaderii puterii de cumparare, ciobanii au prognozat o scadere a vânzarilor cu peste milion de miei, adica cu aproape 40%”, mai spune Niculae. „Oricum, nu cred ca vom avea preturi mai mici la alimentele traditionale in aceasta saptamâna. Sa dea Dumnezeu sa fie asa, insa cazurile precedente ne arata ca astfel de minuni, in supermarketuri, sunt cam rare”, a conchis presedintele Agrostar.
„Scaderi de preturi ar putea fi inregistrate in aceasta perioada, insa nu dramatice. Pot sa apara usoare ieftiniri, pentru ca este o perioada de vârf, când vânzarile sunt maxime, iar magazinele isi fac singure politica de marketing”, ne-a declarat si Sorin Minea, presedintele Federatiei Patronale din Industria Alimentara – Romalimenta. „Este riscanta insa lasarea cumparaturilor pe ultima zi pentru ca in primul rand ieftinirile sunt relative, iar in al doilea rand, in ultimele zile ramân la vânzare doar resturi”, mai spune Minea.

In targuri, carnea de miel e mai ieftina cu 30%
Preturile la carnea de miel ajung la 8 – 9 lei kilogramul în viu. In supermarketuri, carcasa ajunge la 21 lei/kg, in timp ce in târguri, cumparatorii care negocieaza pot lua carnea de miel si cu 15 lei/kg. La ora actuala, preturile la carnea de miel în Uniunea Europeana sunt de aproximativ 6,07 – 6,10 euro/kg carcasa, adica circa 22,3 lei/kg. Anul trecut, Romania a importat în perioada sarbatorilor pascale peste 11 tone de miel, la un pret de 2,32 euro/kg, în timp ce exporturile de carne de miel au fost de 130 tone, la pretul de 1,80 euro/kg. De asemenea, potrivit datelor oficiale, consumul de carne de oaie în România a fost de 2 kg/locuitor anul trecut, fata de 2,7 kg/locuitor înregistrat în UE.

http://www.gardianul.ro/Supermarketurile-prefera-sa-arunce-carnea-decat-sa-o-ieftineasca-s133427.html

Posted on by

Impozitul forfetar, o masura pompieristica

„Pe vremea boom-ului economic, guvernul nu intervenea in economia reala, iar acum, cand am fost loviti de acest tsunami financiar, trebuia gasita o solutie foarte rapida de refacere a finantarii, ce a venit prin imprumutul acordat de FMI si UE. In acelasi timp, pentru a evita recesiunea, banii trebuie folositi in mod inteligent si sa se lanseze proiecte mari de infrastructura prin parteneriate public-privat si licitatii rapide. De la guvern asteptam ledearship, iar acum in timp de criza este nevoie de acest ingredient mai mult ca oricand”, a declarat Limpede.

In primul rand, efectul imprumutului FMI-UE are o dimensiune psihologica si abia apoi o influenta financiara, crede Limpede, care spune ca imprumutul mai are efectul pozitiv de a debloca mecanismele financiare din tara.

„Existau voci care spuneau ca putem face fata crizei economice si fara acest imprumut si, intr-adevar, deficitul de cont curent, cum a scazut peste iarna, intareste aceasta opinie. Nu sunt un critic al imprumutului pentru ca economia reala s-a blocat, mai ales din prisma bancilor, care dupa socul Lehman Brothers au incetat efectiv creditarea in cautare de alte criterii de reevaluare a riscului”, a explicat Limpede.

In opinia sa, principalul factor care a dus la blocajul economiei reale a fost guvernul, care a lasat plati restante catre constructori, dar si catre alti furnizori. Statul a lasat facturi neplatite vreme de 6 pana la 9 luni, in timp ce intr-un astfel de context macroeconomic afectat de criza, administratia trebuie sa vina cu politici de stimulare a cererii agregate, concomitent cu scaderea cererii private. Astfel, statul trebuie sa aduca in economie proiectele mari de infrastructura, crede Limpede.

„Statul a devenit nociv prin incompetenta, blocand platile catre economia reala, platile bugetare datorate, fapt ce a creat la randul sau haos si panica”, a comentat Radu Limpede.

„Apoi, de cateva luni de zile, statul este cel mai mare creditor si plateste dobanzi destul de mari, ceea ce reprezinta o concurenta neloiala pentru sectorul privat, mai ales pentru ca statul are risc minim si plateste dobanzi bune. Aceast tip de concurenta este un alt factor nociv in economia autohtona, pe langa blocajul financiar”, a mai detaliat Limpede.

In aceste conditii, imprumutul era obligatoriu, spune Limpede, (20 de miliarde de euro, care vor veni in transe de 2 ani), insa nu banii in sine ne vor salva, ci constiinta oamenilor de afaceri ca lichiditatile intra in piata, iar BNR-ul poate sa apere moneda nationala si de aici se poate crea si un efect financiar.

BNR-ul, avand acesti bani intrati in rezerva valutara, poate elibera din rezervele minime obligatorii (RMO) ale bancilor. Banca centrala a schimbat deja baza de calcul pentru RMO in valuta, eliberand rezervele in valuta pentru liniile de finantare mai mari de doi ani.

„Acum se asteapta si pentru liniile de finantare pe termen scurt o relaxare a regulilor privind RMO si pentru cele in lei, iar din acest punct bancile ar putea relua creditarea catre economia reala. Chiar cred ca guvernatorul a avut dreptate cand a spus ca putem incheia anul si fara recesiune. Din pacate, trimestrul intai a adus un puternic minus in PIB, care trebuie recuperat, apoi daca se vine cu discutia despre salarii, pensii marite si tichete de vacanta in locul unor investitii masive, atunci vom avea recesiune”, a mai detaliat Limpede, referitor la situatia economiei romanesti in 2009.

IMM-urile trebuie sa fie incurajate

Indiferent de contextul financiar, IMM-urile raman un motor de baza al economiei, care trebuie sustinut prin masuri proactive ale administratiilor locale. IMM-urile care nu s-au lansat in afaceri speculative si s-au concentrat pe core business nu au probleme de plata la banci, chiar si in conditiile unui curs marit (platile catre banci sunt bugetate), problemele lor vin de la blocajele financiare sau de la guvern, a explicat Limpede.

„Acestei masuri pompieristice din partea unui ministru de Finante care actioneaza dupa ureche, care a auzit din alte tari, de impozitul fortetar de 2% sau 3% pe cifra de afaceri sub 100.000 de euro ale firmelor va descuraja crearea de noi intreprinderi”, a spus analistul.

Intr-o economie reala nu e o problema disparitia IMM-urilor (acestea au un ciclu de viata mic), dar ideea este, a mentionat Limpede, ca disparitia lor sa vina pe baza unei decizii de afaceri si nu sa se intample ca acum. Exista pericolul ca, prin masuri administrative sa fie sufocate sectoare intregi sau intreprinderile nou infiintate pentru ca impozitul despre care se discuta poate sa fie o povara pentru acestea.

„Exista insa initiative laudabile pentru acest sector, cum este capitalizarea CEC Bank si Eximbank, infiintarea fondului de contragarantare a creditelor. Aceste doua banci sunt, totusi, mici si nu putem astepta de la ele sa salveze toate IMM-urile din economia romaneasca. Sunt masuri bune, dar nu suficiente”, a tinut sa precizeze Limpede.

http://www.wall-street.ro/slideshow/Finante-Banci/62897/Radu-Limpede-analist-economic-Impozitul-forfetar-o-masura-pompieristica.html

Posted on by

Un nou client pentru FMI: Polonia

Polonia va cere Fondului Monetar International (FMI) sa aiba acces la noua linie flexibila de creditare lansata de acesta, iar cuantumul sumei cerute se va ridica la 20 miliarde dolari, a spus ministrul polonez al finantelor, Jan Rostowski.
Declaratia oficialului vine dupa ce ministrul adjunct de finante, Dominik Radziwill, a spus recent ca Polonia ar putea fi interesata pe viitor de programul FMI pentru linii flexibile de creditare, pentru a-si mari credibilitatea, insa accesarea nu este necesara pentru moment, conform NewsIn.
“Lucram indeaproape cu FMI. Nu excludem posibilitatea de a fi interesati de noul instrument, asa-numita linie flexibila de credit, insa nu am luat nicio decizie. Pentru moment, nu avem nevoie de asa ceva”, a declarat Radziwill.

Oficialul a spus ca acest instrument este diferit de ceea ce a oferit FMI pana acum, iar Fondul spune foarte clar ca acest instrument este pentru tarile care nu au probleme. “Este un element de sustinere a credibilitatii”, a spus Radzwill.

Noua linie flexibila de credit oferita de FMI se adreseaza economiilor emergente ce intrunesc conditiile impuse. Programul ofera acestor tari acces la fonduri pe care le pot accesa imediat sau pe care le pot pastra ca garantie in cazul in care conditiile economice mondiale se inrautatesc.

Bugetul Poloniei pentru acest an estimeaza nevoia de creditare interna la 32,3 miliarde zloti (9,84 miliarde dolari) si nevoia de creditare externa la 5,6 miliarde zloti.

http://www.wall-street.ro/articol/International/62887/Un-nou-client-pentru-FMI-Polonia.html

Posted on by

Furtul de carduri – o paguba suportata adesea tot de clienti. Afla cum sa te feresti de fraudele bancare

Nimeni nu ar trebui sa va stie codul PIN al cardului. Daca ati spus codul cuiva riscati sa nu fiti despagubiti in cazul in care contul se goleste singur. De multe ori insa hotii il afla fara stirea dumneavoastra si va lasa fara bani. Abia atunci incepe greul – trebuie sa va recuperati banii.

Banii pot “zbura” de pe card oricand, fara stirea dumneavoastra. Puteti fi tinta unei fraude atunci cand platiti pe internet, la magazinele dotate cu POS sau la ATM. Daca vi s-a intamplat, sunati la banca. Asa ajutati banca sa va recupereze banii.

E varianta simpla. De cele mai multe ori insa hotii cheltuiesc cat pot. In cele din urma, banca trece la investigarea clientului.

“Daca posesorul a actionat conform tuturor regulilor mentionate in contract, atunci suporta banca. Daca nu, sunt situatii in care si posesorul suporta, daca a actionat cu neglijenta”, a declarat Adrian Apolozan, divizia carduri la ING Bank.

Iar tupeul hotilor nu are limita. Doar zilele trecute trei cetateni bulgari au fost prinsi in timp ce incercau sa recupereze un dispozitiv de skimming aflat chiar la intrarea in sediul Inspectoratului General al Politiei Romane.

“In cazul pierderii cardurilor si neanuntarii la timp, atunci paguba e suportata de client”, precizeaza Marin Mitroi, director Romcard.

In general, bancile au reguli proprii si despagubesc total posesorii. Multe insa, respecta doar normele BNR. Acestea spun ca bancile sunt obligate sa returneze doar 150 de euro, indiferent de suma furata.

“Daca dumneavoastra ati produs o paguba de 5.000 de euro, banca nu se poate angrena sa va restituie 5.000 de euro. Aici se creaza obligativitate pentru 150 de euro”, a explicat Marin Mitroi, director Romcard.

Pe scurt – cel mai bine va paziti singuri. Cei mai expusi fraudei sunt cei care cumpara de pe internet.

O solutie pentru a folosi cardul in siguranta este sa cereti bancii sa activeze un sistem de siguranta.

“Acest sistem iti da posibilitatea ca inainte de a face o tranzactie sa stabilesti o parola personala si, la fiecare tranzactie, ca detinator de card, ti se cere sa introduci acea parola”, a precizat Catalin Cretu, director Visa Romania.

Tot pentru siguranta, puteti alege cardul cu cip care nu poate fi copiat si clonat ca banda magnetica obisnuita. In plus, cereti bancii sa va puna o limita de retragere zilnica de pe card ca sa nu ramaneti fara toti banii intr-o zi.

Antena3

Posted on by

Firmele membre ale ACPR vor sa dea in judecata Guvernul pentru introducerea impozitului forfetar

Companiile membre ale Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR) au decis sa actioneze guvernul in contencios administrativ pentru introducerea impozitului forfetar, a declarat presedintele ARACO, Laurentiu Plosceanu.

“In sedinta de azi a ACPR s-a decis in unanimitate actionarea in justitie a Executivului”, a declarat presedintele ARACO. De asemenea, ACPR solicita guvernului sa ii fie pusa la dispozitie situatia platii creantelor pe 2008. Asociatia patronala cere si acceptarea unui moratoriu pe legea insolventei pentru firmele de constructii care nu-si recupereaza creantele de la institutiile statului.

O decizie privind actionarea in instanta a executivului pentru recuperarea integrala a datoriilor aferente anului 2008 va fi luata cel mai devreme la finalul lunii aprilie.

“Incasarile au ajuns la 75% din suma de 1,3 miliarde de euro pe care statul o are de achitat catre constructori. Mare parte din bani sunt blocati in primarii, fiind folositi pentru plata salariilor sau pentru cheltuielile curente, in loc sa fie directionati catre firme”, a mai precizat Plosceanu.

Potrivit datelor Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO) cele mai mari intarzieri la plata se inregistreaza in judetele din nordul Moldovei si in Dobrogea, in timp ce Ardealul se afla in topul regiunilor care si-au achitat datoriile. 

ARACO a trimis saptamana trecuta o scrisoare premierului Emil Boc in care solicita prezentarea stadiului platilor efectuate de stat pentru acoperirea creantelor catre firmele de constructii, a surselor de finantare pentru proiectele aflate in desfasurare, precum si o lista a licitatiilor publice care vor fi organizate de stat in 2009.

Asociatia patronala a constructorilor a cerut, de asemenea, Executivului reactualizarea planului anticriza dupa negocierile cu Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE) privind imprumutul de 20 de miliarde de euro.

Guvernul si-a asumat pana in data de 15 martie plata tuturor creantelor, iar acest termen nu a fost respectat, spunea in martie presedintele ARACO. In cazul in care Executivul nu-si va plati integral datoriile, vor intra in insolventa aproximativ 20-25% din firmele de constructii de talie mica si mijlocie, potrivit estimarilor asociatiei patronale.

Laurentiu Plosceanu a afirmat, recent, ca aproximativ 280.000 de angajati din domeniul constructiilor vor fi disponibilizati, daca nu se rezolva problema finantarilor din acest domeniu. In prezent, in sectorul constructiilor lucreaza 380.000 de oameni, potrivit ARACO.

Volumul constructiilor din Romania a inregistrat o crestere de 26%, in 2008, pana la suma de 14,3 miliarde euro, potrivit ARACO.

Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii (ARACO) este o asociatie patronala, profesionala, neguvernamentala si nepolitica, reprezentativa la nivel national, cu peste 1.300 de membri din domeniul constructiilor. Incepand din iunie 1995, ARACO este membra a Federatiei Industriei Europene a Constructiilor – FIEC, organism recunoscut de Uniunea Europeana.

NewsIn

Posted on by

Pogea: forfetarul a fost pretul pastrarii cotei unice si a TVA

Ministrul Finantelor confirma ca impozitul forfetar este de conceptie romaneasca. Il descrie ca pe un semn de respect pentru contribuabilii corecti, pe care altfel ar fi trebuit sa-i incarce cu o majorare de TVA sau de cota unica.

La discutiile cu FMI, Romania a avut de ales intre majorarea TVA sau a cotei unice si alte masuri de sporire a veniturilor statului. Guvernul a ales sa introduca impozitul minim pe veniturile agentilor economici, a declarat ieri ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea. “Am avut de ales, in fata efectelor crizei economice, intre majorarea TVA sau a cotei unice, situatie in care erau afectate firmele bun-platnice si populatia, si niste masuri pe care le-am luat impreuna cu FMI si Comisia Europeana. Noi am ales sa pastram nivelul TVA, al cotei unice si al contributiilor sociale”, a spus ministrul. Introducerea impozitului forfetar era prevazuta chiar si in programul anticriza propus de Guvern la inceputul anului.

Dupa calculele Finantelor, prin introducerea impozitului forfetar, veniturile la bugetul de stat vor creste cu peste 350 de milioane de lei.
 
Pogea spune ca in plin boom economic, in 2007, 242.000 de societati care au declarat pierderi (din-tr-un total de 600.000) au contribuit la bugetul statului cu 180 de milioane de lei. “20.000 de societati au asigurat peste 80% din veniturile statului. Nu putem sa-i taxam numai pe ei si pentru restul sa inchidem ochii”, a completat ministrul.
El a explicat ca impozitul minim pe venitul firmelor nu inseamna neaparat o sporire a fiscalitatii, ci un semn de respect fata de contribuabilii corecti, pe care n-a vrut sa-i incarce cu o majorare de TVA sau de cota unica. “Nu pot sa cred ca in Romania o firma poate intra in faliment din cauza acestui impozit minim. Si stiu despre ce vorbesc, pentru ca vin din mediul privat”, a spus ministrul, care pana anul trecut a fost director general la firma Titan Mar SA, a actualului ministru al Economiei si fost primar al Capitalei Adriean Videanu.

Integral in Cotidianul

Posted on by

Managerii si simplii angajati, la fel de vulnerabili in criza

Managerii si angajatii sunt la fel de expusi in fata efectelor crizei economice, ambele categorii sunt supuse in aceeasi masura riscului de a-si pierde jobul si au de suferit de pe urma masurilor luate de companii in privinta reducerii costurilor, spun specialistii in resurse umane. “Ambele categorii sunt afectate, din motive diferite, pe zone diferite. Managerii au o vizibilitate mai mare a situatiei financiare a companiei si resimt o presiune mai mare fata de identificarea unor noi clienti, mentinerea unor clienti existenti, negocierea de contracte.

Pentru ceilalti poate exista o doza mai mare de nesiguranta, pentru ca nu stiu exact ce se intampla, iar sentimentul de pion este, probabil, mai accentuat la nivel inferior”, spune Ruxandra Stoian, director Servicii de Consultanta in Resurse Umane al companiei PricewaterhouseCoopers Romania. Potrivit acesteia, referitor la vulnerabilitate, ambele categorii sunt supuse aceluiasi risc de pierdere a locului de munca.

In opinia Madalinei Balan, managing partner al firmei de consultanta in resurse umane Hart, toata lumea are de pierdut in aceasta perioada. “Nu cred ca se poate vorbi despre o cantitate mai mare sau mai mica de «suferinta». Toata lumea are de pierdut, daca privim prin lentila anului 2008. Insa, daca ne uitam mai obiectiv, intelegem ca exista si o parte pozitiva in aceasta criza, care se rasfrange si asupra pietei muncii. Se vede deja o asezare pe temelii mai reale a valorilor si o echilibrare mai mare a cerintelor salariale in raport cu oferta de competente din partea candidatilor”, spune aceasta.

Business Standard

Posted on by

Soluţia ieftină anti-Pogea: suspendarea activităţii firmei

În contextul în care de la 1 mai va exista un impozit minim de 500 de euro pentru o firmă fără activitate, o soluţie mai puţin drastică şi, pe de altă parte, mult mai ieftină decât desfiinţarea firmei este suspendarea activităţii acesteia. O firmă specializată în desfiinţarea sau înfiinţarea societăţilor comerciale cere pentru serviciul de suspendare a activităţii de la 300 la 500 de lei, din care 110 lei reprezintă taxele la Registrul Comerţului (ONRC).

Nivelul taxelor aferente suspendării activităţii unei firme pare foarte mic prin comparaţie cu sumele cerute de firmele specializate în domeniu. Însă pentru diferenţa dintre valoarea taxelor şi tarif, firma de avocatură se ocupă de conceperea şi redactarea Hotărârii AGA sau a deciziei Asociatului Unic, de redactarea şi atestarea actului adiţional la actul constitutiv, de depunerea dosarului la ONRC şi de reprezentarea societăţii în faţa Judecătorului ONRC.

Toate acestea sunt solicitate de Registru, însă patronul poate să meargă la o firmă specializată doar cu o copie după certificatul de înregistrare şi una după actul constitutiv al firmei. În plus, prin acest mijloc, suspendarea firmei poate dura numai 5 zile lucrătoare.

Suspendarea se acordă de către ONRC pe o perioadă de maximum 3 ani, perioadă în care activitatea societăţii se poate relua în orice moment, nefiind obligatorie ajungerea acesteia la termenul prevăzut iniţial. Tariful unei repuneri în funcţiune este acelaşi cu cel de la suspendare.

Suspendarea obţinută de la ONRC trebuie folosită la solicitarea regimului de declarare derogatoriu care se depune la Administraţia Financiară. După aprobarea cererii de inactivitate de către Finanţe, orice obligaţie fiscală încetează, mai puţin depunerea unei declaraţii semestriale de inactivitate (disponibilă pe site-ul ANAF). În cazul în care firma nu depune Declaraţia semestrială de inactivitate, ANAF o poate amenda.
http://www.cotidianul.ro

Posted on by

EUobserver: Economia subterana din Romania depaseste 36% din PIB

Economia subterana din Romania, Estonia, Letonia si Bulgaria detine o pondere intre 36% si 39% din produsul intern brut al acestor state, in contextul in care piata neagra ia amploare, conform estimarilor publicate de EUobserver.

Acest tip de economie, ce se refera la neplata de taxe in comertul cu bunuri si servicii, va creste intre 0,3% si 0,9% in 2009, in 14 state bogate din Uniunea Europeana, arata estimarile publicate de EUobserver.

Cele mai mari cresteri vor fi inregistrate in Irlanda, Marea Britanie si Spania. La polul opus se afla Belgia, Austria si Germania. Cresterea din fostele state comuniste, acum membre ale UE, nu a fost inclusa in studiu, insa Friedrich Schneider, economist al Johannes Kepler University (Linz), estimeaza ca aceasta va fi asemanatoare sau chiar mai mare.

Estimarile vin dupa 15 ani de scadere a economiei subterane si intr-un moment in care economia UE este asteptata sa se comprime cu 2% in 2009.

De asemenea, estimarile publicate de EUobserver vin dupa ce o analiza a Ministerului Finantelor, din februarie, a aratat ca munca la negru a adus prejudicii statului in primele 9 luni din 2008 de peste 29,5 miliarde lei, reprezentand 50,8% din economia subterana.

Astfel, veniturile potentiale din economie care nu au fost incasate la buget au insumat 58,1 miliarde lei in primele noua luni din 2008, reprezentand 11,3% din PIB.

Cea mai mare pondere in economia subterana este reprezentata de neplata contributiilor pentru salarii si plata salariilor “la plic” – 29,556 miliarde lei (circa 5,8% din PIB), urmata evaziunea fiscala ca urmare a neplatii TVA – 23,815 miliarde lei (4,6% din PIB) si sectorul informal – 4,745 miliarde lei (0,9% din PIB).

NewsIn